3,037 matches
-
îmbunătățiri ale vieții, au marcat, în realitate, o deteriorare a nivelului de trai, înlocuirea răului cu și mai rău; a fost și un congres în care șeful de astăzi al partidului, departe de euforia care-l caracterizează, și-a denunțat înaintașii ca incapabili, dușmani chiar, pricini ale tuturor nereușitelor: congresul al IX-lea, la care se tot fac referințe spre a se impune ideea lui Ceaușescu că el, odată cocoțat la putere, a eradicat marile erori ale celor dinaintea sa și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
7 ani puteau fi, credeam, din nou, de folos. Am experimentat așadar, și cu noua clasă de studenți, Testul Nancy. Notele pe care studenta le primise În 1996 de la colegii ei nu erau cu mult diferite de cele date de Înaintașii lor din 1989. Nici comentariile nu se depărtau excesiv de cele de altădată. „Argumentele par bine susținute, indulgența poate fi justificată. Paradoxul descoperit În spaima eroului față de schimbare, Însemnând, apoi, și o autoabandonare În fața societății, este bine definit.” „Este neglijarea contextului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea relevă un autor sigur pe mijloacele prozodice, dar „stăpânit” de influența înaintașilor romantici ori clasici. Poemele resemnării (1940) aduc unele semne ale maturizării poetice, chiar dacă F. nu reușește să-și individualizeze întru totul profilul liric. Lumea e privită ca deșertăciune, iar conștientizarea propriei valori nu face decât să-l arunce pe poet
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica lirică, într-un secol dominat de experiment și „tehnicisme” de tot felul, poezia conturează un univers al
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
românești. De altfel, se pare că dramaturgul avea între proiecte o altă trilogie, închinată de data aceasta lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul, domnitori ai Țării Românești. Dar peste tot ce-i dase timpul său și exemplul înaintașilor recenți, Delavrancea rămâne el însuși prin mai multe însușiri ale imaginației sale și printr-o seamă de procedee ale realismului, pe care el le introduce mai întâi în proza noastră. Darul său vizual, adeseori remarcat, este incontestabil. Comparațiile și metaforele
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
să le precipite propriul lirism. Mișcarea este așadar mai largă, aproape generală; pentru a putea scrie, într-un climat ideologic încă apăsător, tinerii poeți ai acelor ani trebuiau mai întâi să citească foarte atent, cu creionul în mână, operele unor „înaintași” mai îndepărtați, dar substanțiali. Chiar și poezia neomodernistă de „cunoaștere”, în care eul liric își amplifică subiectivitatea până la a cuprinde - și a modifica - întreaga lume „obiectivă”, se supune, benevol, acestui proces în doi timpi. Cunoașterea este „deschisă”, făcută posibilă printr-
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumea realității este principiul luptei. Această luptă este condusă de o idee întotdeauna. Iar ideea nu trebuie să fie totdeauna realizabilă, este suficient dacă ea conduce lupta. Poate fi deci o ficțiune motrice. În ce privește pe Mussolini, acesta este sub influența înaintașilor lui, Sorel și Nietzsche, care primul a vorbit despre răsturnarea valorilor, despre supraom și vorbește de oamenii „teribili și fericiți”. Să cităm din opera lui Mussolini, din discursurile lui publicate pentru prima dată în 1926 și reeditate. Într-o zi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a întâmplat cu sociologia și cu unii sociologi în perioada comunistă sunt de mare interes pentru studenții și absolvenții de sociologie. Cu siguranță această lucrare le va aduce nu numai un spor de cunoaștere și un sentiment de admirație față de înaintașii lor, ci și o mai mare responsabilitate față de modul în care trebuie abordat un fenomen social. Volumul de interviuri cu profesorul Paul H. Stahl, membru de onoare al Academiei Române, căruia îi urăm cu această ocazie un sincer „La mulți ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut-o și au „transpus-o” în versurile lor toți înaintașii autoarei, și anume universul aromânesc arhetipal. C. M. aduce însă în prezentarea acestei lumi un plus de meditație, de sensibilitate și de subliniată reflecție existențială. Se conturează astfel o geografie de suflet inconfundabilă, o imagine complexă, de mare profunzime, a unui
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
critic și a talentului eseistic ale autorului este dată de excepționalul volum Bacovia. Sfârșitul continuu (1977), lucrare fundamentală pentru exegeza critică dedicată marelui poet. Simțind în G. Bacovia un spirit profund înrudit cu propriile sale agonii interioare, C. comentează opera înaintașului cu fervoarea și interesul cu care își observă propria existență: „Bacovia era suferind. [...] Începuse a trăi în moarte. Într-un sfârșit continuu. Într-o inchiziție care nu-și execută victimele, însă le transformă în ulcere veșnice, în chin. Chinul anulării
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
metaforic, considerat drept principiu definitoriu al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor, etosul popular, graiul matern, menirea poeziei ș.a. C. a semnat mai multe cicluri evocând personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985), cele mai valoroase fiind Teiul lui Stamati, Mărul în poartă, Cocostârcul
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
un amplu capitol de strigături la nuntă, unele punctând principalele momente ale nunții, altele adresate mirilor, nunilor, socrilor, nuntașilor, bucătăreselor, toate aceste categorii fiind examinate și sub raportul modalităților artistice. Monografia Nunta în Moldova nu le repetă pe cele ale înaintașilor, ci, fără să le ignore, așa cum nu ignoră nici alte contribuții în domeniu privind spațiul moldovenesc ori celelalte zone etnofolclorice, este construită cu deosebire pe fondul documentar existent la Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
, Grigore (22.II.1810, Târgoviște - 25.XI.1885, București), poet. Provenea dintr-o familie de mici boieri scăpătați: tatăl, Mihai Lixăndrescu, sameș și vistier, mama, Maria (n. Fusea), cu înaintași pomeniți în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgoviște; era un hoinar visător și ruinele vechii curți domnești îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învățat greaca modernă, apoi „elinica”, în școala lui Mitilineu. Având
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
de convuslii, nici de boala sacră, cum este numită, nici ucis de otrăvuri. Mai mult decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amândoi aleg adevărul”. Paul din Aegia (625-690), care a studiat și apoi a practicat medicina în Alexandria, a realizat pe baza scrierilor galenice lucrarea „Șapte cărți de medicină”. Este ultimul mare medic bizantin, care ulterior a plecat la Roma. Spre deosebire de înaintașii săi (Oribasus, de exemplu), Paul a folosit scrierile predecesorilor săi, însă fără a le da și numele. Se pare că el a introdus termenul de „cancer”. Către sfârșitul Imperiului Bizantin trebuie menționat și Johannes Actuarios (secolul XIII), medic al curții
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1400, care subordona raționamentul propriu autorității clasicilor dogmatizați. Deși Rhazes se considera un discipol al lui Galen, nu se ferește a-i aduce critici pertinente, în lucrarea sa „Dubii asupra lui Galen”. Îndoiala conduce la adevăr. Căci „cel care studiază înaintașii, câștigă experiența muncii lor, ca și cum ar fi trăit mii de ani de experiențe”. În final, însă, „tot ce este scris în cărți valorează mult mai puțin decât experiența unui medic înțelept”, spune Rhazes (124). Cea mai cunoscută lucrare a lui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care are loc în celulele organismului, fenomenele vieții (contracția mușchilor sau bătăile inimii) trebuiau explicate într-un fel. Și în final au fost explicate cum se cuvine. Suficiența semidoctului se exprimă uneori astfel: „Ce a fost de descoperit, au decoperit înaintașii noștri. Când nu se cunoștea nimic, era ușor de descoperit ceva”. Complet greșit. Din cele care trebuie cunoscute am reușit să cunoaștem corect câte ceva, extrem de puțin, o milionime poate, din câte se pot cunoaște. Fluviul cunoașterii trebuie să continue, iar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist din România au fost: „corupția, represiunea și sărăcia”(Tismăneanu, 1991
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rupe o lance cu Homer, a te întrece, a te încleșta sau a declara război celui pe care îl admiri. Din punct de vedere imaginar, diferența era cât se poate de tranșantă. Imitatio prescria urmărirea modelului (a călca pe urmele înaintașului, a te menține mereu în spatele lui), æmulatio dimpotrivă, însoțirea lui, umăr la umăr: în locul unor metafore ale succesiunii și filiației, se ilustra prin reprezentări ale paralelismului 18. Dar această ideologie a imitației nu aducea și proceduri distincte. Æmulatio nu presupunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deportați politici, a venit și prefectul județului însoțit de mulți profesori de istorie. Aceștia au stat și au ascultat ceea ce s-a vorbit și au fost de acord că trebuie să rămână în istorie, să știe poporul ceea ce au suferit înaintașii noștri. C. I.: Acesta este de fapt și scopul acestui interviu. Așa o să știe și nepoții dumneavostră și nepoții lor. R. R.: Aveți dreptate, nepoții mei nu știu nimic despre suferințele mele. C. I.: De ce nu le-ați spus? R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
românilor", apreciind „instrucția și educația", el socotea „că în biserica română s-a păstrat ca într-o școală limba și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriitorul îi lua apărarea Domnitorului. Petru Rășcanu făcuse parte din generația moldovenească care ni-i dăduse pe Vasile Conta, Mihai Eminescu, Gh. Panu, Al. Lambrior, Al. Negri, pe Al. Xenopol, C. Dumitrescu - Iași care trăiau, generația care îi avusese ca înaintași imediați pe Kogălniceanu, C. Negri, V. Pogor, Petre Carp, T. Maiorescu, T. Rosetti și era natural să trăiască în asemenea convingeri. Iar lașul, comoară a intelectualității, Bârladul de unde provenea și însemna multă istorie scrisă, dar mai ales nescrisă, constituiau pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un lucru facil, decât dacă ești în posesia unor certitudini sau adevăruri indubitabile. Astfel de teme sunt greu de abordat și tratat din mai multe motive, printre care și faptul că trebuie să te confrunți cu aserțiuni aparent infailibile ale înaintașilor. Delicatețea abordării provine și din faptul că este dificil să tratezi științific un subiect dezbătut de obicei în registrul "pasional", iar să fii echilibrat deși implicațiile politice și religioase ale oricărei afirmații sunt majore nu este simplu). Studierea materialului în conformitate cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]