3,512 matches
-
singură, pentru că, altă noutate, Duea, nepoata ei, e la București, și , cum se întâmplă tot mai des astăzi, nu-i mai are grija bunicii ei. Cum s-au schimbat vremurile și o dată cu ele, și oamenii! Tinerii nu mai au grija înțelepților lor! Ce o fi conținând plicul cu biletul evocat? Cum îl știu eu pe profesor, nu numai didactic ci și un cunoscător om al vieții, tare cred că i-a spus viitorului călcător în lumea pământenilor, că niciodată esențiale nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de manifestări, aplatizați pe convenția călătorului, Cîmpulung Est în înălțimea burete cu nori, scade muntele care viețuiește teșit, în propria sa umbră Zamolxe redispare corp de brad, val de foioase, unda diminuările în lungul șoselei și pe șarpele feroviar, fiți înțelepți ca șerpii, blînzi ca porumbeii! petrografia Subcarpaților pietriș în maluri, păstrăvărie, cețurile continuă lume, aerul munte lăsat în ele, spațiul ființei, care etnic este, pe măsura feroviară, Frasin noi L-am știut prin știre, El ne știe! răul departe în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
evoca aici, nici măcar în rezumat. Nu vom reține decît anumite trăsături generale, absolut necesare înțelegerii perioadei și a formării a ceea ce numim astăzi, într-o manieră prea largă, Europa Orientală. Mai întîi numele cîtorva foarte mari suverani: Leon VI cel Înțelept (886-912), retor, poet și teolog, elev al lui Fotius, dar și mare legislator; Roman I Lecapene (920-944), bun strateg și bun diplomat; Constantin VII (împărat după 33 de ani de domnie teoretică, din 945 pînă în 959), și el mare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și sentimentale. Marea problemă intimă este problema libertății. Cel dintâi pas făcut către soluționare a fost de a muta resorturile libertății din instincte în inteligență. Scopul tuturor filozofiilor și tehnicilor de meditație este eliberarea de suferință. Plecați, tinerilor, ca să ajungeți înțelepți și, fiind înțelepți, să rămâneți tineri. În Europa, munca încleștează și doare. Azi știm că lumea veche s-a schimbat, că mesajul lui Hristos a fost victorios. Seva poeziei este sentimentul profund al inepuizabilului. Dacă am ști să medităm, am
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
problemă intimă este problema libertății. Cel dintâi pas făcut către soluționare a fost de a muta resorturile libertății din instincte în inteligență. Scopul tuturor filozofiilor și tehnicilor de meditație este eliberarea de suferință. Plecați, tinerilor, ca să ajungeți înțelepți și, fiind înțelepți, să rămâneți tineri. În Europa, munca încleștează și doare. Azi știm că lumea veche s-a schimbat, că mesajul lui Hristos a fost victorios. Seva poeziei este sentimentul profund al inepuizabilului. Dacă am ști să medităm, am obține seninătatea către
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
În fine, diferența de generații dintre cei doi interlocutori face din întreg demersul o maieutică inversă, una în care spontaneitatea și ingenuitatea jucată sau reală uneori pe care o datorăm lui Sorin Bocancea moșește renașterea sensurilor unei lumi pe care "Înțeleptul" se abține să o judece, să o claseze, să o interpreteze. Efectul de expresivitate este unul de excepție, iar întreaga lucrare are un mare caracter de originalitate. O maieutică ciudată în care, în fond, cei doi autori sunt, împreună, acel
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
București și Amman. Legăturile dintre poporul român și poporul iordanian sunt foarte vechi. Documentele existente atestă intense legături între cele două popoare în epoca evului mediu, statornicindu-se importuri de-a lungul anilor sub multiple forme. Opera Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul a cărturarului român Dimitrie Cantemir a fost tradusă în limba arabă la începutul secolului al XVIII-lea și a circulat între Eufrat, Marea Mediterană și Marea Roșie, inclusiv pe teritoriul de azi al Iordaniei. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
au înființat, în secolul al IX-lea, primul stat rus vechi, având capitala la Kiev, capitala actualului stat ucrainean, purtând denumirea de Kievskaia Rusia. În secolele X-XI, sub domnia lui Vladimir I. Saveatoslavici (980-1015) și a lui Iaroslav I cel Înțelept (1016-1018 și 1019-1054), statul kievean atinsese apogeul puterii sale. În statul menționat mai sus, creștinismul, de tip bizantin devenise religie de stat. Ulterior, în secolele XII-XIII, Rusia Kieveană s-a destrămat în câteva cnezate, situație care a determinat acțiuni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
motivele pentru care acceptăm valoarea de adevăr a unui enunț, lăsând, totuși, la o parte adevărurile prime, acestea având temeiuri "indiscutabile" (inducția și intuiția, cum vom vedea). E vorba, întâi, de opinia tuturor, sau de cea a majorității, sau a înțelepților, apoi, în cazul din urmă, a tuturor acestora, majorității lor sau a celor mai de seamă. Suntem, în felul acesta, în domeniul dialecticii, de vreme ce sunt puse la lucru "opiniile" oamenilor (ce exprimă cel mult adevăruri probabile). Lucrând în acest mod
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a evita ceva, sau de a descoperi adevărul și a cunoaște, aceasta fie direct, fie ca ajutor la o altă chestiune de acest fel, asupra căreia mulțimea nu are nici o opinie determinată sau are o opinie contrară celei a înțelepților, iar înțelepții au o opinie contrară mulțimii, sai înțelepții au opinia contrară între ei și la fel oamenii din mulțime." Topica, I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evita ceva, sau de a descoperi adevărul și a cunoaște, aceasta fie direct, fie ca ajutor la o altă chestiune de acest fel, asupra căreia mulțimea nu are nici o opinie determinată sau are o opinie contrară celei a înțelepților, iar înțelepții au o opinie contrară mulțimii, sai înțelepții au opinia contrară între ei și la fel oamenii din mulțime." Topica, I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității, sau înțelepților
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și a cunoaște, aceasta fie direct, fie ca ajutor la o altă chestiune de acest fel, asupra căreia mulțimea nu are nici o opinie determinată sau are o opinie contrară celei a înțelepților, iar înțelepții au o opinie contrară mulțimii, sai înțelepții au opinia contrară între ei și la fel oamenii din mulțime." Topica, I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității, sau înțelepților, iar dintre aceștia, sau tuturor, sau majorității
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțelepții au o opinie contrară mulțimii, sai înțelepții au opinia contrară între ei și la fel oamenii din mulțime." Topica, I, 11, 104 b; p. 22. 92 " Premisa dialectică este o întrebare care apare probabilă sau tuturor, sau majorității, sau înțelepților, iar dintre aceștia, sau tuturor, sau majorității sau celor mai de seamă, cu condiția să nu fie un paradox." Topica, I, 10, 104 a; pp. 21-22. 93 Acestea diferă numai în privința formei de exprimare. De aceea, Aristotel susține că numărul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altceva, pentru început, decât figura de filosof autentic, surprinzător de asemănătoare cu aceea a lui Husserl (un motiv de interes, totuși), echilibrat în tot ce spune dar, mai ales, în tot ce face, oricum atent la detalii și temperat precum înțelepții antichității. Parcă părea să spună: mai bine gândești de zece ori și decizi o dată decât să iei o decizie proastă. Cine era personajul ? Profesorul Gheorghe Mustață, noul cancelar al Universității, Bismarck cum i s-a spus mai tot timpul deși
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai cea? Sigur, domnule primar. Înțeleptul director m-a învățat să dau note maxime fără reținere. Trebuia să țin cont doar de scara valorică, apreciere valabilă numai pentru mine, ceva ce nu era destinat marelui public. Din acest motiv pe înțeleptul de la Ghireni (p. 100) l-am tratat cu același respect ca și pe ambasadorul Sikorski (p. 416). Faptul că cel din Ghireni mă considera mai puțin înțelept decît el nu m-a determinat să-l fac de rîs. Era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și bogat, cu mustața cît două vrăbii dolofane, moș Vasile, înțeleptul, își storcea mintea să ghicească de ce și cum am devenit noi așa de năpăstuiți. Babele descîntau în zadar ca să dezlege ceea ce era legat. Din negura timpului, Vasile Alistar a găsit soluția, care este bună numai dacă Dumnezeu ne iartă păcatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și s-ar putea să fie sănătos, dar preventiv... Povestea a început cu o măgărie și se încheie cu altă măgărie. Nu încercați să vă băgați unde nu vă fierbe oala! Lăsați treburile lui Dumnezeu pentru Dumnezeu! S-a supărat înțeleptul Întoarcerea spre locurile care te-au născut îți creează aproape invariabil un sentiment ciudat de percepere a scurgerii timpului. Ai impresia că o clepsidră a fost răsturnată cu fundul în sus la nașterea ta și că nisipul de deasupra este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cum și sînt trimis să desfac cele făcute. Dar nu m-am dus. Cum o fi oare finuțul meu mai prost decît este? Eram curios și încă mă rodea cuvîntul "ipochimen". După trei zile, cu mari emoții mă duc la înțelept să văd ce a făcut. Mă privește grav. Îmi pare rău, n-am putut face nimic. Cum? Ne-am adunat toți înțelepții și ne-am dat seamă că mai prost nu-l putem face. De ce, ce nu merge? Păi, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este? Eram curios și încă mă rodea cuvîntul "ipochimen". După trei zile, cu mari emoții mă duc la înțelept să văd ce a făcut. Mă privește grav. Îmi pare rău, n-am putut face nimic. Cum? Ne-am adunat toți înțelepții și ne-am dat seamă că mai prost nu-l putem face. De ce, ce nu merge? Păi, dacă fiul (adică finul) insultă tatăl (adică nașul, tatăl spiritual) înseamnă că este pe ultima treaptă a prostiei. Mai jos nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ale lui Jules Verne 65 Confratele Onofrei 69 Pușca lui moș Saldaru 72 Herman 75 Nebunii 79 Eroi și capcane meșteșugite 82 Supa Dracului 85 Apa Prutului 89 Cam scump somnul de la Prut 92 Două măgării 96 S-a supărat înțeleptul 100 Mai cu gingășie, Musolin 104 Mare om cinu' Costică 107 Satisfacție 110 Capitolul II Prin hățișurile democrației 113 Destăinuiri din copilărie 115 O faptă... bună 118 Nu toți l-au crezut pe domnul Căpușă 121 I-a ascultat telefonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ultimii ani, în Dilema (veche) și în Adevărul și a ajuns la concluzia că, puse laolaltă, ar putea constitui un mic compendiu de înțelepciune cotidiană. Mi s-a părut, totuși, prezumțios să asum, fie și într-o variantă minoră, postura înțeleptului. Mă cunosc prea bine ca să asum o asemenea postură. Admit însă că există o legătură - nu neapărat programată - între textele adunate în acest volum: sunt încercări de a ieși din vârtejul „actualității“, sau de a lua temele „actuale“ drept punct
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și inadecvată a virtuților, există și virtuți care se nasc din transfigurarea viciilor. Lenea, de pildă, poate deveni materia primă a contemplativității și teme iul unei subtile metafizici a non-acțiunii. A făptui nefăptuind (wu-wei) e stilul însuși al „eticii“ taoiste. Înțeleptul care nu intervine agresiv în ordinea lucrurilor și care produce efecte salutare prin simpla sa prezență imită metabolismul Principiului nemișcător, care însă mișcă totul. Și erotismul carnal poate fi, în perimetrul școlilor tantrice, „deturnat“, „salvat“, ca tehnică de obținere a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vrea să se distingă mai curând prin uitare de sine: umblă la fine țuri chintesențiale, afectează „rigoarea“ științei, construiește ample pagode terminologice, sisteme atotcuprinzătoare, cu atât mai valabile cu cât el e mai absent, ca persoană vie, din „tehnicitatea“ lor. Înțeleptul antic se concentra, hipnotic, asupra ordinii lui interioare, asupra „stabilizării“ umorilor curente, asupra unor procedee ale construcției de sine în perspectiva unei valorificări integrale a potențialului individual, a nimbului lui de universalitate. „Specialistul“ de azi slujește, infailibil, zeul aspru și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să nu mi se atribuie nimic din toate aceste afirmații! Nu fac decât să citez un text multimilenar! n.m. A.P.) Femeile nu vor mai pune preț pe propria virtute. Proștii, impostorii, naturile rudimentare și gălă gioase vor fi luați drept înțelepți. Oamenii „drepți“, de bună calitate, vor avea tendința de a se retrage din viața publică. În piețe se va vinde mâncare gata preparată (să recunoaștem că e de necrezut să auzim vorbindu-se, acum 2000 de ani, de „semipreparate“ și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]