2,708 matches
-
s'au cules dela Secția II-a următoarele informațiuni referitoare la această chestiune 979: Lagărele de evrei din Transnistria (sate, ferme izolate și colhozuri) sunt supuse autorității Guvernământului Transnistriei. Paza lor este asigurată de jandarmi, Poliția comunală (5-6 guarzi ucraineni înarmați) și chiar și evrei (un primar și câțiva paznici neînarmați) acolo unde nu ajung efectivele reduse la jandarmilor și guarzilor comunali. Ei nu au voie să părăsească localitățile (lagărele); cei care contravin, sunt considerați spioni în timp de război și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
06.05.1942. 923 Prin ordinul Nr. 23.932/A din 20.03.1942 Armata a 3-a comunica Inspectoratului de Jandarmi Transnistria că "[...] Suntem informați că la lagărul de internare al evreilor din DOMANOWKA Jud. Golta sunt 7 Ucrainieni înarmați și cari sunt însărcinați cu paza lagărului. În continuare Armata a 3-a solicita raportarea "[...] pe baza căror ordine sau instrucțiuni au fost înarmați acei Ucrainieni, întrucât ordinele existente și ordonanța Nr. 6 a acestui Comandament interzice portul de arme
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost imediat rezolvată, fără a necesita dezbateri. CME a acceptat să retragă toate trupele aliate din România, la 90 de zile după intrarea în vigoare a tratatului de pace, Uniunea Sovietică rezervîndu-și dreptul de a-și păstra "astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiecte legislative care creează armata permanentă și introduc obligativitatea serviciului militar pentru toți cetățenii de sex masculin (Legea pentru organizarea puterii armate în România, 27 noiembrie 1864; Legea de recrutare, 5 decembrie 1864). Noul stat politic consacră astfel principiul națiunii înarmate, transformând România într-o societate permanent militarizată. Legea pentru organizarea puterii armate în România afirmă atât obligativitatea serviciului militar, cât și principiul armatei permanente, specificând și durata stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre Națiunea Armată", p. 100), Cartea Românului încearcă din răsputeri să demonstreze nu doar necesitatea absolută a armatei pentru apărarea idealului național ("Necesitatea armatei este absolută. [...] o țară fără armată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți cardinale (prudența, dreptatea, cumpătarea, curajul) și a celor trei virtuți teologale (credința, speranța, iubirea), care constituiau fundația axiologică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel din urmă element al modelului european al societății naționale (apusean și răsăritean deopotrivă) este mitul statului ca arma organizațională înarmată a națiunii. Necesitatea națiunii de a se înarma cu un stat propriu a fost resimțită cu atât mai acut în partea central-răsăriteană a continentului european, în care națiunile au fost secole de-a rândul oprimate în "închisorile imperiale ale popoarelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
30 8709.19 -- Altele: 8709.19.10 --- Special concepute pentru transportul produselor puternic radioactive p/st 30 8709.19.90 --- Altele p/st 30 8709.90.00 - Părți - 30 8710.00.00 Tancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate, înarmate sau nu; părțile lor - 30 87.11 Motociclete (inclusiv mopede) și biciclete, triciclete sau similare, echipate cu pedale și cu motor auxiliar, cu sau fără ataș; atașe: 8711.10.00 - Cu motor cu piston alternativ cu o capacitate cilindrica de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]