KorAP: Find »[drukola/base=înnebuni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...150 >

3,744 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635

de peste tot de pe unde umblase, era un caiet celebru în oraș, chiar și bărbații se dădeau în vânt după dulcețurile servite de bunica cu lichioruri, mai am și acum caietul ei, bărbatu-meu care pe atunci îmi făcea curte era înnebunit după dulceața de trandafiri, era o raritate și bunica mea spunea de multe ori râzând, dulceața mea de trandafiri te-a măritat! Ana foindu-se lângă mine, eu, încântat de această lume demult apusă, încerc să-mi imaginez după-amiezi de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
în poziție de fetus, provocatoare apoi cu triunghiul negru feminin în care nici o teoremă a geometriei euclidiene nu mai e valabilă, binecuvântată ploaie dintr-o după-amiază de iunie când, ar fi bine să încetez să mă ispitesc singur, astfel voi înnebuni în această odaie simplă spoită în culoarea infinitului, închid blocul de desen, domolindu-mi zvâcniturile neastâmpărate dintre coapse și-mi las privirea să rătăcească cum stau așa pe spate pe mandala dezordonată a nervurilor din scândura de brad a tavanului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
e a mea, all my life, muzică, nisip, hamburger, pizza, nici nu am răbdare să stau pe plajă, îmi place să stau pe margine pe o bancă cu blocul de desen, desenez numai copii, fetele stol în jurul meu, le-am înnebunit cu aerul meu melancolic, discotecă pe plajă, dar eu nu dansez, ce caut aici? singurul lucru care mă încântă sunt scuterele, din păcate trei minute de viteză nebună mă costă masa pe cel puțin trei zile, și-aș face orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

fusese însărcinat și cu punerea pe picioare a acestei reviste stupide. Ultimul lucru de care mai avea nevoie lumea asta era încă o revistă pentru femei! Dar, dacă era să fie sincer, adevărata sursă a supărării lui era Mai. Îl înnebunea. O ura! O ura atât de mult. Cum și-a putut imagina vreodată că era înnebunit după ea? În nici un caz nu îi va mai răspunde la telefoane. Niciodată, aia a fost ultima dată, ultima și cea din urmă... S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
avea nevoie lumea asta era încă o revistă pentru femei! Dar, dacă era să fie sincer, adevărata sursă a supărării lui era Mai. Îl înnebunea. O ura! O ura atât de mult. Cum și-a putut imagina vreodată că era înnebunit după ea? În nici un caz nu îi va mai răspunde la telefoane. Niciodată, aia a fost ultima dată, ultima și cea din urmă... S-a plasat în spatele mesei, încercând din răsputeri să se concentreze la interviu - dragul de Calvin se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
îl privește pe Dylan. Ashling scorni repede niște sfaturi. Trebuie doar să redescoperiți magia. Încearcă să îți amintești cum era când v-ați cunoscut. De unde le scotea? A da, le scrisese chiar ea în Woman’s Place unei femei care înnebunea din cauză că soțul ei ieșise la pensie și era mereu lângă ea. Nici măcar nu îmi mai amintesc unde l-am întâlnit, recunoscu Clodagh. A, ba da, bineînțeles că îmi amintesc. Ai venit tu cu el la petrecerea de douăzeci și unu de ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
îngrozitoare. Iar Molly nu o plăcea pe mami. Un urlet isteric îi aduse la cunoștință lui Ashling că Molly o URA pe mami. Îi spăl păturica preferată, spuse Clodagh în defensivă. E în mașina de spălat. —Vai, Dumnezeule mare! Molly înnebunea când era despărțită de păturica ei magică. La un moment dat era flaușată, până când dințișorii lui Molly au transformat-o într-o cârpă mirositoare fără formă. —Era împuțită, spuse Clodagh disperată. Apoi se întoarse de la telefon. —Molly, încercă ea. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și Gerry. Că nu e nici o femeie aici să ne sâcâie? Kelvin aruncă o privire prin bar. Clientela de vineri seara includea totuși și un număr considerabil de femei. — Dar nici una dintre ele nu stă aici, cu noi, să ne înnebunească de cap, explică Jack. Nu m-aș supăra dacă acea Lisa ar sta aici cu noi, spuse Kelvin. Dumnezeule, ce frumoasă e! —Superbă, aprobă Gerry, destul de impresionat încât să vorbească. Și ați observat că, deși ochii îi rămân nemișcați, sfârcurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
cunoșteam! Cu un oftat de rigoare, Kelvin cedă: — Deci iar e gata cu Mai? Jack dădu din cap. Nu vrei pur și simplu să renunți la treaba asta? —Vă certați mereu, își dădu și Gerry cu valoroasa-i părere. —Mă înnebunește, insistă Jack în frustrarea lui. Voi nu știți cum e. Bineînțeles că știu, sunt căsătorit, spuse Gerry. — Nu! Nu vreau să spun în sensul ăla... —Iubește-le și abandonează-le, întrerupse Kelvin cu o mândrie feciorească. ăsta e mottoul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
să îmi trăiesc viața. — Și Molly nu s-a supărat? —O să îi treacă. Se mai întâmplă. Nu am dreptate? —Dar... dar... are doi ani și jumătate. —Sunt și eu om, spuse Clodagh, defensivă. Am și eu drepturi, să știi. Și înnebuneam din cauza casetelor ălora, jur. Ashling plutea în confuzie. Dar poate că Clodagh avea dreptate. Oamenii se așteaptă ca mamele să își reprime toate dorințele și nevoile proprii pentru binele copiilor lor. Poate că asta nu era tocmai corect. Câteodată, oftă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ai pe Dylan. E, hai, căsătoria nu e ceea ce pare. Ashling nu era convinsă. Știu că trebuie să spui asta. E o regulă, am văzut-o în acțiune. Femeile căsătorite pur și simplu nu au voie să spună că sunt înnebunite după bărbații lor decât dacă sunt proaspăt căsătorite. Dacă aduni mai multe soții împreună, se vor întrece în a vedea cine îl vorbește mai mult de rău pe soțul său. „Al meu își lasă șosetele murdare pe podea“, „Ei bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ca ea să încerce să facă tot ce îi stă în putință pentru ca acesta să primescă cele mai otrăvite cronici (ceea ce l-a făcut chiar și mai supărat decât era înainte). Un jurnalist muzical foarte controversat, după care a fost înnebunită până când acesta a descoperit jazz-ul acid și și-a lăsat cioc. Oliver intra în ambele categorii de bărbați. Era destul de frumos încât să facă parte din prima și destul de talentat încât să se încadreze în a doua. Odată cu fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
șanse destul de mari ca Jack să o ia razna văzându-i cum beau șampania cititorilor în timpul orelor de program. Dar nu era Jack, ci Mai. Tocurile ei erau enorme, iar șoldurile minuscule. Dar nu la fel de mici precum talia. Ashling era înnebunită de invidie și de admirație. Mai părea atacată de tăcerea completă care trona în birou și de felul vinovat în care se zgâia toată lumea la ea. —Jack este? Tăcerea persista. Nu, bombăni domnișoara Morley, ștergându-se la gură pentru a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
te facem să te simți prost? Nu mai spunem nimic, interveni Ashling. Deși era dezamăgită, găsea toată afacerea asta foarte fascinantă. Nu, e în regulă, scrâșni Mai din dinți, încă negăsindu-și locul. Mi-au intrat chiloții în fund, mă înnebunesc. Era atât de frumoasă și proaspătă și crudă, încât Lisa înghiți în sec. Era sigură că nu își imaginase interesul lui Jack pentru ea, dar în același timp putea înțelege cum de el o găsea pe Mai atractivă. Până să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
din toată ciocolata aia și... —Ce iei ca aperitiv? o întrerupse Dylan brusc. —A! A, păi, nu știu. Meniul este extraordinar, spuse Dylan, un pic prea apăsat. —A, da. Nu poți uita de copii măcar pentru două ore? —Scuze. Te înnebunesc? — Puțin spus, spuse el, exasperat. Ea începu să se acomodeze. Până la urmă, se afla într-un restaurant minunat, cu soțul ei minunat. Beau amândoi gin tonic și mâncau pâine prăjită cu roșii. Mâncarea delicioasă și câteva sticle cu vin vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
gurile lui Molly și Craig. Și, pot să vorbesc puțin cu ei? Păi, sunt ocupați. Se joacă. Da, exact, se joacă cu Ashling. —A, bine atunci. Ne vedem mai târziu. —E foarte enervant, spuse Clodagh nervoasă, în timp ce închidea telefonul. Mă înnebunesc toată săptămâna, abia aștept să stau măcar cinci minute fără ei, apoi ies o seară și îmi fac griji pentru ei. Putem merge acasă, dacă vrei, spuse Dylan rigid. Și mâncăm chipsuri și stăm și ascultăm un șir neîncetat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
timp au făcut dragoste, ea nici nu s-a prefăcut că se uită la ceas, cum făcea deseori. De vreo două ori în ultima vreme, folosise chiar telecomanda, pentru a aprinde televizorul de la distanță, în timp ce își făceau treaba. Asta îl înnebunea. E un pic mai interesant decât ce îmi faci tu, fusese explicația ei, deși nu era adevărat. Dar asta îl făcea să se simtă nesigur și îi dădea ei controlul. Muncă grea. Zăceau într-o blazare post-coitală. Ești minunată, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și părul lui era vopsit, transformat dintr-un șaten șters în acest negru albăstrui. Dintr-odată, i s-a luat complet de el. Wayne, pe de altă parte, era destul de atras de Lisa. Era inventivă în pat și nu era înnebunită după el. — Te voi mai vedea? întrebă el, în timp ce ea își punea rochia albă. Trec des prin Dublin. Unde am pus geanta? —Acolo. Te voi mai vedea? — Da. Lisa luase o cască de duș, patru săpunuri, patru sticle de gel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
munceau acolo, care nu știau care este diferența dintre pui și avocado, bărbatul care a făcut infarct și căruia ea a trebuit să îi scoată cravata și pentru care a mai trebuit să aștepte până la venirea ambulanței... Deși toată lumea era înnebunită de muncă, cu doar o lună înainte de lansarea revistei, abia așteptau scuzele care deveneau din ce în ce mai turbate. Apoi se așeza și petrecea cincisprezece minute mâncând un sendviș, înainte de a se uita la ceas, pentru a anunța: — Ora 13:57, plec în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
spus? A pus telefonul la loc, simțindu-se neașteptat de înșelată. Unde era răsplata călduroasă pentru că făcuse ceea ce trebuia? În schimb, se simțea nesatisfăcută și goală - și extrem de rănită. Nu prea se împotrivise. Și el ar fi trebuit să fie înnebunit după ea. Ticălosul. Mai devreme, îi venise idea de a-i coase șosetele lui Dylan, în încercarea de a-și demonstra dragostea pentru el. Dar, înapoi în bucătărie, toată energia ei casnică dispăruse. Îmi bag picioarele, se gândea ea tristă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
întâmplă. —Dar mie. Cum ai putut să îmi faci mie asta? — Nu știu. Dar nu ieși de multă vreme cu el, nu e ca și cum erați căsătoriți sau ceva, iar eu eram atât de nefericită. Mă simțeam captivă și simțeam că înnebunesc... — Nu încerca să îmi provoci milă. Ai tot ce îți poți dori, spuse Ashling sălbatic. De ce a trebuit să îl iei? Ai totul. Tot ce a putut spune Clodagh a fost: —Câteodată totul nu este destul. Când a început chestia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
era în neregulă. Ce anume? — Eu am crezut mereu..., încercă ea. Știi, eu m-am așteptat mereu să... Eu am crezut întotdeauna că va fi mai bine de atât, își dădu ea seama dintr-odată. 55tc "55" Clodagh credea că înnebunește, de fapt era sigură de asta. Dar trebuia să se îmbrace și să o ia pe Molly de la grupul de joacă. Odată întoarsă acasă, s-a băgat în pat și a încercat să o ia de unde rămăsese, dar Molly a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Avusese fantezii în care Dylan dispărea din viața ei, dar acum, că se întâmpla asta, era urât. Unsprezece ani șterși într-o jumătate de oră; și Dylan în agonie. Și vorbind despre faptul că trebuie să vândă casa! Da, era înnebunită după Marcus, dar lucrurile nu erau atât de simple. Prea șocată pentru a plânge, a stat o vreme în bucătărie. Soneria de la intrare a readus-o la realitate. Putea să fie Marcus. Dar nu. Era Ashling. Clodagh nu se aștepta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
până când a reușit să se sustragă din îmbrățișarea patului. Cedarea nervoasă era chiar mai neplăcută decât obligația de a ieși. Marcus a sunat după-amiază și, în ciuda celor întâmplate, fiecare celulă din corpul ei a cântat la auzul vocii lui. Era înnebunită după el, într-un fel în care nu mai simțise pentru Dylan de ani de zile. Dacă simțise vreodată. Dragostea învinge totul. Ce faci? întrebă el cu o voce plină de îngrijorare. —Spanac! spuse ea pe jumătate râzând, pe jumătate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
că ea pusese ochii pe el, dar el nu era interesat. El știa că ea știe. Și ea știa că el știa că ea știe și dintr-odată nu mai conta. Deși era arătos și bine făcut, Jack ar fi înnebunit-o. Nu îi păsa destul de lucrurile care pentru ea erau vitale. Nu făcuse altceva decât să se amăgească cu fantezii legate de el - Oliver era de fapt bărbatul după care suferea. Beck se agita, cerșindu-i atenție. —Vreau să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]