14,475 matches
-
basme populare, publicate în volumele postume Zâna de pe tărâmul florilor (1911) și Păpușică, păpușică... (1927). Un fragment de roman, Paștele fără prihană, cu reminiscențe autobiografice, și, mai ales, romanul Din vremea lui Căpitan Costache, editat abia în 1937, îi certifică însușiri de romancier pe care nu le-a exploatat. Versurile din revista „Floare-albastră” sunt un reflex al variatelor lecturi de poezie franceză. Poeții săi preferați erau Th. Gautier și Leconte de Lisle. A tradus, mediocru, din Leconte de Lisle și J.
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
TV peste 3 ore zilnic în zilele de week-end). Circa o treime dintre elevi urmăresc peste 4 ore zilnic emisiunile de televiziune, structura audienței fiind diferită în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul urban-rural. Influența televiziunii este mai puternică în ceea ce privește însușirea „valorilor” mediatice care sunt „senzaționalul”, „plăcerile vieții”, „violența”, „sexualitatea”, „minciuna”, „vedetismul” etc. Școala influențează elevii cu precădere în ceea ce privește valorile civice și profesionale, precum „competiția”, „succesul”, „patriotismul”, iar familia influențează elevii cu precădere în ceea ce privește valorile etico-morale cum sunt „adevărul” și „respectul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un sentiment de nesiguranță (unii dintre ei acuzând chiar tulburarea somnului). Pe ansamblu, concluzia este că, pe lângă sursele de divertisment și de informare pe care le oferă televiziunea, elevii, mai ales consumatorii „înrăiți” de TV, sunt influențați și pe linia însușirii unor antivalori, a unor comportamente cu efecte negative. Audiența televiziunii în rândul elevilor Urmărirea emisiunilor TV în zilele de lucru Emisiunile TV sunt urmărite peste trei ore zilnic, în zilele de lucru, de peste 53% dintre elevii de 15-18 ani, de peste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acest punct de vedere contribuția celorlalte două instituții. Chiar dacă nu apare pe primul loc, familia mai deține valori semnificative și în ceea ce privește influența elevilor atunci când vorbim despre comportamentul activ și plăcerile vieții. Școala apare ca având cea mai mare influență în ceea ce privește însușirea unor valori civice și socioprofesionale pentru toate cele trei categorii de elevi ca: libertatea de expresie (între 33% și 49%), creativitatea (între 57% și 67%) competența (între 48% și 63%); comportamentul activ (între 43% și 49%); cultura civică (între 67
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
alți factori. Uneori aceștia pot fi mai importanți. De pildă, expresiile vulgare au fost reținute de către elevi cu precădere de pe stradă și din anturaj (între 62% și 85%), cele trei instituții având un rol minor în acest caz. Diferențele privind însușirea valorilor și antivalorilor amintite, comparativ pe cele trei grupuri de elevi nu sunt, în esență, semnificative. De pildă, cei din grupul de 11-14 ani cred în mai mică măsură decât cei din grupul de 15-18 ani că spiritul de competiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rol mai mic decât cei de 15 și 18 ani, televiziunii, în învățarea mai multor lucruri despre plăcerile vieții. Pe de altă parte, tinerii din grupul 11-14 ani acordă un rol mai important decât cei între 15-18 ani, școlii, în însușirea unor lucruri despre eroism și patriotism. Cei din grupa de vârstă 7-10 ani acordă un rol mai mic celor trei instituții deoarece sunt mai mulți aceia dintre ei care nu știu să evalueze diferitele influențe. În ceea ce privește structura pe sexe, în cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de competiție), iar băieții acordă un rol ușor mai mare televiziunii pentru alte influențe (îmbogățire, eroism, senzațional, lipsă de scrupule). În raport cu mediile urban-rural, elevii din urban cu vârste între 11 și 14 ani acordă o mai mare atenție familiei (în ceea ce privește însușirea respectului), școlii (în ceea ce privește spiritul de competiție, creativitate), televiziunii (în ceea ce privește sexualitatea) pe când cei din mediul rural acordă un rol ceva mai important televiziunii (în ceea ce privește violența și plăcerile vieții), școlii (în ceea ce privește succesul, eroismul, patriotismul). Elevii din mediul urban cu vârste între 15
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență (în familie, comunitate sau mass-media) și comportamentul agresiv ulterior al unui individ, este important să facem distincția între efectele pe terment scurt și cele pe termen lung. În abordările recente, relațiile pe termen lung au fost atribuite, în principal, însușirii prin învățare a trei structuri social-cognitive: schemele despre o lume ostilă, scenariile pentru rezolvarea problemelor sociale, care se concentrează pe agresiune, și concepțiile normative conform cărora agresiunea este acceptabilă (Bushman, Huesmann, 2001; Huesmann, 1986). Pornind de la principiul conform căruia tinerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la nivelul superior al ierarhiei întreprinderilor” adică asumarea responsabilității deciziilor, formarea capacității de conducere. Analiza opțiunilor școlare ale liceenilor români în funcție de tipul liceului absolvit reflectă diferențe importante: cei care au absolvit un liceu de specialitate (caracterizat în principal pe accentuarea însușirii de abilități, deprinderi practice) sunt într-o măsură mai mare orientați spre finalizarea pregătirii școlare și intrarea în producție, comparativ cu cei care au frecventat un liceu cu profil real-umanist (teoretic). De asemenea, o pondere mai ridicată dintre absolvenții liceelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Lucrarea pe care o prezentăm este structurată în optsprezece capitole, fiecare capitol dezvoltând câte o temă sociologică, fiecare capitol încheindu-se cu recomandările bibliografice specifice temei, cu prezentarea termenilor sau conceptelor-cheie specifice capitolului, respectiv cu întrebări recapitulative care să faciliteze însușirea informațiilor de către studenți. La sfârșitul cărții poate fi găsit un glosar cu principalele concepte, o bibliografie și indice de termeni. Acest curs se remarcă prin prezentarea, într-un limbaj accesibil, a principalelor teme de sociologie generală, fundamentând fiecare capitol cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
accesibil, conținutul teoretic consistent, multitudinea temelor prezentate, structura clară a textului sunt însă caracteristice tuturor capitolelor cărții. Toate acestea recomandă lucrarea Sociologie spre lectură și analiză atât studenților, care urmează un curs de sociologie, cât și tuturor celor interesați în însușirea principalelor concepte sociologice. Bibliografie Eliade, Mircea. (1990). Profetism românesc, București: Editura Roza vânturilor. Pavel, Sorin, Nestor, Ion și Marcu-Balș, Petre. (1928). „Manifestul Crinului Alb și noua generație” în Gândirea, VIII, nr. 8-9. Schifirneț, Constantin. [1999](2004). Sociologie, Editura comunicare.ro
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
s-au rătăcit memoriile și corespondența purtată cu numeroșii săi prieteni și cunoscuți, între care mari nume ale culturii române și universale. Scrierile filosofice ale lui A., dincolo de noutatea repede remarcată a punctelor de vedere, atrag atenția și asupra unor însușiri care prefigurează pe biograful personalităților Renașterii italiene. Gânditor matur, familiarizat cu istoria doctrinelor filosofice și a culturii europene, A. posedă capacitatea de a expune fidel, dar atașant un sistem de cugetare. Studiile despre Thomas Carlyle și Henri Bergson, mai curând
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
și zelos mercenar În slujba unei teme, el aspiră să scrie doar un text de uz didactic, o introducere sintetică la fenomenul numit dandysm? Dacă nu vrea decât să Îi refacă acestuia o scurtă istorie și să-i decupeze principalele Însușiri? Căci ceea ce urmează ar dori să fie, În toate Înțelesurile cuvintelor, nu mai mult decât o introducere. Intrare, pătrundere Într-un subiect. În cazul de față, mai degrabă o forțare a pătrunderii, o efracție, deoarece, pentru aproape toți specialiștii problemei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al tuturor timpurilor. A fost doar atât; pur și simplu. Am putea Îndrăzni să spunem că a fost astfel În mod chiar naiv. Căci În talmeș-balmeșul social numit din politețe societate, aproape Întotdeauna destinul joacă un rol mai important decât Însușirile sau, invers, Însușirile se dovedesc mai importante decât un destin. Dar În ce-l privește pe Brummell, a existat - lucru rar - o concordanță. Între fire și destin, Între geniu și bogăție. Mai spiritual sau mai pasional a fost doar Sheridan
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
A fost doar atât; pur și simplu. Am putea Îndrăzni să spunem că a fost astfel În mod chiar naiv. Căci În talmeș-balmeșul social numit din politețe societate, aproape Întotdeauna destinul joacă un rol mai important decât Însușirile sau, invers, Însușirile se dovedesc mai importante decât un destin. Dar În ce-l privește pe Brummell, a existat - lucru rar - o concordanță. Între fire și destin, Între geniu și bogăție. Mai spiritual sau mai pasional a fost doar Sheridan; mai mare poet
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care-l transmiteau acești bărbați puternici și plini de farmec. I-au fost ca niște zâne bune care i-au făcut daruri; dar nu l-au Înzestrat decât cu jumătate din forța lor, cu cele mai efemere dintre toate Însușirile pe care le aveau. Fără doar și poate că, văzându-i, ascultându-i pe acești bărbați minunați, plini de spirit, adevărată glorie a gândirii umane, dezinvolți În cozerie, dar și În discursul politic, ale căror glume treceau drept elocvență, tânărul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nepăsător al clasei inteligente. Pentru ca viața noastră să se distingă prin eleganță, astăzi nu mai este de-ajuns să fii nobil sau să câștigi un număr la una dintre loteriile umane, trebuie să mai și fi fost Înzestrat cu acea Însușire greu de definit (poate partea de spirit a simțurilor noastre!) care ne ajută Întotdeauna să alegem lucrurile cu adevărat frumoase sau bune, a căror Înfățișare este În armonie cu fizionomia, cu destinul nostru. Este vorba despre o intuiție aleasă care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ca exercițiul unui sacerdoțiu. Fiecare cuvânt pe care Flaubert Îl așterne pe hârtie este ca un moment din comuniunea Sfinților. Prin el Virgiliu, Rabelais, Cervantes Încep să retrăiască și continuă să scrie cu pana lui; astfel, prin posedarea acestei ciudate Însușiri, predispoziție și totodată sacerdoțiu, natură și funcție sacră, Flaubert este smuls clasei burgheze și zvârlit În mijlocul unei aristocrații parazitare care-l sanctifică. El și-a mascat gratuitatea, libertatea nejustificabilă a alegerii sale; a Înlocuit printr-o comunitate spirituală nobilimea decăzută
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
exterior au la bază modificări profunde la nivelul creierului. Se instalează apoi dominația asupra naturii. "Dominația asupra naturii care a început odată cu dezvoltarea mâinii, cu munca, a lărgit cu fiecare progres orizontul omului. El descoperă mereu la obiectele din natură însușiri noi, necunoscute până atunci"87. În cea de-a patra etapă, munca este cea căreia îi datorăm apariția de relații între membri comunității. "Se înmulțesc cazurile de întrajutorare, de colaborare, făcându-l pe fiecare individ să aibă conștiința limpede a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
efortului social, așa cum se exprimă economiștii marxiști în special, ci este rezultatul modului în care marfa, bunul respectiv, se poziționează în raport cu consumatorul și piața. Deși nu vom insista, vom mai spune că la Mises valoarea este un atribut subiectiv, o însușire pe care marfa o capătă în contactul cu cel căruia îi este destinată 335. 4. Condițiile ca o marfă să fie monedă Pentru ca un bun sau o marfă să poată fi considerat ca fiind monedă, trebuie să îndeplinească cumulativ cele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banii sau vorbirea și acțiunea economică sunt dimensiuni ale omului social, ale ființei care comunică, caută, își pune întrebări și oferă răspunsuri. Insistăm asupra dimensiunii de instituție socială a banilor, deoarece calitatea lor de bun, sau activ, sau marfă cu însușiri speciale, le considerăm a fi de la sine înțelese, fără o pondere importată, posibilă, în definirea noțiunii de bani. Nu vom fi de acord cu Zinoviev atunci când afirmă că "dintr-o formă a relațiilor sociale dintre oameni, banii s-au transformat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Aceasta este prima condiție care se cere unei mărfi pentru a funcționa ca măsură a valorii"453. Apoi se arată: "Ca mijloc de circulație, aurul și argintul prezintă față de celelalte mărfuri avantajul că la marea lor greutate specifică, adică la însușirea de a prezenta o greutate mare sub un volum mic, corespunde o greutate specifică economică mare. (...) Prin aceasta este asigurată ușurința transportului, al trecerii dintr-o mână în alta și dintr-o țară în alta"454. Conceptul de "greutate specifică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai importantă este "Trapezitica", scrisă de Isocrates în jurul anului 393 î.Hr. Este vorba despre un discurs juridic în care Isocrates apără interesele fiului unui favorit al lui Satyrus rege al Bosforului. Fiul îl acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 536
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
națiunilor și economiilor lor. Ceea ce creează economie și bunăstare este capacitatea de a folosii banul în valența sa de susținător al expansiunii economice. Din această cauză există state condamnate mereu la înapoiere,după cum există state sau zone geografice, cu anumite însușiri populaționale, care sunt prin tradiție creatoare de bunăstare.Iată ce spune Ortega y Gasset: "Dar, în principiu există posibilitatea ca unele popoare să rămână veșnic primitive. Și chiar sunt asemenea popare. Breyssing le-a numit "popoarele aurorei veșnice", cele care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ideea că toți oamenii, ca oameni, au ceva în comun și că în această măsură ei sunt și egali este, bineînțeles, străveche. Dar regândirea modernă a egalității este ceva cu totul diferit: ea constă mai curând în a deduce din însușirea comună tuturor oamenilor de a fi oameni, din egalitatea oamenilor ca oameni, dreptul la o situație politică, respectiv socială, egală, a tuturor oamenilor, sau cel puțin a tuturor cetățenilor unui stat ori a tuturor membrilor unei societăți. A trebuit să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]