3,716 matches
-
concepția lor, noi nu avem nevoie de o dezvoltare organică, ci de o Îmbogățire grabnică a unora. Mijloacele prin care se realizează aceasta nu contează dacă ține de moralitate. Care este rezultatul? Satul este depopulat de tineri, populația lui fiind Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o acceptă este cea gnostică: Dacă aș fi întrebat în ce cred, m-aș declara gnostic, și am fost astfel de când am început să gândesc și să simt204. Este vorba despre o credință pe care timpul o consolidează: Cu cât îmbătrânesc și cu cât timpul vorbește rațiunii mele, lumea nu mai este guvernată de o Providență, este în esență rea, profund absurdă, iar Creația este visul unei inteligențe oarbe sau jocul unui principiu lipsit de morală 205. O anume consolare pare
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ion Creangă dovedea o adevărată artă de a trăi. Adesea, când era întrebat de sănătate, răspundea ironic, în ciuda înfățișării sale palide și a slăbiciunii trupului: „Mulțumesc, tot mai bine (...): stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții!” (16, p. 270) Îmbătrânise înainte de vreme, cunoscuții spunându-i „moș” Creangă, chiar dacă avea cincizeci de ani. În mai, scrie unchiului Gheorghe Creangă: „Despre boala mea din februarie și maiu, care în amândouă rândurile a fost asemine cu moartea cred că va fi scris Zahei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
18: „Bine-ar fi, măi Chirică, dac-ar fi toate cu lapte câte le spui" aparențele înșală, nu toate lucrurile sunt întotdeauna atât de bune precum le crede omul; p. 64, r. 8 9: „mâne-poimâne te-i trezi că ai îmbătrânit, și nu-ți rămâne nici un urmaș " concepția potrivit căreia viața fără copii, fără urmași este lipsită de finalitate; 55 p. 65, r. 11: „Ipate, cu un gând să se ducă și cu zece nu” oscilația, nehotărârea, incertitudinea în luarea unei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să ajungi a fi mulțumit de tine însuți. (Nicolae Iorgaă 9 Să deosebești între mâna ce Ți se întinde ca să te ridice și aceea care te prinde pentru a te opri. (Nicolae Iorgaă 9 De prea mult gând n-a îmbătrânit nimeni niciodată. (Nicolae Iorgaă 9 Ce ești te privește la urma urmei numai pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea poate privi pe toți. (Nicolae Iorgaă 9 Înțelepciunea este a ta numai când o dai altuia
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
să se despartă de concretețea întâmplărilor. Există totuși două sau trei încercări de momente meditative, lipsite însă de consistența observațiilor lui Mavrodin: Dacă te preocupă foarte mult un lucru, cred că nici nu ai timp să-ți dai seama că îmbătrânești [...]. Un bărbat nu se simte niciodată bătrân când e bogat și lipsit de timidități.”(p. 112) sau ,,[...] uneori mai poți avea speranțe că ai putea răzbate și peste un lucru interzis; printr-o nebunie oarecare sau printr-un mare noroc
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
n-ai dori oare să vină ziua aceea în care să te vezi readus la vârsta puterii? Dar când botezul îți făgăduiește să-Ți înflorească din nou sufletul tău, pe care tu l-ai învechit, iar din pricina fărădelegilor l-ai îmbătrânit Și l-ai murdărit, disprețuiești pe Binefăcător Și nu alergi la făgăduință! Nu dorești să vezi cum se naște din nou fără de mamă omul, cum omul cel învechit Și stricat de poftele înșelăciunii (Efes. 4, 22) ajunge iarăși plin de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
spune că ar fi făcut câte ceva pe-acolo. Pe de altă parte, cât îi cunosc eu pe români și pe scriitorii lor, mă tem că era ales chiar și dacă declara că a colaborat! Ilie Merce nu e parlamentar? Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. Dorin Popa: Cât ne-am dorit noi, în tinerețe, să ajungem în Uniunea Scriitorilor, adică, mai exact, să publicăm cărți! Studenților
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
isterică vezi asta și pe stradă, dar și la televiziune, unde așazisele emisiuni de divertisment sunt ore întregi de funduri goale, uneori și prea mari, și mai ales de urlete... Până și știrile au devenit un fel de minispectacole. Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. E un domn Negru care, oricâte emisuni a făcut și oricum s-ar fi numit, în afară de urlete continue și scălâmbăieli penibile
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dintre cărțile, Fără întoarcere. Mircia Dumitrescu este șeful catedrei Carte a Institutului de Arte Frumoase din București și cel care a realizat grafic o splendidă carte Cu Părintele Galeriu..., editura Harisma, 2002, pe care o isprăvisem încă din 1994. A îmbătrânit Mircia? Liviu Antonesei: N-am fost niciodată la un târg internațional de carte, va trebui cândva să trăiesc și experiența asta. Eu l-am cunoscut pe Victor într-o împrejurare mai dramatică, pe vremea exploziei reactorului de la Cernobîl. În noaptea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
principiu, încurcă locul în politică, pentru protecție ori pentru că, deocamdată, afacerile cu statul sunt încă foarte avantajoase. La un moment dat mi-am pus speranța în tinerii politicieni, dar URR a eșuat, iar când mă uit la tinerii parcă deja îmbătrâniți în rele că doar clasa noastră politică se autoreproduce în ce are ea mai rău îmi piere orice speranță de ameliorare și-mi pun nădejdea mai mult în presiunile europene decât în forța internă de regenerare. Iată: Cosmin Gușă, Victor
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
modalitatea desemnării candidatului, prin zgomotul care a premers, a însoțit și a urmat respectivei candidaturi, prin jocurile balcanice de culise / 82 De la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău... ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! / 87 Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra / 92 La noi, e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate deveni VIP, dar mă tem
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și pe Dvs. la contemplarea unei icoane dintr-o istorie, înfățișându-vă firișoare de aur, din primejduita noastră avere, viața comunității noastre. Oameni ai locului s-au împrăștiat în toată lumea. Exodul mai grav ca războiul. Populația satului e puțină și îmbătrânește, îmbătrânește, și în parohie, adică în satele Răcușana, Hanța (Hanța Deal a dispărut), Strâmba, Bouroș, Plăcințeni e aceeași situație. Împinși și de viață, un mănunchi de tineri au străbătut căile afirmării, ale învățăturilor înalte, ale realizării personale și profesionale. Când
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pe Dvs. la contemplarea unei icoane dintr-o istorie, înfățișându-vă firișoare de aur, din primejduita noastră avere, viața comunității noastre. Oameni ai locului s-au împrăștiat în toată lumea. Exodul mai grav ca războiul. Populația satului e puțină și îmbătrânește, îmbătrânește, și în parohie, adică în satele Răcușana, Hanța (Hanța Deal a dispărut), Strâmba, Bouroș, Plăcințeni e aceeași situație. Împinși și de viață, un mănunchi de tineri au străbătut căile afirmării, ale învățăturilor înalte, ale realizării personale și profesionale. Când grupul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
poate avea decât o valoare foarte limitată. Nu se poate admite că motivele de prudență, valabile pentru perioada 8-12 d.H. ar fi dispărut cu totul după 12 d.H. Dimpotrivă, potrivit mărturiilor istoricilor antici și documentărilor istoricilor moderni, cu cât Augustus îmbătrânea, cu atât devenea mai suspicios cu privire la cei care îl înconjurau: ar fi fost poate, mai normal, dacă în Epistulae ex Ponto personajele nu ar fi fost chemate pe numele lor din motive de prudență, în timp ce în Tristele o asemenea regulă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
În epistola I, IV, Ovidiu îi scrie Fabiei că a ajuns de nerecunoscut, o adevărată epavă: efectul anilor, desigur, dar și, mai ales, al anxietas animi și al frământărilor continue (continuusque labor, v. 8). Succesiunea neîntreruptă de necazuri l-a îmbătrânit înainte de vreme. Enumeră apoi aceste necazuri în paralel cu cele ale lui... Iason, fapt care adesea dă impresia unui simplu joc retoric. Și Fabia trebuie să fi îmbătrânit. Ovidiu își dorește să o poată revedea și să o învăluie cu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
frământărilor continue (continuusque labor, v. 8). Succesiunea neîntreruptă de necazuri l-a îmbătrânit înainte de vreme. Enumeră apoi aceste necazuri în paralel cu cele ale lui... Iason, fapt care adesea dă impresia unui simplu joc retoric. Și Fabia trebuie să fi îmbătrânit. Ovidiu își dorește să o poată revedea și să o învăluie cu tandrețe și îmbrățișări ca să o recompenseze pentru durerea cauzată. De-ar fi să vină această zi cât mai repede! Nerăbdarea reîntâlnirii este din ce în ce mai mare, ca și cum ar fi legată
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
necesare creșterii și dezvoltării unui copil. Se pare că cea mai afectată rămâne femeia. A deveni părinte peste 35 de ani pune problema resurselor psihoafective și a riscurilor pentru mamă și produsul de concepție. Pentru organismul feminin incomplet maturizat sau îmbătrânit biologic sarcina, nașterea și lăuzia devin suprasolicitări. Cuplurile tind să limiteze numărul nașterilor la una, maxim două (media este sub 1,5), ceea ce ne face să afirmăm că indicele conjunctural al fertilității va continua să nu asigure rata de înlocuire
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
României în NATO, ocupând posturi-cheie în Serviciile de Informații și în armată... Ideologi, dar foarte pragmatici, acești oameni vor ști să se adapteze, să recite lecțiile de democrație și economie de piață, să-și schimbe limbajul de lemn. Ceaușescu a îmbătrânit și nu mai sesizează minciunile curtezanilor săi. Trăiește într-o lume care se prăbușește fără să-și dea seama. Întrebări... O întrebare rămasă fără răspuns este următoarea: la ce dată exact aceste persoane din anturajul lui Ceaușescu și-au schimbat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ci și pe acela de a avea o personalitate, de a se distinge cumva, prin niște trăsături individuale, în raport cu specia. De aceea, sentimentul matern și conștiința culpabilității nu reclamă resemnarea amoroasă decât tardiv, când femeia își dă seama că a îmbătrânit și că anotimpul iubirilor furtunoase a trecut pentru totdeauna. Dorința de a începe o nouă viață e de neîndoielnică sinceritate ("Ah, Sandi, aș voi să pot uita totul! Să încep un trai nou mai curat, să-mi clădesc viața pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
parte, găsește dubioasă simpatia pe care i-a arătat-o Lulù de la prima întâlnire, înainte de a-l cunoaște. S-o fi atras aspectul său fizic? Cătând în oglindă, Andrei devine tot mai neîncrezător: "Nu era frumos. Mic, plăpând, puțin cam îmbătrânit pentru cei treizeci de ani ai lui, spânatic, cu puful unei mustăți blonde deasupra buzei cărnoase, cu bărbia proeminentă, rotundă, accentuând un fel de vulgaritate ce contrasta cu puritatea ideală a ochilor. Avea, în adevăr, ochii mari, melancolici, sub pleoape
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În orice caz, în zona abisală a eu-lui se pitea „un rest” cu neastîmpărate învolburări, menținînd-o pe femeia prea intens afectată în continuă alertă: „Mă gîndesc în fel și chip și am un vis, care-mi mănîncă sănătatea și mă îmbătrînește”, se mărturisea feciorului chemat în grabă, ca să-i fie de trebuință încă nebănuită. „Căci visul meu e semn mai greu”. Abia în drum spre Dorna își dumiri noima impulsului său interior, de a porni în necunoscut cu hotărîre. Era însoțită
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vostru, postelnicul, mi-a lăsat destulă avere ca să pot să-mi țin printre slugi și un bucătar. — Nu, mamă, știu că ar fi o prostie să stai în cuhnii. O măsură din priviri și cu regret constată în gând că îmbătrânise. Nu erau de vină necazurile, energică a stat alături de ei totdeauna. Îi aștepta când, din ocnă, îi lăsau să iasă duminicile; a umblat pe la Istanbul pe la marele vizir și peste tot. A plâns, s-a văitat, dar dreaptă și neînfrântă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Istanbul pe la marele vizir și peste tot. A plâns, s-a văitat, dar dreaptă și neînfrântă. Acum însă, de când neica Șerban a ajuns domn, de când s-a întors belșugul și pentru ei, mama, sau i se pare doar lui, a îmbătrânit. Nu este părere. Pe tipsia ei de argint, mâncarea pe care el o savurase ea aproape că n-o atinsese. Nu-i mai plăcea să se vaite, era senină, dar în conversație se întorcea în trecut departe, la Mărgineni, pe când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
coconul și pe aga Bălăceanu, să meargă Preda Pârșcoveanu, tot vărul măriei sale, dar din neamul Brâncovenilor, că Preda e feciorul Ancuței, sora lui Papa, tatăl măriei sale... Mihai îl urmărea pe domn cu ochii întredeschiși, forțându-și vederea care începuse să îmbătrânească, nu-i pierdea nici un cuvânt, nici o mișcare, dar pe loc le și comenta critic în gând, fără să-și poată stăpâni întrebarea care-l chinuia încă de dimineață: oare eu dacă aș fi fost domn ce aș fi făcut? În
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]