28,509 matches
-
denotă, pe de o parte, preocuparea pentru îmbunătățire, dar, pe de altă parte, și multe confuzii, inconsecvențe datorate lipsei unei concepții unitare. Documentele elaborate sunt încă mai mult sectoriale, fiind de dorit un document comprehensiv, de viziune strategică. • Se poate remarca faptul că, prin participarea României la programele Uniunii Europene, dar și prin preocupările constante pentru deschiderea și dezvoltarea educației adulților în concordanță cu tendințele internaționale în domeniu, țara noastră a făcut pași importanți în vederea compatibilizării cu practicile europene în domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre învățare, inclusiv a conceptului ca atare ce a dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se manifestă în direcția simplificării și a operaționalizării conceptului de învățare autodirijată. 3.1.6. Învățarea permanentă și continuătc "3.1.6. Învățarea permanentă și continuă" Învățarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație a adulțilortc "5.1.1. Organizațiile de educație a adulților" Educația adulților este o activitate care se desfășoară în principal la nivel de organizație - termen generic, ce cuprinde atât instituții publice, cât și firme sau organizații nonguvernamentale. Nuisl (2002) remarcă faptul că preferința pentru termenul organizație este dată de semnificația mai puțin rigidă a acestuia, comparativ cu termenul instituție și mai puțin comercială decât termenul întreprindere. Structurile care desfășoară activități de educație a adulților au o proveniență organică, aceste organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alte activități ale organizației. Lipsa unui control formalizat al activității va duce inevitabil la deprofesionalizare și la conflicte organizaționale. De exemplu, modul în care circulă informația în organizație constituie o sursă tradițională de conflicte. În România, cultura organizațională „tradițională” se remarcă prin prezența la niveluri decizionale medii și superioare a unor așa-numiți gatekeepers, care tind să controleze informația și să o utilizeze în interes propriu. În consecință, se dezvoltă sisteme paralele de circulație a informației, care au însă o mare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării”) și, nu în ultimul rând, network society („societatea bazată pe cooperare și comunicare”). La o analiză meticuloasă a particularităților fiecărei perioade, cel puțin o însușire se remarcă în permanență: comunicarea. Relaționarea și comunicarea dintre indivizii unei societăți dezvoltă parteneriate, iar cele existente la diferite niveluri și intensități formează rețelele. Structura acestei formațiuni (parteneriate → comunicare → rețele) este supusă normelor morale și sociale ale indivizilor cuprinși în procesul implementării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadru de timp bine definit. Constituirea echipei pleacă de la premisa că orice organizație există pentru că are un scop și rezistă pentru că îndeplinește nevoile membrilor săi. Alegerea și motivarea acestora este o problemă organizațională care ține de componenta resurselor umane. După cum remarcă Seaman și Fellenz (1989), chiar dacă există părerea unanimă că educația adulților trebuie să se bazeze doar pe nevoile beneficiarilor sau ale clienților, satisfacerea nevoilor membrilor organizației de educație a adulților are o importanță la fel de mare. Într-o astfel de organizație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doua burse Fulbright. Filmul este recenzat pentru Cal Arts, de criticul Kris Malkiewicz care observă atât conflictul dintre artă și vulgaritate, cât și ritmul construcției filmice diferit de cel american, specific unei tradiții culturale inedite: într-o paralelă interesantă, se remarcă cum "filmele care zboară peste Atlantic către Statele Unite par să-și domolească graba în cursul călătoriei" devenind semne ale artei europene. Robert W. Corrigan se ocupă în continuare de Alexa, încercând să identifice, în noiembrie 1987, un stagiu la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
orice proces de imitație, deschizând trasee de interpretare complexă, unice în momentul reprezentației, puțin sau deloc dependente de știința regizorală, fără a neglija pe de-a-ntregul judecățile bazate pe rațiune, însă condiționată de structura intimă, profundă, a creatorului. La Cehov, remarcă regizorul, "starea devine sursă a existenței, iar personajele triumfă prin ineditul relațiilor și își ființează caracterul lor în acțiuni ce sugerează viață."10 Cu opțiuni nelimitate și cu o miză pe care doar viața o egalează, creația își continuă drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ionesco... Îmi rămâne însă ca idee în dezbatere raportul genetic între opera de artă și autorul ei în care coexistă confruntându-se două viziuni: inspirația și expirația, credința, cunoașterea și revelația tainei (Vedele indiene, textele sacre veterotestamentare și evangheliile). De remarcat în mod special în conceptul său artistic este faptul că exercițiul spectacular este un mijloc și nu un scop, este coaja și nu miezul, este stratul din față, cum ar zice Nikolai Hartmann, care trimite prin seducere la stratul din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dragomir pentru că a ucis din patimă pentru o femeie, sau Stavrache din patimă pentru o avere. Este perioada din care datează celebra expresie Simt enorm și văz monstruos din bizara schiță Grand Hôtel Victoria Română. Filologul și scriitorul Florin Manolescu remarca: Până la Caragiale, niciun alt scriitor român nu și-a mai pus problema studiului sistematic al dereglării mecanismelor umane. ("Caragiale și Caragiale", Ed. Humanitas, 2002) Lui, dar și lui Eminescu, le cere regizorul Alexa Visarion binecuvântarea, înainte de plecarea într-o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ar fi vorba de o curbă gaussiană, mergând în crescendo până la un maxim și revenind asimptotic spre zero, ci de o adevărată curbă sinusoidală. Faptul, întâlnit prima dată în filmul Înainte de tăcere, l-a făcut pe regizorul Radu Penciulescu, să remarce pe drept cuvânt că fostul său student, Alexa Visarion, lucrează prin constrângere și eliberare. Secvențele se succedă dens și coerent, într-un montaj dinamic, aproape sincopat, iar jocul actorilor este intens până la combustie. Prim-planurile abundă în redarea filmică a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tanscenderii dramei lui Caragiale, acuzată de critici precum Pompiliu Constantinescu ca fiind un abuz de clișee literare, într-un registru de ceremonial tragic prin condensarea în interior a unor nuclee conflictuale explozive. În sfârșit, a treia etapă, ultima ce o remarc, o reprezintă tipul de relație stabilit cu actorul. Acesta, perceput ca un mecanism forte al metaforei scenice, nu interpretează personaje, ci e locuit de personaje, cum regizorul e locuit de spectacole. Un Sisif fericit Puțini au ca Alexa Visarion capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simultan pe cele nouă rânduri desfășurate pe toată deschiderea scenei, utilizarea lemnului crud și a unor surse de lumină naturale, foc, lumânări, opaițe, precum și alte elemente de detaliu, au făcut ca această realizare să fie spectaculoasă și inedită, să fie remarcată de specialiști la timpul respectiv, cu prilejul primului festival al teatrelor naționale, organizat la Cluj-Napoca chiar din inițiativa regizorului Alexa Visarion și care cuprindea și premiera acelui Meșter Manole, alături de celalalt spectacol pe care l-am lucrat împreună, Unchiul Vanea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
distincte (exterior interior exterior), creând, pe lângă o interesantă succesiune de lumină-întuneric-lumină, o senzație pregnantă de izolare, izolarea unor ființe sortite să fie solitare într-o lume care nu le înțelege și le sufocă. Ar mai însemna, în sfârșit, să nu remarcăm perfecta colaborare dintre un regizor cu un deosebit simț plastic și o nemărginită încredere în puterea de expresie a imaginii (al cărui prim film Înainte de tăcere a obținut un premiu internațional pentru imagine) și un operator care și-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să facă filme într-o țară cu doar 35 de cinematografe pentru un public ce-i fascinant mai curînd de foiletonul "Telejustiției". Măcar pentru acest curaj vecin cu inconștiența ori nebunia, dincolo de orice eventual reproș ori neajuns ce-l veți remarca, poate, în timpul vizionării ce va urma, mă declar solidar de ceea ce Visarion a reușit, și-i exprim sincera mea admirație. Deși veți vedea doar versiunea română, acceptați o ultimă confidență: am o tandrețe particulară pentru scena dintre Răzvan Vasilescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
privind sistematizarea țării vorbeau despre crearea la sate a unor condiții și facilități de trai egale cu cele din orașe, într-o vreme în care și condițiile de trăi din orașe deveniseră precare 1 (Chirot, 1978). Nici o clipă nu se remarcau diferențele culturale între sat și oraș. în spatele cifrelor și a planurilor, oamenii nu erau văzuți, nu existau. în perioada de criză economică galopantă de după 1980, salvarea a venit de la sat, din micile producții pe loturile personale, minuscule, îngăduite de procesul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu manifestă interes și atenție față de activitățile grupului de copii de aceeași vârstă. în același timp, încep să aibă probleme cu alți adulți, cu autoritatea, în general. între 7 și 11 ani, copiii provenind din familii cu violență domestică se remarcă prin probleme de comportament și competențe sociale mai scăzute, comparativ cu colegii lor de vârstă. Un studiu australian, bazat pe evaluarea psihologică a 22 de copii, cu vârste între 6 și 11 ani, provenind din familii violente, arată că mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
completă strategia împărtășește soarta altor reglementări privind copilul și familia în România, adică se plasează la prea mare distanță de realitatea românească. Ea generează numeroase întrebări: cine o va implementa? când? care sunt resursele materiale și umane? Ar fi de remarcat că strategia promovează servicii, activități, politici pentru familie, în vreme ce participarea familiei se conturează încă prea puțin. Spiritul autodezvoltării conștiente, a sprijinirii individului, familiei, grupurilor sociale pentru a-și rezolva problemele într-un mod cât mai autonom față de intervenția statului (principiul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar 370.000 de copii, cu vârstele între 0 și 14 ani, au asistat frecvent la violențe verbale, insulte, înjurături, între părinți sau între adulții din gospodărie. în Barometrul de opinie publică 1 este semnificativă și alarmantă fraza: „Este de remarcat importanța scăzută atribuită copiilor într-o căsnicie fericită”. La o populație de aproximativ 4.554.332 de copii 2, cât are România, făcând un calcul cu privire la numărul copiilor martori la violență sau vizați de violența în familie, adăugând cei 73
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moarte ne cutremură și toată lumea căuta cu ochii sursa. Hingherii își făceau liniștiți treaba, prinzând cu mijloace de o extremă violență un câine vagabond. Colegei mele i s-a făcut rău, am ieșit în grabă din piață, nu înainte de a remarca în apropierea scenei de chinuire a câinelui un grup de tineri de la școala din apropiere care priveau cu ochii mari scena. Am scris o scrisoare primarului, cu rugămintea de a evita expunerea cetățenilor orașului și mai ales a copiilor și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
erau incapabile să conștientizeze riscurile la care sunt expuși copiii în comunitate și, de asemenea, păreau incapabile să vadă suferința copiilor. Părinții/mamele aveau tendința de a conștientiza doar problemele comportamentale externalizate ale copiilor și mai puțin cele internalizate. Ele remarcau mai degrabă ceea ce le deranja existența lor cotidiană și mai puțin starea de fapt în care se află copilul. în general, în cazul mamelor și fiicelor acestora, există un acord mai ridicat privind expunerea fetelor la scene violente. Surprinzător, mamele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instituții: Poliția (nouă alegeri), DGASPC (șase alegeri), Biserica (cinci alegeri), ONG urile (cinci răspunsuri), mass-media (trei răspunsuri), familia (trei răspunsuri), Primăria (două răspunsuri), Consiliul consultativ al comunității (o mențiune), reprezentanți ai populației rrome (o mențiune), sponsori (o mențiune). Este de remarcat faptul că familia nu este considerată primul partener în prevenirea violenței în școală, între copii. 7. Ce se face în cazul în care copilul este agresor? Ce ar trebui făcut pentru a preveni violența în școli provocată de copii agresori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoaște copilul, de a interacționa cu acesta, de a evita separarea (pierderea), de a proteja, de a-i gratifica trebuințele. Desigur că fiecare dintre aceste dimensiuni își subsumează un set de acțiuni specifice, asupra cărora nu vom zăbovi. Important de remarcat însă este faptul că, atașamentul prenatal este rezultanta conlucrării dintre următoarele „ingrediente”: atitudinea gravidei față de sarcină, calitatea relației de cuplu a viitorilor părinți (inclusiv cea din timpul concepției), prezența unui suport social, capacitatea mamei de a-și reprezenta imaginar copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o alternativă deosebit de valoroasă pentru aceștia, datorită numeroaselor sale virtuți cathartice de susținere și fortificare interioară. Sunt aproximativ aceleași atuuri pentru care grupurile respective și-au dovedit eficacitatea și în cazul terminalilor înșiși. Ajungând în acest tronson al analizei, vom remarca un aspect de domeniul evidenței și anume acela că, a lucra cu muribunzii implică o statură specială de personalitate, care evocă nu doar umanism, generozitate, curaj, ci și o autentică altitudine spirituală. Spunem aceasta deoarece proximitatea unui muribund îți devoalează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sânge, realizate în acele momente (Sabom, apud Meckelburg, 2003). Sunt și opinii care atribuie NDE producerii de endorfine, acele morfine naturale cu rol de „tampon”în confruntarea individului cu traumatismul morții. Argumentul respectiv nu rezistă nici el, căci așa cum remarca distinsul neuropsihiatru D. Constantin-Dulcan (2008), din moment ce electroencefalograma prezintă un traseu plat (deci atestă încetarea activității cerebrale), care este sursa de endorfine? Iar șiragul de interogații continuă, așa încât renumitul specialist român formulează următoarea nedumerire epistemică: „de când aceste substanțe morfinice, produse de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]