4,024 matches
-
ani (Ascoli) și care n-are nimic al lui, de la nume începînd, escamotat de la un cronicar vechi, până la zecile de volume ce promite a le publica, acest prototip, zicem, n-a putut rămâne fără imitatori mai mult ori mai puțin îndrăzneți. În prefața Aritmeticei sale d. Petrescu zice că, profitând de experiența făcută de d-sa ca profesor, a lucrat opul său în scop de a veni cu slabele d-sale cunoștinți în ajutorul junimei studioase, fără a avea, pretențiunea de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
estraordinare, în care s-a pus la cale cestiunile cele mai grave pentru viitorul României. Această tăcere se manifestă prin deosebitul interes etnologic ce-l arată ziaristica pentru regiuni depărate, unele pentru Bosnia și Erțegovina, altele pentru Afganistan și pentru îndrăznețul Șir-Ali, încît, urmîndu-se acest metod de-a discuta cestiunile, vom ajunge mai departe, până ce concertul penelor oficioase va ajunge la o simfonie asupra descoperirilor din Africa centrală; iar triburile negrilor vor avea onoarea de a întuneca prin importanța lor pierderea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de crescuseră pe-aici acești arbori de câmpie... Încetul cu încetul, în timp ce Petrică întindea masa și scotea din rucsac pui fripți, mujdei de usturoi, ouă fierte, cozonacul și sticlele cu vin și cu apă, privirea mea se deschise în sfârșit îndrăzneață și se holbă la chipul Matildei. Ea nu mă văzu la început, se uita flămândă în jur, și cu toată puterea sufletului meu încercai s-o resping, s-o văd așa cum e, fiindcă trăind cu Nineta și Căprioara, și nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
grav și reflecta profund la ceea ce îi spuneam, când ar fi putut atât de ușor să mă persifleze... "Oricum, continuai eu, acest gen de putere e un coșmar, turbură somnul tiranilor și chinuie printr-o infernală singurătate... Oricând niște oameni îndrăzneți i-ar putea ucide ca pe niște mizerabili descreierați ce sânt și ei știu acest lucru. Iar masele sânt reprimate nu din plăcerea că au puterea, cum spui tu, ci din teama că aceste mase se pot oricând revolta. Teroarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de la el în legătură cu caietele tale. L-am convins să riște și să facă un referat care să nu țină seama de ce concepție despre lume reiese din ele. El zice că așa a făcut și n-am dubii, e un om îndrăzneț și sincer. Totuși, condamnarea ta m-a pus pe gânduri (nu văd de ce să-ți ascund acest lucru!). Trei ani! Pctrini o fi făcut totuși vreo prostie. (Și aici Ion Micu ridică din umeri vrând parcă să spună: cum putem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să se schimbe... XXVIII Dacă omul ar acorda morții măcar un minut pe zi de meditație, conflictele în care ar fi implicat și-ar micșora importanța și soluțiile cele mai rele l-ar speria mai puțin, ar fi oricum mai îndrăzneț și s-ar bucura mai mult că există. Sîntem însă făcuți să nu putem concepe în noi înșine că am putea muri, să simțim adică, nu doar să gândim, că murim în minutul acela, că totul s-a sfârșit, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
verosimile, parcă nu justificau gestul hotărât al celuilalt de a o retrimite imediat în țară, unde o aștepta un ins care nu-i mai dăduse voie să intre în casă. Fusese mai violentă? Cred că da și nu atât de îndrăzneață în limbaj, deși... Cînd s-au petrecut toate astea?", o mai întrebai. "Acum două săptămîni!" "Și de-atunci tu stai în oraș?" Da, de ce te miri?!", se miră ea. "Nu mă mir! mă mirai și eu. Și cum stai cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
distracțiile nu multe și nu grozave în schimbul unor sume nu mici. Acolo unde salariile sunt mari, se ivesc micile bisnisuri ale unor femei sau bărbați cu inițiativă. Compania nu considera astfel de activități deosebit de lucrative, dar vindea degrabă concesiuni celor îndrăzneți. Dincolo de colonie se înălța primul epurator de atmosferă. Alimentat de către o centrală termonucleară, vărsa întruna aer purificat spre cerul întunecat. Materiile pulverulente și gazele periculoase erau eliminate prin combustie sau disociere chimică fiind înlocuite cu oxigen și azot. Intra aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a fost demonstrată la șoarecii la care procentul somnului paradoxal este cel mai ridicat sunt necesare un număr mai mic de încercări de învățare a unei sarcini), a fi necesar în cursul ontogenezei pentru maturarea sistemului nervos. O ipoteză mai îndrăzneață a fost formulată de M. Jouvet, 1974. Secvențele motorii, ale unor conduite înăscute (agresiune și apărare, comportament sexual etc.) care nu apar decât într-o anumită etapă de dezvoltare a individului, ar fi pregătite, organizate, și într-un anume fel
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ei, ținând cont de cele întâmplate, era o acțiune curajoasă. Și ochii lui exprimau tot curajul atunci când îl fixă pe prizonier. Brusc, fața i se contorsionă. - Ce ai făcut? Ce mi-ai făcut? Era un atac. Vocea era pițigăiată, furioasă, îndrăzneață. Totuși, după un moment, Gosseyn simți că această îndrăzneală era de altă factură; și pe loc. situația păru mai puțin amenințătoare decât... mai devreme... În sala tronului. ...Ca și cum scurta ședere a băiatului - rege în întunericul din capsulă - i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
trebuie să fie posibil. Noi ne aflăm aici într-o situație de izolare. O navă mare, o sută șaptezeci și opt de mii de oameni și un băiat și o femeie. Adăugă, neliniștită: - S-ar putea întâmpla ca unele dintre spiritele mai îndrăznețe de pe această navă de război să aibă impresia că vechile legi și vechile relații de loialitate nu mai sunt valabile. Apoi izbucni: - Spune-mi, în caz de eventuală necesitate, ce-ar putea exact să facă acești asociați ai tăi? Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să spună Majestatea Sa Imperială. Scuturând din cap, Gosseyn se întoarse către băiat. - Ascultă, spuse el pe un ton aspru, nu suntem aici pe una dintre planetele tale. Aici trebuie să respectăm obiceiurile locului. Privea direct în ochii aceia tineri, îndrăzneți, și-și continuă mustrarea pe același ton: - Nu dai buzna pe proprietatea altora fără să ai permisiunea. S-a-nțeles? Din fericire, Enin nu mai avu timp să răspundă. Pentru că imediat se auzi un zgomot. Și ușa se deschise. Silueta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fond, protestasem în gând ani de zile împotriva frigului și-a foametei, ascultasem cu un amestec de mândrie și satisfacție sute de bancuri cu nea’ Nicu și Leana și mă lăsasem purtat cu inconștiența vârstei de vise dintre cele mai îndrăznețe, bine ascunse în cotloanele unei memorii pe care mi-aș fi dorit s-o descarc, dăruind-o posterității: să trec Dunărea la sârbi pe la Calafat (deși habar n-aveam să înot, și nici orașul nu-l prea găseam pe hartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de putoarea muncitorească de transpirație și de mutrele congestionate ale securiștilor de pe margine. Cât despre prietenul Paul, care defila voios alături de mine (cu mingiuța de polistiren într-o mână și baticul tricolor în cealaltă), el găsise o soluție încă mai îndrăzneață: se prăbușise într-o tristețe gravă, de care pomenea întotdeauna când îl întrebai cum îi merge, dar pe care n-o arăta cu-adevărat nimănui. „Ce faci, Paul?“ „Sunt trist!“, zâmbea el, „Aplic rezistența prin depresie.“ După care apuca tricolorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă supună, în grup, mișelește. Fetele se uitau fix, cu cârligele de rimel în colțul ochilor; băieții, mai puțini și mai prudenți, mă urmăreau pe sub sprâncene sau bretoane. Nu le mergea. Zâmbeam neclintit, mă plimbam printre ei, sfidând amfiteatrul desfăcut îndrăzneț, ca un fluture Cap-de-mort. În plus, aveam ochii verzi și, dacă nu mă născusem fiul unei vrăjitoare, asemenea lui Corto Maltese, fusesem oricum inițiat în tainele privirii: cinci ani în „Autotransport“, „German“ și „Maiorescu“ mă învățaseră să înfrunt toate tipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rotund, aniversar). Am sărit pe telefon, lansând clăbuci de spumă de ras prin toată casa. „Sandu?“ O voce vioaie, necunoscută, aproape ironică. Am devenit prudent. „Da, vă rog?“ Un timbru rece, neutru; plasam imediat un frigider între mine și interlocutorul îndrăzneț. În general, când te caută o femeie, e de rău; dacă sună dimineața, ai încurcat-o. Vocea a râs, antipatic, provocator. „Nu-ți mai aduci aminte de mine, nu?“ „Cu cine vorbesc?“ „Vezi că Mihnea al tău e-n rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu grijă și blândețe, pregătit să le depăn câte-o poveste (uneori, să și ascult): o privire vioaie sau lăsată ostentativ în jos; un tremur imperceptibil al vocii; o fustă cuminte, la mijlocul distanței dintre genunchi și coapse. Pe cele mai îndrăznețe le găseam pe calorifere, bâțâindu-și nerușinat picioarele. Păream un băiat bun, timid, aproape că-mi venea și mie s-o cred. Nimeni nu mă găsea complicat sau periculos. Nu le istoriseam decât amănunte de care mă puteam lipsi. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a trece la fapte. Îmi lipseau lubricitatea copiilor care se joacă în lift de-a operația de apendicită sau recită poezii vesele și irealizabile: „Noi suntem mari, noi suntem mici/ Hai să ne tragem de puțulici!“ În plus, mecanica gesturilor îndrăznețe, pe care camarazii mei de joacă le imitau pe fugă în dosul scării sau prin tufișuri, mi se părea goală, lipsită de orice scop lucid: fustițe ridicate sau coborâte (uneori și pantalonași, pentru reciprocitate), degețele plimbate pe sau sub burtică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în subsoluri, călcându-se în picioare. Profesorii s-au mirat teribil de dispozitivul ăsta. Câțiva chiar au urcat pe scaune și-au încercat să taie firele și să oprească clopotul, dând cu bastonul în perete. Până la urmă, un asistent mai îndrăzneț a spart tencuiala de la etajul 3 și-a smuls clopotul de-acolo, împreună cu un mănunchi de cabluri. După unii, cutia cu manetă mai ruginește și-acum la secretariatul mare (trebuie doar s-o întrebați pe doamna Albulescu, și vă deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent fac ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în noaptea liniștită de vară sub lumina dulce a lunii?"28. "Tabloul" elementelor și forțelor naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți pe cer alunecând printre tunete și fulgere, vulcani în toată furia lor devastatoare, uragane ce lasă dezolare în urmă, oceanul nesfârșit mugind de mânie, o cascadă înaltă deasupra unui râu năvalnic...29 La
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
indignare. Napoleon a fost uimit. „În ochii strălucind de patriotism ai acestui copil, a spus el, am citit părerea întregului popor rus. Gata, Davout! Toate astea-s fantezii! Prezintă-mi celălalt proiect!“ — Da, însă și proiectul acesta era o idee îndrăzneață! spuse prințul, părând interesat. Deci, i-l atribuiți lui Davout? — În orice caz, se sfătuiau. Desigur, ideea era a lui Napoleon, o idee de vultur, dar și celălalt proiect era o idee îndrăzneață... Era celebrul „conseil du lion“*, cum Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
însă și proiectul acesta era o idee îndrăzneață! spuse prințul, părând interesat. Deci, i-l atribuiți lui Davout? — În orice caz, se sfătuiau. Desigur, ideea era a lui Napoleon, o idee de vultur, dar și celălalt proiect era o idee îndrăzneață... Era celebrul „conseil du lion“*, cum Napoleon însuși a numit sfatul lui Davout. Planul era următorul: să se închidă în Kremlin cu toate trupele, să construiască barăci, să sape întărituri, să amplaseze tunuri, să taie cât mai mulți cai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lucru ce-i miră întrucâtva pe cei care se autoinvitaseră. Desigur, au existat câteva tentative de a face discuția mai picantă și de a o îndrepta spre tema „corespunzătoare“; au fost puse câteva întrebări indiscrete, s-au făcut câteva observații “îndrăznețe“. Prințul le răspunse tuturor atât de simplu și de binevoitor și, în același timp, cu atâta demnitate, cu atâta încredere în decența vizitatorilor, încât întrebările indiscrete încetară de la sine. Puțin câte puțin, discuția începea să devină aproape serioasă. Un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
conservator, împreună cu d. N. Crețulescu, vindea Rusiei Basarabia. P-aci, p-aci să crează Burtă verde că partidul conservator a fost la Livadia, că partidul conservator a trecut Dunărea, că dânsul a pierdut Basarabia încă din luna iunie 1877. Neadevăruri îndrăznețe, calomnie. Puțin după acestea d. Dimitrie Ghica și N. Crețulescu au dat d-lor însuși d-lui Rosetti cea mai plăcută dezmințire, lepădîndu-se cu zgomot de partidul conservator și intrând unul ca ministru în cabinetul Brătianu, celalt primind prezidenția majorității
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]