14,879 matches
-
cu atacul terorist de la liceul din București: un militar în termen avea o „gagică” (!), ați auzit bine. Comportamentul tip „manele-manelism” face carieră dar și victime, pătrunzând în mediile din ce în ce mai fragede, care acum câțiva ani numai, își vedeau cuminte doar de învățătură. Și ea, domnișoara elevă, fata lu' tăticu voia să-i dea papucii cu orice preț, motiv pentru care și el a aruncat o grenadă peste gard când ieșeau elevele de la cursuri!!! Când primesc vreo vizită, teroriștii ăștia mici atrag fără
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
comuniste, autorul însuși fiind anchetat și arestat de securitate și fiindu-i confiscate mai multe manuscrise. Mariana Vicky Vârtosu, cea care a prefațat romanul, a subliniat multiplele valențe ale acestei cărți, care poate fi privită ca o carte românească de învățătură, utilă atât celor mai în vârstă, cât mai ales tinerilor doritori să descopere aspecte ale unor perioade din istoria României, mai puțin cunoscute. În galeriile de artă a fost organizată ad-hoc o miniexpoziție a profesorului cândeștean formată din câteva tablouri
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
pace, înțelepciune și educație cerească. O iubire ce naște în oameni iubire. De acea este bine s-a așezăm în vârful piramidei noastre cu valori supremă valoare care este Isus Hristos. În această Carte a Cărților vom mai descoperii principii, standarte, învățături creștine, ce adunate formează valorile spirituale ce formează în noi calitatea de oameni. Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit
PRIORITATEA VALORILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364919_a_366248]
-
El își trimite aleșii. La Movila Miresii a hărăzit mai multe nume, dar cele pe care am ales să le reamintesc, în aceste materiale cititorilor mei sunt: preotul Sinca Marius și primarul Dumitru Panțuru. Închei cu o vorbă înțeleaptă din învățăturile Sfinților Părinți, care spune că: Meritul omului nu este în ceea ce știe, ci în ceea ce face. Căci știința fără fapte nu-l va îndreptăți la judecata de apoi, ci dimpotrivă, îi va împovăra judecarea. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: OMUL SFINȚEȘTE
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL – PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364953_a_366282]
-
2015 Toate Articolele Autorului Despre Relația Dintre Rațiune și Credință în Teologia Sfântului Vasile Cel Mare... Omilia 22 către tineri Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri Atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. În contextul actual al unei societăți dominată de puterea informației, structurarea unei relații oneste între învățătura creștină și cultură, între teologie și știință reprezintă o exigență importantă a cercetării teologice. Astfel teologia răspunde unei nevoi concrete, unor frământări
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. În contextul actual al unei societăți dominată de puterea informației, structurarea unei relații oneste între învățătura creștină și cultură, între teologie și știință reprezintă o exigență importantă a cercetării teologice. Astfel teologia răspunde unei nevoi concrete, unor frământări efective ale lumii contemporane. Evitarea unor confuzii și a unor tendințe sincretiste în relația dintre teologie și cultură
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
relația teologie-cultură Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură. Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. Cei care se preocupă cu cultura profană nu trebuie să se lase amăgiți de farmecul autorilor sau lucrărilor. Educația intelectuală nu trebuie încredințate acestor autori. Sfântul Vasile cel Mare menționează în acest sens: „Să nu vă minunați, dar, dacă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
nu admirăm pe cei ce le au, ci, prin nădejdile noastre, mergem mai departe și facem totul pentru pregătirea altei vieți. Spre viața aceasta ne conduc Sfintele Scripturi, care ne instruiesc cu cuvintele lor pline de taină”. Exersarea minții cu învățătura „din afară” cum numesc Sfinții Părinți cultura profană determină o disciplinare și o pregătire a rațiunii pentru deschiderea către cunoașterea împlinită prin credință. Sfântul Vasile cel Mare îl dă exemplu pe Moise care mai întâi și-a exersat mintea cu
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
din afară” cum numesc Sfinții Părinți cultura profană determină o disciplinare și o pregătire a rațiunii pentru deschiderea către cunoașterea împlinită prin credință. Sfântul Vasile cel Mare îl dă exemplu pe Moise care mai întâi și-a exersat mintea cu învățăturile egiptenilor, apoi s-a întărit prin credință în învățătura dumnezeiască. Un alt exemplu dat este cel al profetului Daniel, familiarizat cu înțelepciunea haldeilor. Fără a neglija dimensiunea estetică a scrierilor, un criteriu determinant al Sfântul Vasile cel Mare în selectarea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
o disciplinare și o pregătire a rațiunii pentru deschiderea către cunoașterea împlinită prin credință. Sfântul Vasile cel Mare îl dă exemplu pe Moise care mai întâi și-a exersat mintea cu învățăturile egiptenilor, apoi s-a întărit prin credință în învățătura dumnezeiască. Un alt exemplu dat este cel al profetului Daniel, familiarizat cu înțelepciunea haldeilor. Fără a neglija dimensiunea estetică a scrierilor, un criteriu determinant al Sfântul Vasile cel Mare în selectarea lucrărilor din cultura profană îl constituie căutarea adevărului, respectiv
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această gândire se înstrăinează de logica eclesială, formulând raționamente complexe, îndepărtate de puterea de viață a simplității învățăturii Bisericii asumată prin credință. Sfântul Vasile cel Mare identifică resorturile acestei gândiri de tip eretic în concepția lui Eunomiu. Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia de tip luciferic mascată printr-o smerenie ipocrită tocmai pentru a produce înșelare și amăgire. Sfântul Vasile cel Mare arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și nădejdea bucuriilor duhovnicești celor mai puternice și mai cutremurătoare. Pregusta cele viitoare”. Asumarea Adevărului sfințitor al Bisericii presupune o înnoire radicală a vieții, o prefacere a minții și a simțirii. Adevărul nu se reduce la litera Evangheliei sau a învățăturii de credință; el are o dimensiune profund existențială, devenind izvor de viață autentică. Adevărul Bisericii asumat ca mod de viață exersat concret transfigurează persoana. În persoana purtătoare de Adevăr strălucește puterea Duhului. Sfântul Vasile cel Mare, optând pentru adevărul Bisericii
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și de intens propagat. Vom da noi această mărturie? Răspunsul rămâne să-l dea fiecare cu viața lui”. Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență că atitudinea și gândirea Sfântului Vasile cel Mare față de relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură. Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
omenească. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare recomandă o metodologie selectivă în cultivarea unei relații adecvate între teologie și cultură. Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
hotărât să plece din acea vizită. După o îndelungă răbdare, l-am întrebat pe domnul Gane, cine este acest domn care i-a fost musafir ? Și domnul Gane mi-a răspuns: ,, Este un vechi prieten. Este un om cu o învățătură severă. Se numește Octavian Moșescu și sunt fericit să-i savurez cu mare atenție din toate activitățile sale. Este un răbdător: nu se laudă și nu se mândrește niciodată cu ceea ce a făcut, ci numai cu bucuria de adevărul împlinit
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea în aceeași curte cu nea Titu, unul dintre cei patru
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufundă ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Te silabisești în mintea lor creeând un arbore de învățătură, sau ei sunt silabisiți în tine, devenind frânturi curate de divin? Mereu aș vrea să mă împletesc în urma ta și să fiu un nou vers, silabisirea-ți! Dar dacă ei, în iambi, dactili, te tot măsoară...Cuvintele-ți despart găsind
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
mărturie secretă, prietenească, dăruită. Emilia ȚUȚUIANU: Ai fost o elevă model, silitoare, premiantă? Veronica BALAJ: O vreme da. Prima. Apoi, am scăzut spre locul trei. O diplomă aduceam însă de fiecare dată. Nu-mi amintesc să mă fi stresat cu învățătura. Copii de astăzi muncesc mult mai mult, au teme foarte multe, proiecte, programe în plus... Astăzi e competiție mare, după cum au evoluat și vremurile. Eu îmi aduc aminte că citeam mult. La gimnaziu, cum se numește astăzi, am fost nevoită
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Cu 550 ani înainte de Hristos, filozoful Confucius întemeietorul religiei de stat din China îl numește „Doritul națiunilor, Sfântul care va putea să se compare cu Dumnezeu". Filozoful Platon († 347 î.Hr.) spune „cel ce trebuie să ne mântuiască învățându-ne adevărata învățătură și datoriile ce avem față de Dumnezeu și față de oameni". Marcus Tullius Cicero, mare filozof, orator și om de stat roman (106-43) îl numește: „Stăpânul tuturor, Monarhul suveran, Dumnezeu, a cărui lege, una, veșnică neschimbată, va domni peste toate popoarele și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
să clădească o lume imaginară pe care orbul o vede și surdul o aude. Profunzimea poeziilor tale ar putea constitui pe viitor și un debut într-o lume epico-lirică? Dimitrie GRAMA: Majoritatea scriitorilor se bazează pe succes și au tras învățătura că lumea apreciază „banalitatea cotidianului” și vrea să citească și să recitească „ceva” care îi aduce aminte de ea însăși sau „aventuri” în care și omul obișnuit de pe stradă, ar fi un posibil erou principal. Toți folosesc acest trucaj de
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea în aceeași curte cu nea Titu, unul dintre cei patru
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]