8,846 matches
-
lipsit de orice expresivitate. Stătea înghesuit între un mare magazin verde-crom, unde se vindeau costume ieftine, și un garaj cu trei etaje plus un subsol de unde se auzea un zgomot asemănător cu cel din cușca leilor la ora mesei. Holișorul îngust și întunecat era murdar ca un coteț de găini. Pe tabloul locatarilor se găseau multe spații goale. ș...ț Existau două lifturi deschise, cu zăbrele, dar se părea că numai unul funcționa și nici acesta nu era prea solicitat. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de lemn acoperit cu o bucată de pânză de sac împăturită. Părea că stă acolo încă din vremea Războiului Civil, din care scăpase într-o stare jalnică. ș...ț Am apăsat clanța și am intrat într-o cameră mică și îngustă, cu două ferestre. O măsuță murdară pentru mașina de scris. Pe pereți, casete încuiate cu monede care-și pierduseră lustrul, având sub ele etichete îngălbenite, scrise la mașină. Nici o perdea la fereastră. Un covor gri de praf, atât de jerpelit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
casă în La Jolla. Și atunci, ca și astăzi, orășelul era un paradis al milionarilor (deveniți între timp miliardari!), splendid așezat pe malul Pacificului, la nord de San Diego, beneficiind de o climă „nici caldă, nici rece”. Peisajul stâncos, plaja îngustă, dar spectaculoasă, palmierii și liniștea de început de lume ar fi trebuit să-l calmeze. Comentariile sale sunt însă în nota cinic-ironică în care se referă, în general, la lumea înconjurătoare: „Da, e un loc frumos pentru bătrâni și părinții
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
comuniste în celulă, într-un moment în care unii deținuți se rugau. Țurcanu afirmă că, la Suceava, l-a întrebat pe Bogdanovici ce anume l-a determinat să pornească acțiunea de „reeducare”, iar acesta i-a răspuns că „naționalismul este îngust, iar internaționalismul este ceva mare, că a citit material marxist, în special operele lui Lenin, și că în ființa lui structura de legionar s-a clătinat mai demult și că a văzut mai demult că mișcarea legionară nu poate face
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ne acceptăm așa cum suntem în mod real. Acest lucru ne va permite să ne construim o imagine de sine pozitivă, să devenim mai puternici, să ne controlăm emoțiile și să abordăm problemele dintr-o perspectivă mai largă, nu în mod îngust, centrat pe sine. Pe măsură ce puterea noastră interioară crește (inner strength), putem să dăm spațiu și celuilalt, să-l acceptăm așa cum este și să evităm să-l punem pe o poziție inferioară. Primul pas presupune situarea pe o poziție de echivalență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sau telespectatori, Încât șansele ca acela care plagiază să fie prins sunt infinit mai mari decât În cazul unei lucrări științifice, de pildă, tipărită Într-un număr limitat de exemplare, despre care se presupune că se adresează unui cerc relativ Îngust de specialiști. Dacă În practica mass-media plagiatul este, așadar, foarte rar, trebuie să recunoaștem presei deconspirarea multor cazuri de plagiat În domeniul științific, literar, diplomatic, parlamentar, muzical etc. Voi ilustra câteva situații, de dată mai recentă, amintind publicațiile care au
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mandat, femeile consiliere și membre ale Delegației Permanente a Capitalei au fost retribuite conform legii, pentru munca prestată zilnic, asemenea membrilor bărbați ai acestui organism. Încercările de compromitere a femeilor consiliere - argumenta prestigioasa feministă - se datorau, în primul rând, unor înguste interese politicianiste 3. În ciuda tuturor acestor dificultăți și piedici, femeile vor activa și în anii următori în consiliile locale. Ponderea lor a rămas relativ mică, în raport cu bărbații. Amânarea de către parlamentari a înlăturării paragrafelor de legi care puneau în inferioritate juridică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
schimbarea direcției Cu toate acestea, Michael Shafir observă că „politicile de cooptare masivă a tehnocraților au Îngrijorat grupul mai ortodox al conducerii, condus de Însuși Ceaușescu, de perspectiva ca valorile fundamentale ale partidului să fie puse În pericol de «profesionalismul Îngust»”. Această sugestie se potrivește perfect cu remarcile altor autori referitor la faptul că Ceaușescu avea păreri similare cu ale lui Gheorghiu-Dej despre recrutarea personalului. Profunda sa „neîncredere față de intelectuali și experți” era larg cunoscută. Literatura de specialitate converge În a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care se referă textul, se pot extrapola și este evident că universul serviciilor se extinde și se diversifică peste tot în lume ca o continuare firească a specializării, în vederea creșterii productivității. În consecință, pe piață apare frecvent cerere tot mai îngustă pentru servicii specializate, care la rândul lor dau posibilitate extinderii timpului folosit pentru activități de înaltă calificare. Constatând că uneltele, mașinile și aparatele, care se folosesc în procesul productiv, sunt tot mai complexe, mai tehnice, mai productive, necesită pentru funcționarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
punct de vedere teoretic - să lichideze cât mai grabnic această situație (...). Dezbaterea a dat un prețios ajutor critic conducerii Uniunii Scriitorilor. Conducerea Uniunii Scriitorilor trebuie să rupă cu metodele sectare de muncă, cu discutarea problemelor de creație într-un cerc îngust, cu înlocuirea dezbaterilor largi prin discuții de cabinet (...) Secretariatul Uniunii Scriitorilor, tovarășii: M. Beniuc, T. Șelmaru și E. Frunză au datoria să contribuie la ridicarea muncii Uniunii la un înalt nivel teoretic potrivit cu cerințele actuale ale frontului nostru literar”. Ce-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu privire la valorificarea moștenirii noastre, am impresia că atât Editura de Stat pentru Literatură și Artă cât și Editura Tineretului continuă să meargă pe aceeași linie pe care au mers până azi, linie pe care nu mă sfiesc s-o numesc îngustă și greșită. Nu am văzut în planurile de perspectivă ale acelor edituri preocuparea serioasă de a dezgropa și valorifica tot ceea ce s-a scris și a rămas încă valid în literatura noastră. E adevărat că l-am editat pe I.L.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-și trăia ultimul an de viață, îi readuse la ordine. În pofida maniilor sale morbide, ironia nu-i era străină, zâmbea adesea pe sub mustață. Nu voiau să vină la el? S-a dus el la ei. Muntele, care se apleca deasupra îngustei văi unde se pitula casa lor, răsună de explozii. Se pregătea oare construirea unui baraj care să-i poarte numele? Un lac artificial creat în cinstea lui? O linie de înaltă tensiune care, conform deciziei lui, va aduce lumină în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dureroasa tentație de a da nume. Acel copil purtat în brațe de femeia cu păr alb care, fugind prin beznă, făcea tot ce-i stătea în putință pentru ca el să nu ghicească. La început izbuti, înainte să ajungă la puntea îngustă, atârnată peste torent, pe care trebuia s-o treacă. Copilul moțăia, cu ochii deschiși, și nu părea surprins. Recunoștea căldura trupului feminin, forma și rezistența brațelor care-l strângeau. În pofida întunericului, aerul mirosea ca de obicei, răspândind plăcuta aromă acidă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe barbarul ăsta tânăr, ras în cap, cu mâinile vinete de frig sub mânecile prea scurte. Și, culmea, fiu al unui tată decăzut. Cum vrei să fiu un martor imparțial? Ai aprins o lanternă, ți-am văzut degetele în fascicolul îngust de lumină, am zărit scânteierea unui ac. „Să spunem adevărul despre ceea ce am trăit...“ M-am ridicat într-un cot, având mare poftă să-ți explic pe îndelete că nu înțelegeam nimic din epoca asta care ne fugea deja de sub
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
distanță de lupte, părea ațipit. Doar dârele de fum de pe suprafața galben-cenușie a caselor și cartușele goale pe care alunecam, mergând, trădau prezența războiului. Am străbătut o curte care dădea într-o alta și ne-am oprit în fața unui pasaj îngust, ce ducea cu gândul la intrarea într-un labirint. Vreo șase soldați care se adăposteau de soare ieșiră de acolo, ne percheziționară, apoi ne lăsară să pătrundem înăuntru. Ferestrele, protejate de panouri metalice, decupau în întuneric lungi dâre de lumină
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nimeni căruia să i-l încredințez. Am resimțit aceeași stinghereală când m-am pomenit într-o cabină strâmtă, pe un vapor care, deși era arimat, avea deja tangaj sub primele biciuiri ale furtunii. Instalați față-n față pe cușetele noastre înguste, puteam șopti unul la urechea celuilalt, atât de apropiate ne erau chipurile. Reflexul din copilărie s-a trezit imediat: mi l-am închipuit pe consilier punându-mi întrebări despre începutul vieții mele. O secundă mai târziu, îmi spuneam că sunt
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu picături mari și calde, iar teama de gloanțele care atingeau deja împrejurimile aeroportului s-a confundat în mod comic cu dorința de a se apăra de tromba de apă). Au fost vapoare care făceau manevre greoaie în golfuri prea înguste și se îndreptau spre larg cu o asemenea încetineală, încât ni se părea că ghicim supărarea pasagerilor: de pe punte, respingeau parcă din priviri coasta deja pârjolită. Noi rămâneam acolo. Știam că după febra luptelor și a jafurilor, învingătorii vor avea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai izbutea să le șteargă: dâra aceea argintie care se lărgea în părul tău, vena care imprima pe tâmplă un fin desen vinețiu... Ai întrerupt privirea aceea, prea insistentă, desigur, scoțând din geantă un ziar: „Citește asta...“ Era o coloană îngustă, care anunța moartea unui anume Grinberg, opozant sovietic ce-și petrecuse câțiva ani în lagăre, fusese expulzat în Occident, colaborase la o stație de radio disidentă. Ziaristul preciza că Grinberg murise la München, într-un apartament minuscul, uitat de toți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
La câțiva metri de cantonamentul lor, în mijlocul unei câmpii cenușii, fără repere, fără margini, niște soldați săpau pământul și înfigeau în groapă un stâlp proaspăt cioplit. Mirosul pământului răscolit și cel al scoarței adăugau o notă stranie inscripției de pe panoul îngust, orizontal, pe care-l bătură în cuie în partea de sus a stâlpului: U.R.S.S. Era greu de închipuit că acolo, sub cizmele lor grele și pline de noroi, printre tulpinile ierburilor uscate, trecea granița, linia aceea punctată, invizibilă, pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mâinile greblă ca să strângă banii... A doua zi (fuseseră azvârliți, ca de obicei, fără sprijinul artileriei, în hățișul de piatră al unui orășel polonez), îl observă iarăși pe Marelst și încercă să înțeleagă. Avură mulți răniți, din cauza ricoșeurilor din străzile înguste. Pavel căra în spate un soldat a cărui tunică era umflată de sânge, ca un ciudat burduf. Dând colțul unei străzi, zări silueta lui Marelst, și el purtând povara unui trup omenesc. Merseră un timp împreună, în tăcere, cufundați amândoi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sânge ars în fundul gâtului, se retrase în mijlocul unei duzini de soldați, spre un șanț mare, din spatele taberei. Unul din ei se aplecă să bea, dar se ridică imediat: mâinile scoaseră un terci vâscos, gălbui la culoare. Era un râu mort, îngust, astupat de rămășițe omenești. Tropăiră pe loc câteva clipe, fără a se putea hotărî să traverseze mâzga aceea stătută, unde pluteau la suprafață câteva cadavre. Chiar atunci apăru Marelst și Pavel îi văzu silueta înaintând și afundându-se până la genunchi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe deasupra stepei, și noi doi, uniți prin viața și moartea ființelor care trăiau doar înlăuntrul nostru. În vorbele ei, iar de acum înainte și în memoria mea. Tăcea, însă acum îmi imaginam umbra ei în fundul casei ascunse într-o vale îngustă din Caucaz. Ea e femeia care, ținând în mână un opaiț, îi zâmbea unei femei care intra în casă purtând în brațe un copil, unui bărbat care punea pe o bancă o doniță grea, acoperită cu o pânză de bumbac
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
său. Dacă ar fi ridicat capul, ar fi citit în ochii mei un soi de admirație... În clipa aceea, mi-am amintit din nou de soldat. Înconjurat de camarazi, se oprea la marginea a ceea ce fusese cu siguranță un râu îngust, transformat acum într-o apă stătătoare, astupată de rămășițe omenești și de cadavre. După câteva clipe de șovăială, intra în lichidul brun la culoare, ceilalți îl urmau, se cufundau apoi până la piept și ieșeau din nou la suprafață, acoperiți de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
am spus că meciul era difuzat în timpul proiectării filmului. La ieșire, s-a iscat o îmbulzeală, cea de la sfârșit, cea mai flecară, care se împrăștie cel mai încet. Am așteptat ca invitații să se scurgă unul câte unul prin deschizătura îngustă a ușii. Deodată, într-o repetiție tulburătoare, am zărit chipul unui bărbat, profilul acela discret-surâzător, al cărui zâmbet, după cum constatam acum, părea că ține seama de prezența mea. La fel ca mine, omul aștepta să se scurgă mulțimea. Am făcut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o clădire cenușie, un bloc inexpugnabil pe care imaginația mea îl construise cu piatra umedă a imobilelor pariziene, ci o vilă cu un etaj, la capătul unei grădini dominate de mai multe mănunchiuri de palmieri tineri. Dincolo de grilaj, la stânga aleii înguste ce ducea spre casă, era parcată o mașină cu portbagajul deschis, pe care un bărbat, întors cu spatele, tocmai îl curăța cu ajutorul unui mic aspirator ce te ducea cu gândul la o stropitoare. Am apăsat pe butonul soneriei. Omul s-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]