29,295 matches
-
rămas Cununa de flori vie Durere’n suflet ne-a pătruns A lor inimă pustie. Mama Călătorule din drum Stai o vorbă ca să-ți spun Poate că în drumul tău Vei trece prin satul meu. La marginea satului Pe șoseaua dorului Este’o fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
doi Și n-a mai venit înapoi Tăticul meu Și mama plânge în năframă de atunci mereu. Și din durerea ei de mamă am crescut și eu. Când arșița e pe ogor și păsările vesel zbor Îmi arde inima de dor Tăticul meu ! E liniște și-atâta soare pe meleagu-ntreg Și satul a crescut mai mare dar eu tot te aștept Tăticule, pe care drum de gloanțe pline și de fum Mai rătăcești până acum Tăticul meu Trecuta-au ani și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a trece, alb, carte, eficient, folos, harnic, școală, rar. Indicați elementele câmpurilor lexicale ale următoarelor cuvinte: culoare, toamnă, floare, ființă, mașină, calitate, defect, rechizite, grădiniță. Indicați câte patru expresii care să conțină fiecare dintre cuvintele: inimă, drag, gură, picior, ochi, dor, foc. Relații semantice Alcătuiți enunțuri în care să ilustrați: * paronimia eminent iminent; omonimia cuvântului care; polisemia cuvântului a ține; * paronimia literar literal; omonimia cuvântului mare; polisemia cuvântului a veni; * paronimia familiar familial; omonimia cuvântului sare; polisemia cuvântului a pleca; * paronimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toate fetele frumoase din împărăție, ca și surorile Cenușăresei, vestite prin frumusețea lor." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (c) "Măr de aur, măr de aur, cine îmi va fi alesul? / Mi-ai crescut pe-o creangă-n suflet, frate bun cu nențelesul / Dor al clipelor de seară și-al visărilor de mai... / Toate dorurile mele, toate visele-mi chemai... Măr de aur, măr de aur, cui o să te-azvârlu oare?" (Victor Eftimiu, Înșir'te, mărgărite!) (d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumusețea lor." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (c) "Măr de aur, măr de aur, cine îmi va fi alesul? / Mi-ai crescut pe-o creangă-n suflet, frate bun cu nențelesul / Dor al clipelor de seară și-al visărilor de mai... / Toate dorurile mele, toate visele-mi chemai... Măr de aur, măr de aur, cui o să te-azvârlu oare?" (Victor Eftimiu, Înșir'te, mărgărite!) (d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că soarele îi arsese fețișoara și vântul îi bătuse perișorul, împăratului tot nu-i venea să crează." (Petre Ispirescu, Cele trei rodii) (c) "Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și vadă feții, când aud de bătaie, li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și pornesc ca vântul la război." (Ioan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
una este să ai drept de vot într-un organism, și alta e să fii invitat. Sunt două chestiuni diferite. Eu n-am cerut să mi se dea o funcție, domnule Turcescu. R.T. Am înțeles, domnule Stoica, dar vă era dor de ce se discuta în Biroul Permanent? V.S. Nu mi-era dor, dar, în acel moment, era nevoie de un punct de vedere foarte clar în legătură cu strategia partidului. Și credeam că aveam îndreptățirea morală să-mi exprim punctul de vedere în legătură cu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
alta e să fii invitat. Sunt două chestiuni diferite. Eu n-am cerut să mi se dea o funcție, domnule Turcescu. R.T. Am înțeles, domnule Stoica, dar vă era dor de ce se discuta în Biroul Permanent? V.S. Nu mi-era dor, dar, în acel moment, era nevoie de un punct de vedere foarte clar în legătură cu strategia partidului. Și credeam că aveam îndreptățirea morală să-mi exprim punctul de vedere în legătură cu strategia partidului. R.T. Domnule Rușanu, mai aveți ceva de adăugat? D.
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
dintr-un cu totul alt motiv. Cu unul din cei doi inculpați am stat de vorbă, pe parcursul cercetărilor, cu mult peste timpul necesar ședințelor de anchetă. Era cel mai tânăr component al grupării, părea extrem de speriat și îl chinuia teribil...dorul de casă. Iar eu, „bătrân” anchetator (aveam 22 de ani), am încercat să-l încurajez, atât cât mă pricepeam și cât credeam că mi se permite, ceea ce l-a determinat, probabil, pe unul din colegii cu care lucram, mult mai
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
iar eu i-am permis, gândind că dorea să-mi destăinuie anumite aspecte pe care nu le declarase până atunci. Dar a doua zi aveam să constat, cu surprindere, că arestatul scrisese o...poezie, care se încheia așa: „Mi-e dor de mama,/ Mi-e dor de tata/ Și de anchetatorul meu...”. Atunci am gândit, pentru întâia oară, că munca de anchetă are, trebuie să aibă și alte reguli deontologice, nescrise, dincolo de cele cuprinse în normele legale și în literatura de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
gândind că dorea să-mi destăinuie anumite aspecte pe care nu le declarase până atunci. Dar a doua zi aveam să constat, cu surprindere, că arestatul scrisese o...poezie, care se încheia așa: „Mi-e dor de mama,/ Mi-e dor de tata/ Și de anchetatorul meu...”. Atunci am gândit, pentru întâia oară, că munca de anchetă are, trebuie să aibă și alte reguli deontologice, nescrise, dincolo de cele cuprinse în normele legale și în literatura de specialitate. Reguli pe care am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
aplauze. Am coleg și pe inginerul Smith, venit cu soția și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament în țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. - De ce tot cânți, mă întreabă La Mont. - De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament în țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. - De ce tot cânți, mă întreabă La Mont. - De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și acum rămâne
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă cânt de dorul său. - De ce tot cânți, mă întreabă La Mont. - De dor, domnule La Mont. E foarte frumos la dvs., dar foarte curios, sincer îți spun, dorul de țară nu mă părăsește. Am coleg și pe Mister Willy Jones. E venit din California. A studiat la Universitatea din Dixon și acum rămâne aci pentru un an. Mama sa a ținut să-l însoțească. E văduvă, îl are
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Gontard mi-a spus că o doamnă de la Școala de cadeți ne-a văzut în balcon. Ea a întrebat dacă e Cecilia, iar dragul de Gontard i-a spus că este prințesa moștenitoare a Greciei. Ce grozav! Îmi este foarte dor de tine și abia aștept să ne revedem. Vremea este îngrozitoare, plouă continuu și este foarte frig! Ce păcat că nu ne-ai văzut ocupând locul doi pentru a doua oară. Trebuie să te văd curând. Sper că prietenia noastră
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
goală/ Pe mine, frate, cum să-ți spun,/Pe mine m-au mințit la școală/Că-mi ești dușman, nu frate bun.../ Din Basarabia să scriu,/Dulci frați de dincolo de Prut./ Vă scriu cum pot și prea târziu,/Mi-e dor de voi și vă sărut”. Am deschis prima mea declarație politică în calitate de deputat în Parlamentul României cu aceste versuri-testament semnate de Grigore Vieru. Vă rog să acceptați ca, în memoria celui pentru care fiecare petală a Podului de Flori a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sunteți, apoi, cei care răspândesc și mai multă românitate în lume. Sunteți și suntem români. Și tresărim împreună la acordurile profunde ale Imnului Național, și la vorba românească auzită în lume, și la cântecele pline de țară, de alean și dor ale Sofiei Vicoveanca ori Grigore Leșe. Cu toții suntem una: suntem români și simțim românește. Iar voi, ca și noi, sunteți, întâi-și-ntâi, suflet în sufletul neamului din care vă trageți. Sunteți doar părelnic departe, sunteți români risipiți în pretutindenea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
din vatră și rodul toamnei. Departe de țară, dar atât de aproape de țară... Țara sufletului e totdeauna necuprinzător de cuprinzătoare. Sunteți români oriunde v-ar purta drumurile, preocupările și căutările temerare, provocările vieții, și nimic nu doare mai rău decât dorul de țară, dorul aprig de părinții ori copiii pe care i-ați lăsat pe la casele voastre. Un foarte iubit poet român, un fel de Nichita Stănescu al Iașilor - și l-am numit, cu asta, pe Mihai Ursachi, zece ani și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rodul toamnei. Departe de țară, dar atât de aproape de țară... Țara sufletului e totdeauna necuprinzător de cuprinzătoare. Sunteți români oriunde v-ar purta drumurile, preocupările și căutările temerare, provocările vieții, și nimic nu doare mai rău decât dorul de țară, dorul aprig de părinții ori copiii pe care i-ați lăsat pe la casele voastre. Un foarte iubit poet român, un fel de Nichita Stănescu al Iașilor - și l-am numit, cu asta, pe Mihai Ursachi, zece ani și el pribeag prin
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
numai cea înfățișată de high-life-ul spilcuit care ne reprezintă la Bruxelles ori la Strasbourg. Nu. România e număr și putere prin voi, armatele imense de anonimi purtătoare de molcomia graiului, de omenia și vrednicia neamului din care vă trageți. Și dorul vostru și lacrimile voastre ne dor și pe noi, așa cum împlinirile și bucuriile voastre ne bucură fără de seamăn. Ne faceți ca departele vostru să fie aproapele nostru, voi - români de două ori ! Acolo și aici, într-o singură simțire. Acolo
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de fapt, am descoperit rădăcinile sufletului românesc în complexitatea tainelor lui, atunci am perceput, pentru prima dată, nedreapta judecată țesută pe necunoaștere, indiferența care ucide. Sufletul basarabean m-a îndemnat să traversez „podul speranțelor”. Așa s-au format dependența și dorul meu de Basarabia. Da, Basarabia reprezintă, ca și ținutul și oamenii din Regiunea Cernăuți, marea mea slăbiciune. - Cunoaștem faptul că la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava au studiat și studiază și studenți de dincolo de Prut. În calitate de profesor universitar la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fără accente patetice sau verdicte ce ar fi împiedicat dialogul. Scriam, în octombrie trecut, o scrisoare către ”românii de departe”, scrisoare căreia i-am dat forma unei declarații politice. Acum, am avut ocazia să-i ascult pe acești oameni cu dor de țară, cu nădejdea că țara îi cheamă și că, în curând, va putea să le ofere și o fărâmă din visele lor. M-au mișcat profund intervențiile acestor oameni, stimulați la dialog de moderatorul inegalabil Gheorghe Flutur. Români care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de la posturile specializate din Franța apelează la el când au nevoie de o înregistrare rară, sau de o interpretare de excepție. Se știe în fine că a fondat de-a lungul anilor, în exil mai multe reviste românești: Caiete de Dor, Ethos. Limite. Cărțile lui, adunând selectiv dovezile acestei îndelungate activități: pagini de jurnal, rămase ca prin minune nedistruse, poeme, cronici, recenzii, articole polemice, exegeze la lucrări filozofice greu accesibile (cele ale lui Lévinas, de pildă) au apărut toate la Editura
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
spectacolele celui mai mare coregraf pe care l-a avut România, unul dintre cei mai importanți din Europa, care a avut nenorocul să-și aleagă să trăiască și să lucreze aici, nu mai pot fi văzute nicăieri. O să le ducem dorul o vreme și în cele din urmă o să le uităm. Faptul că Teatrul din Constanța îi poartă încă numele pare o fărâmă aruncată de la masa belferilor nepăsători și fără alte nevoi decât ce înfulecă ei acolo, o umilitoare concesie, iar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]