27,707 matches
-
să își dea demisia pe data de 12 martie, 1971 dar acesta a a refuzat sa renunțe și a format un nou guvern. În anul 1973 formațiunea sa politica a pierdut alegerile și Demirel a fost forțat sa adere la opoziție, dar nu pentru mult timp. Guvernul coaliției condus de primul ministru Bülent Ecevit a încetat sa mai existe după invazia Ciprului din iulie și august 1974. Demirel a format o coaliție de centru dreapta din patru partide, numit Primul Front
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
restricții. În anul 1987, autoritățile de la Ankara, au organizat, pe presiunea societății civile și a armatei, un referendum constituțional prin care Articolul 4 din Constituția Republicii Turcia (1980) să fie amendat. Pe scurt, Articolul 4 fusese introdus pentru a sancționa opoziția loviturii de stat din anul 1980 și a fost folosit pentru a scoate un număr de 243 de persoane din scena politică pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. În urma unei decizii a tribunalului din Ankara, și Süleyman Demirel
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
către pace și cooperare”. În realitate însă, Demirel s-a arătat ca fiind îngrijorat de vecinătatea Turciei cu Uniunea Sovietică și a preferat să nu semneze cooperări în domenii strategice cu alte state aparținând blocului comunist până în anul 1964. Datorită opoziției statalelor arabe și anumitor state balcanice cu privire la ocuparea Ciprului de Nord, politica externă a suferit modificări. Uniunea Sovietică nu a votat în cadrul Organizației Națiunilor Unite împotriva invaziei din Cipru, așa cum au făcut majoritatea statelor prezente. Pe fondul „dezghețului” dintre Est
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
în domeniul studiului tectonicii globale, nu numai în România, dar având contribuții semnificative în cadrul comunității științifice internaționale. Rezultatele studiilor sale au fost sintetizate în lucrarea "Tectonica globală - București, 1983, Editura Științifică", în două volume însumând peste 1000 de pagini. În ciuda opoziției din mediul științific al vremii, care a trecut repede dincolo de cadrul dezbaterilor de idei, mergând până la politizarea contestării rezultatelor cercetărilor (autoritățile comuniste interzicându-i ieșirea din țară timp de 6 ani, între 1978 și 1984), Marcian Bleahu a reușit să
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Berlin, observând că evreii maghiari din Germania nu erau deportați, le afirmă Germanilor că România nu poate accepta un tratament diferit pentru evreii români. Simultan, la Lublin, în Polonia ocupată, Adolf Eichmann, șeful Serviciului german de Siguranță, se izbea de opoziția lui Radu Lecca care, de la Berlin, refuza să autorizeze deportarea evreilor români din acea zonă; germanii îl acuză pe Lecca că „a fost corupt de banii jidovimii”. În decembrie 1942 Germania protesta oficial împotriva deciziei mareșalului Antonescu de a autoriza
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
a, a devenit problematică pentru criticii formaliști, care au sustinut compozitorul ca un pionier al "Absolutului", în special cu ultimele sale cvartetele). Carl Dahlhaus descrie muzica absolută ca muzica fără un "concept, obiect, și scop". Cea mai mare parte a opoziției față de ideea că muzica instrumentală e "absolută" a venit din partea lui Richard Wagner. I se părea ridicol că arta ar putea exista fără sens, pentru el nu avea dreptul la existență. Wagner considera finalul coral al Simfoniei a IX-a
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
rămas până la moartea sa, în 1090. Negocierile de căsătorie erau în curs de desfășurare atunci când Alfonso al VI-lea a murit și Urraca a devenit regină. Mulți dintre consilierii tatălui său și magnații de top din regat au format o "opoziție liniștită" la căsătoria reginei cu regele Aragonului. În conformitate cu Bernard F. Reilly, acețti magnați se temeau de influența regelui de Aragon care putea încerca să exercite alte politici asupra Urricăi și a leonezilor. Urraca a protestat împotriva căsătoriei însă i-a
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
pe Alfonso de abuz fizic iar în mai 1110, cei doi s-au despărțit. Ca regină, Urraca s-a ridicat la provocările prezentate și soluțiile ei au fost pragamatice, punând bazele pentru domnia fiului ei, Alfonso al VII-lea, în ciuda opoziției iubitului ei, Pedro González de Lara. Statutul exact al lui Ramiro a fost vag. El a fost numit rege de vasalii săi, vecini și biserică, însă el se referea mereu la el însuși ca "Ramiro Sancioni Regis filio" (Ramiro, fiul
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
26 februarie 2015, dar s-au transferat ca urmare a revoluției ucrainene din 2014. În conformitate cu Constituția Ucrainei, alegerile prezidențiale în Ucraina trebuiau să aibă loc pe 29 martie 2015. La 21 februarie 2014, după trei luni de proteste, guvernul și opoziția prin medierea politicienilor străini au semnat un acord pentru rezolvarea crizei politice. Cele mai importante puncte ale acestui acord au fost readucerea în vigoare a Constituției Ucrainei din 1994 și organizarea de alegeri anticipate imediat după adoptarea noii Constituția Ucrainene
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2014 () [Corola-website/Science/331523_a_332852]
-
mai inovatoare. Zamiatin a devenit deziluzionat de învățăturile promovate de serapioniști și a părăsit gruparea. Iuri Tînianov a coordonat studiile și publicațiile Fraților Serapion de când i-a întâlnit la Casa Artelor din Sankt-Petersburg. El a susținut nonconformismul lor moale și opoziția lor tăcută față de literatura sovietică promovată de autoritățile regimului de la Moscova. În mod ironic, mulți dintre serapioniști au ajuns să-și facă ulterior o carieră la Moscova, ca membri ai Uniunii Scriitorilor Sovietici. Majoritatea membrilor grupului Frații Serapion s-au
Frații Serapion () [Corola-website/Science/336933_a_338262]
-
păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem,sub percepția artistului. Urmărește atingerea unui echilibru între textul scris și imaginea vizuală, dar uneori caută opoziția, tocmai pentru a ilustra sentimentele transmise de odă. Picturile din această perioadă devin tot mai ermetice, căutând să atingă o simfonie bidimensională, greu de interpretat. Una din figurile preferate în operele sale și pe care a utilizat-o în mod
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
Criza maghiară a fost un conflict politic în Regatul Ungariei în anii 1905 și 1906 între împăratul Francisc Iosif I (regele Ferenc József al Ungariei) și forțele loiale Habsburgilor precum Partidul Liberal pe de o parte și opoziția sub conducerea Partidul Independenței pe de altă parte. În alegerile parlamentare maghiare din ianuarie 1905, Partidul Liberal și-a pierdut majoritatea pentru prima dată de la Compromisul austro-ungar din 1867, iar Partidul Independenței, în frunte cu Ferenc Kossuth, conducea o coaliție
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
În alegerile parlamentare maghiare din ianuarie 1905, Partidul Liberal și-a pierdut majoritatea pentru prima dată de la Compromisul austro-ungar din 1867, iar Partidul Independenței, în frunte cu Ferenc Kossuth, conducea o coaliție majoritară în Dieta Ungariei. Disputa dintre tron și opoziție privea, înainte de toate, renunțarea la limba germană ca limbă de comandă în Armata Comună. Tensiunile s-au agravat deoarece coaliția câștigătoare a declarat drept țel politic separarea Armatei Comune. La curtea de la Viena predomina convingerea că sfârșitul Armatei Comune însemna
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
curtea de la Viena predomina convingerea că sfârșitul Armatei Comune însemna și sfârșitul Dublei Monarhii. De aceea, într-o primă instanță, Ministerpräsident-ul liberal István Tisza a rămas în funcție fără majoritate, ceea ce a dus la un grav conflict constituțional. În ciuda majorității opoziției independentiste în Dieta Ungariei, în cele din urmă generalul Géza Fejérváry a fost numit de către regele Ferenc József în 18 iunie 1905 în fruntea unui guvern tehnocrat. Opoziția a calificat noul guvern drept anticonstituțional, deoarece nu provenea dintr-o majoritate
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
fără majoritate, ceea ce a dus la un grav conflict constituțional. În ciuda majorității opoziției independentiste în Dieta Ungariei, în cele din urmă generalul Géza Fejérváry a fost numit de către regele Ferenc József în 18 iunie 1905 în fruntea unui guvern tehnocrat. Opoziția a calificat noul guvern drept anticonstituțional, deoarece nu provenea dintr-o majoritate parlamentară. Ca urmare, Fejérváry a guvernat cu ajutorul regelui care a amânat în repetate rânduri sesiunea parlamentară. Pe cale de consecință, opoziția a făcut apel la „rezistență națională” împotriva „guvernului
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
18 iunie 1905 în fruntea unui guvern tehnocrat. Opoziția a calificat noul guvern drept anticonstituțional, deoarece nu provenea dintr-o majoritate parlamentară. Ca urmare, Fejérváry a guvernat cu ajutorul regelui care a amânat în repetate rânduri sesiunea parlamentară. Pe cale de consecință, opoziția a făcut apel la „rezistență națională” împotriva „guvernului de jandarmi”, iar în multe varmeghii s-a refuzat recrutarea și plata impozitelor. Ministrul de interne Jósef Kristóffy a reacționat la „rezistența națională” cu dure măsuri polițienești. Aproximativ o treime dintre reprezentanții
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
Ungaria) de a înăbuși cu forța o posibilă revoltă în Ungaria. În 19 februarie 1906, Francisc Iosif și Fejérváry au permis ocuparea militară a clădirii parlamentului de către Honvezi. Opinia populației și a corpului funcționăresc s-a îndreptat însă treptat împotriva opoziției și părțile s-au unit în jurul ideii de a-l avea pe Sándor Wekerle drept nou premier, căruia Fejérváry i-a predat mandatul în 8 aprilie 1906. La sfârșitul aceleiași luni, Wekerle a organizat noi alegeri parlamentare.
Criza maghiară (1905) () [Corola-website/Science/337482_a_338811]
-
Această abordare a prezis elegant multe din fenomenele spectrale pe care modelul lui Bohr nu a reușit să le explice. Deși acest concept era convenabil din punct de vedere matematic, el era dificil de vizualizat, și s-a confruntat cu opoziție. Unul dintre criticii săi, Max Born, a propus, în schimb, că funcția de undă a lui Schrödinger nu descrie electronul, ci mai degrabă toate stările sale posibile și, astfel, ar putea fi folosită pentru a calcula probabilitatea de a găsi
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
lucru care s-a petrecut în anul 1237 (la vârsta de 21 de ani). În 1240, papa Grigore al IX-lea, aflat în conflict cu împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen, i-a oferit lui Robert coroana imperială în opoziție cu Frederic, însă contele francez a refuzat să emită pretenții asupra acestui titlu. În 14 iunie 1237 Robert s-a căsătorit cu Matilda de Brabant, fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant și a Mariei de Hohenstaufen. Din această
Robert I de Artois () [Corola-website/Science/328469_a_329798]
-
pentru a lega republicile turcice din Asia Centrală să beneficieze de trecerea de conducte de petrol și gaze, în parteneriat cu Statele Unite, în detrimentul Rusiei. Panarabismul - Mișcare politică și culturală vizând unitatea țărilor arabe. După Primul Război Mondială adoptat o atitudine de opoziție față de colonialismul franco-britanic și față de cultură occidentală, exacerbînd valorile fundamentale religioase și lingvistice. În 1945, pentru sprijinirea luptei arabilor, a luat ființă Liga Țărilor Arabe. Pangermanismul - Mișcare politică și culturală în vederea unirii tuturor popoarelor germanice într-un stat, apărută la
Panism () [Corola-website/Science/328479_a_329808]
-
-lea, însă ei au încheiat un acord cu acesta din urmă în 978. Cu toate acestea, ei nu mai erau o familie unită până la sfârșitul secolului al X-lea. Descendenții lor din comitatele de Mons și Louvain au continuat spiritul opoziției față de rege. a dat și o regină-consortă a Angliei în persoana Adelizei de Leuven, care s-a căsătorit cu regele Henric I al Angliei.
Casa lui Reginar () [Corola-website/Science/328495_a_329824]
-
Anvers și a devenit astfel vasal al fratelui său, Godefroi, care a devenit duce de Lotharingia Inferioară din 1012. El a succedat fratelui său din 1023, cu sprijinul împăratului Henric al II-lea, însă s-a lovit de o anumită opoziție până când noul împărat, Conrad al II-lea i-a forțat pe rebeli să se supună, în 1025. Atunci când Casa de Bar, care guverna în Lorena Superioară, s-a stins în 1033, odată cu moartea vărului său Frederic al III-lea, împăratul
Gothelo I de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328502_a_329831]
-
(în ) (n. 6 noiembrie 1929, Salonic) este un jurist și politician grec, fost președinte al Republicii Elene între anii 1985 și 1990. În anul 1963, fiind anchetator în orașul natal, în cazul omorului deputatului Grigoris Lambrakis, un lider al opoziției de stânga, nu a cedat presiunilor politice și în rezultatul anchetei a fost dovedită implicarea guvernului în acest caz. Ca rezultat prim-ministrul Konstantinos Karamanlis și-a dat demisia și a părăsit Grecia, iar Sartzetakis a devenit cunoscut în toată
Christos Sartzetakis () [Corola-website/Science/328516_a_329845]
-
din copilărie. La „Gazeta de perete” a școlii se aflau caricaturile pe care le făcea, încercând să suprindă anumite „metehne” ale sătenilor. Deși la terminarea gimnaziului și-a dorit să urmeze studiile Liceului de Artă din Iași, acesta a întâmpinat opoziția părinților săi care confundau meseria de pictor cu cea de zugrav și care, ulterior, l-au convins să urmeze Liceul de Chimie din Piatra - Neamț. Ioan Popei a continuat însă să picteze în paralel, lucrând în același timp în industria
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
mule victime suedeze), i-a adus multe critici Primului Ministru Göran Persson. Monarhul este și președintele Consiliului consultativ pentru afaceri externe (Utrikesnämnden în suedeză), un consiliu care permite Guvernului să-l informeze pe șeful statului și pe reprezentanții partidelor din opoziție din Parlament despre afacerile externe într-o manieră confidențială. Deși monarhul nu mai este Comandatul suprem al Forțelor Armatei (högste befälhavare în suedeză), cum era când Actul de Guvernare din 1809 era în vigoare, Regele Carl al XVI-lea Gustaf
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]