10,960 matches
-
cu o dezvoltare extensivă - valorificarea avantajului competitiv pe alte piețe decât cea națională (Porter, 1990). Dacă acest mecanism este obligatoriu, atunci capitalismul se va extinde continuu. Dacă procesul de expansiune este lent, atunci schimbările produse în societățile necapitaliste vor lua înfățișarea unor evoluții „naturale”, sub influența unor factori internaționali. Dacă apare nevoia unei schimbări rapide, atunci ele vor lua forma tranzițiilor către capitalism. Tranziția este un proces de schimbare a societăților alternativ celui „clasic”, de evoluție pe baza schimbărilor la nivelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strălucitor, așa încît și suprafața mării apare la fel. Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și, în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. Sau, poate pentru că lacurile sunt mai albe decât marea, iar Pontul are înfățișarea de lac, din pricină că se varsă în el multe fluvii?" Iar în "Istoria animalelor" (VIII.12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
principal al programului de educație pentru mediu este să ajutăm elevii să-și dezvolte capacitatea de a gândi - atât critic cât și creativ. Concluzie: « Nu putem schimba pe alții, dar dacă ne putem schimba pe noi înșine, putem înceta schimbarea înfățișării Pământului. » În toate țările, disciplina Ecologie face parte din Planul de învățământ preuniversitar astfel: În Japonia populația este educată la toate nivelele de vârstă că singura soluție de supraviețuire este educația ecologică. În Europa de Est educația ecologică se realizează în învățământul
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3. Ce și-a propus
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
sănătate” și „boală”. La baza „naturii umane”, E. Fromm pune nevoile și pasiunile umane considerate ca reprezentând totalitatea condițiilor de care depinde realizarea (sănătatea) sau nerealizarea (boala) acestora. Nevoile la care se referă E. Fromm sunt puterea, vanitatea, adevărul, iubirea, înfățișarea, distructivitatea, creativitatea. Satisfacerea acestora va depinde de condițiile oferite de modul de organizare și de funcționare al societății respective. Dacă acestea sunt satisfăcute în mod liber, rezultatul va fi starea de sănătate. Dacă ele sunt blocate, va apărea boala psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit în schizofrenie, parafrenie, sub forma automatismului cenestapatic, a delirului de influență, persecuție sau de prejudiciu. e) Dismorfofobia, descrisă de E. Morselli (1894) constă în nemulțumirea bolnavului față de aspectul sau înfățișarea sa exterioară, proprie considerată ca „nepotrivită”, sau chiar „urâtă”, „dezgustătoare”. Este o tulburare proiectată asupra imaginii corporale a individului. Ea are două aspecte principale: - preocupare patologică pentru exterioriul propriu; - încercarea bolnavului de a-și corecta defectul prin orice fel de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puternică, directă și permanentă asupra maselor de indivizi, care vor fi dominați de ele. Întreaga viață socială și „felul de a fi”, de „a gândi”, de „a se comporta”, de „a vorbi”, de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceea descriptivă. Inseparabilă de biografia „marilor oameni” (principi, monarhi, lideri politici etc.), dar și de formele de sociabilitate ori de instituțiile dominate de ei (curte, parlament, partide), această modalitate - precumpănitor ilustrativă - de examinare a vieții de altădată se reducea la înfățișarea cadrelor de existență ale unei epoci, în felul în care erau ele puse în lumină de sursele (preponderent) narative utilizate. După venerabilul model - nu întotdeauna divulgat - al Istoriilor lui Herodot sau al opurilor enciclopedice ale filosofilor francezi ai Luminilor (ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la academicianul Cristofor Simionescu. Trebuia să fie un mesaj convingător, venit de la cineva care începea deja „să jubileze” cu gândul la ziua în care va primi mai puțini bani la salariu. Când am ajuns, Domnia sa m-a întâmpinat cu o înfățișare furioasă, astfel încât nu știam dacă e bine să mai intru. Simțind ezitarea, m-a prins de mână, m-a tras în birou și, dintr-o răsuflare, a precizat: „Ăștia sunt cretini. Numai niște cretini pot face așa ceva. Ei nu știu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
imitația din piele, vin destule produse din import. ș...ț Acum contează într-adevăr să știe să se poarte cu omul, să știi cum să-i vorbești, eventual, cum să-i stimulezi... Eventual, să nu afișezi, știu eu ce... ce înfățișare atunci când o persoană nu este... care-ți intră în magazin și nu este îmbrăcată după ultima modă... sau după ultimele standarde. Trebuie să tratezi toți clienții cu aceeași politețe, cu aceeași bună dispoziție, cu aceeași... știu eu, chiar cu aceleași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
experienței „complicității trăirilor comune”, influențate, desigur, și de înfrumusețările imaginative. La fel ca și într-un proces de îndrăgostire, comunismul a reușit să ne inducă o „stare de transă” tipică iubirii și astfel el nu a mai părut să aibă înfățișarea pe care a avut-o în realitate (neștiind ce să căutăm, nici nu am găsit!), iar mecanismul declanșării aparențelor sugerate era unul foarte simplu. Ce-i poate uni pe oameni mai puternic decât infracțiunea, fărădelegile și comiterea împreună a unor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deși nu o râvnește nimeni, fiind urâtă și suferind de boala somnului. Spre mântuirea sufletului, Gheorghe ridică o biserică, dar nu îi pune clopot, și se însoară cu o babă, nebuna satului. Un zugrav îl pictează pe ușa bisericii, sub înfățișare de drac, pe consăteanul cel mai apropiat lui. Ion Aldea înnebunind, prorocește dezastre și, dându-se drept exponentul unui „al paisprezecelea neam”, menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
și în paginile cotidianului „Patria” de la Cluj. Dintre ceilalți semnatari sunt de amintit N. Iorga, I. G. Munteanu, Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu, George Murnu, I. Crăciun, Grigore Gafencu, Eugeniu Sperantia, Ion Mihalache, Pan Halippa. Articolele culturale sunt numeroase: N. Iorga, Înfățișarea prin literatură, Ștefan Meteș, Românii din Ucraina, Al. Keresztury, Rolul Transilvaniei în istoria culturii moderne, George Sofronie, Cursurile dlui N. Iorga la Sorbona, Ion Agârbiceanu, Apostolat cultural, apostolat național, Teofil Bugnariu, Presa provincială, Ștefan Bezdechi, Corecțiuni la ideologia democrată, Victor
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
desenul figurilor și în perspectivarea planurilor narative. Dar cea mai caracteristică trăsătură a prozei lui V. o constituie lirismul de o mare varietate, mergând de la patosul frenetic al participării la viața personajelor până la poezia descrierilor de natură și la duioșia înfățișării figurilor apropiate. O proză poematică, având delicate alunecări în fantastic, frecvente și în trilogie, se află în Poveste cu năluci (1941), istorie a unei iubiri tulburătoare, cu consecințe formative asupra autorului. În mod complementar, proza artistică, în cea mai mare
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
1971, dar apărută și difuzată cu un an mai devreme, exploatează capacitatea de a delimita, cu simplitate expresivă, imagini necristalizate, difuze, însoțite de prezența nebuloasă a unor sensuri mai mereu intuite, însă niciodată dezvăluite pe deplin. Imaginea fumului care ascunde înfățișările concretului (singurătatea poetului-copil, mizeria orașului, abisul sufletesc al omului modern) îi caracterizează cât se poate de bine poetica. Stelele fixe (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor) reprezintă un titlu și o imagine mai veche, figurând ca atare chiar în Cine mă apără
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
comună - descoperirea „histrionismului”, adică a puterii artistului de a se metamorfoza. „Iluzia” prezenței omului în centrul universului, despre care vorbește Foucault, devine aici un alt fel de iluzie: „masca”, noțiune implicită în spectacolul histrionic, înseamnă capacitatea actorului de a lua înfățișări diverse pentru plăcerea celorlalți. Dintre toate cărțile scrise de P., întâmpinată cu numeroase comentarii a fost Minima moralia (1988). Titlul ar putea conține o trimitere la Theodor Adorno și la lucrarea acestuia din 1951, dar esteticianul german adăugase un subtitlu
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
de ființe sfioase, cu o viață interioară zbuciumată, pe care nu și-o exteriorizează, de unde și lipsa de înțelegere din partea celorlalți, suferințele îndurate. Ele nu pot fi concepute în afara unui anume rigorism moral, caracteristic mediului lor social. Scriitorul excelează în înfățișarea atmosferei rigide, constituită în jurul unui cod etic mai mult îngust decât ferm, pe care uneori oamenii se amuză ei înșiși să îl încalce (De la târg). La impresia de realism degajată de nuvelele lui P.-B. contribuie naturalețea dialogurilor, precum și sobrietatea
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
cu o energie aproape argheziană, în viziuni inedite. În Barbarul poetul nu face decât să proiecteze aceeași stare de vitalitate torturantă, însă în expresie mai frustă, în alt decor, asiatic, pentru ca în Krum cuceritorul să construiască, parcă din piatră, o înfățișare de centaur sălbatic: „Pe armăsar în spume oprit, ca un erete/ Privirea o rotește flămândă pe câmpii./ Oștirile-i în urmă se-nalță mii și mii,/ Desfășurând spre zare un mișcător perete!”. Motivul „barbariei” va fi reluat într-un cadru
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
lui Vasile Cârlova. La toți ceilalți poeți, p. coexistă, fuzionează chiar, într-o manieră specifică literaturii române, cu romantismul și clasicismul. Disocierea de romantism e, de altfel, în genere greu de operat. Ambele curente afirmă subiectivitatea, cultivă sentimentul, urmează principiul înfățișării lumii așa cum este percepută de subiectul liric, și nu așa cum pare a fi aievea, obiectiv. Însă în timp ce romantismul arborează acest principiu cu ostentație, programatic, îl teoretizează, îl expune în manifeste orgolioase, p. îl aplică discret, neavând o estetică proprie, explicită
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
conform unei paradigme ideologice impuse în epocă. Constituenții scrierilor sale depășesc, totuși, marginile speciei, îi estompează convenționalismul și oportunismul prin lirism, prin digresiuni istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un capitol structurat ca un veritabil poem, Cântec oltenesc. Continuând orația poematică într-un ton bemolizat, capitolul De unde începe istoria declanșează valuri de considerații, cu întoarceri
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și „culturalizarea” satelor, Ernest Bernea, Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia
RANDUIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că jocurile cu vorbe sunt ridicole și că ei au văzut direct
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
pe stradă, întâmplător (Invitație la viață). O studentă deșteaptă, dar extrem de săracă, adorată de o colegă din societatea înaltă, preferă fratelui acesteia, excepțional de bine situat, pe un umil funcționar, cu pleoape fără gene, sașiu (Jocurile mele). O minoră cu înfățișare angelică se dovedește a fi o perversă (Logodnica iubirii). Două nuvele, Fetița se pregătește să moară și O picătură de sânge, descriu agonii. Romanele din perioada socialistă evocă schematic și tendențios, în spiritul vremii, realități din lumea țărănească argeșană dinaintea
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
lor, cu o anume lipsă de discernământ în selecția și dimensionarea sau ponderea secvențelor realității și chiar cu o anume incapacitate de a le organiza în entități semnificative. Se remarcă tendința (exacerbată) de a fixa aspectele urâte, respingătoare, „inumane” din înfățișarea și comportamentul oamenilor, precum și predilecția pentru mister, pentru mici suspansuri, pentru un fel teatral de punere în scenă. Vag lăudat de E. Lovinescu și categoric respins de Perpessicius ca poet, M. însuși pare să-și fi renegat acest început. Despre
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
menține certitudinea că, la maximă nevoie, are ce mânca, el găsește înăuntru o... așchie. Detașându-se de celelalte romane ale sale, în care notația realistă acută, plecând de la propria experiență de viață, observația caracterologică mai mereu adecvată, tablourile realizate prin înfățișarea colorată, pitorească a mediilor sociale și a unor tipuri umane insolite, memorabile, este umbrită, uneori chiar alterată de conformism politic și de locurile comune ale discursului realist socialist, Scrisori din Calea Lactee (1989) încearcă să surprindă, într-o ambițioasă construcție romanescă
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]