3,021 matches
-
copii sau de strămoși, de aceste simboluri vii în care, cum o spuneau romanticii, se întruchipează Ființa adâncă, secretă a unei Națiuni, însuși rostul ei pe Pământ. (Încă o dată cer iertare pentru acestă repetare și risipire de „banalități”, de lucruri știute, dar, în vremuri de criză spirituală, cum le trăim azi, este imperios necesară repetarea, sublinierea lor apăsată, pentru candizi, dar și pentru răuvoitori, pentru „carieriștii grăbiți” care cred a putea sui pe treptele templului cu bocanci murdari...Ă Etic, moral
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa și Bloc are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc sub pielea boerului și fură de stâng; fură și din averea comunei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
solii tăi, în ce cinste îi ține”. În asemenea împrejurări, Ștefan cel Mare desfășoară o activitate diplomatică remarcabilă, pentru a-i împăca pe ruși cu lituanienii și pentru a afla în ce măsură europenii sunt pregătiți și vor să pornească împotriva turcilor, știut fiind, la Veneția, că moldovenii „doreau cu toții războiul cu turcii (tutti desiderano guerra contra turchi)”. Din felul în care s-au desfășurat evenimentele în anul 1500, reiese că există o stare de încordare între Moldova și Imperiul Otoman, ceea ce dovedește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca simbol al sferei din care vine voința combativă fiind crucial: „Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică;/ Căpățâna de la roată/ Sînt dește de jidăvoaică...”. Impresia sporită „de sinistru și de funebru” se încarcă și de sugestia atemporalității acestei apariții terifiante, știut fiind că pământul a fost mai întâi locuit de uriași („jidovi”). Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
politic al țării că asupra lui, a omului politic de aproape 70 de ani, se exercita o influență negativă a soției lui, a Elenei Ceaușescu, o femeie despre care se vorbea chiar în "cercurile înalte" ale nomenclaturii comuniste cu teamă, știută fiind capacitatea ei de a impune propria-i opinie în orice decizie a soțului ei și a întregului aparat de partid și de stat. Devenise proverbială obișnuința lui Nicolae Ceaușescu de a-și verifica acordul Elenei, exprimat prin mișcările din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a mai fost urmată de o alta. Cred că, în stadiul actual al cunoașterii, episodul “Tezaur” nu este o moștenire “grea”, lăsată nouă de Brătianu-Titulescu și ai lor, ci o datorie neplătită încă a Rusiei imperiale. Pe lângă alte multe datorii, știute și neștiute. România continuă a fi unul dintre marii creditori ai Rusiei. 20 martie 2013 O paranteză Reflecții pe marginea unor evenimente petrecute în lunile decembrie 1917 - ianuarie 1918, în lumina învățăturilor lăsate urmașilor săi de Petru cel Mare. Moscova
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Marcel Petrișor, Radu Mareș, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Gellu Dorian, C.M. Spiridon, Aurel Pantea, Aurel Dumitrașcu, George Vulturescu, Ioan Moldovan, Traian Ștef, Ion Mureșan, Valeriu Stancu, Radu Florescu, Dorin Spineanu, Ion Mircea plus vreo cincizeci de rezerve, doar de mine știute. Tu, Adriene, ai fi însărcinat cu revizuirea ei eventuală, pe calculator, iar Liviu Ioan Stoiciu cu ordonarea ei alfabetică în "Viața Românească", fiindcă nu degeaba a fost șef de bandă la Durău. O listă acefală, fără căpitan. Anarhă. L-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
găsit "o soluție", o spun însă după ce o spui tu pe a ta, ca să nu te influențez... Crezi că ar fi puțin lucru să redevină ce a fost până în 1940 (când avea suprafața Italiei și ducea, din motive de toți știute politica Bulgariei vecine & neprietene)? Iar pentru a-și reafla mărețitatea de atunci, tot la imaginar s-ar cuveni umblat, nu la Realpolitik, acum când Țapul însurat cu Rusoaica lui Gib Mihăiescu, înturlucat cu muscălița-i căgăbăucă, și sinistrul său de externe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ar fi diferența dintre o "țară de imbecili" (conu Alecu Paleologu) și imbecilii, "bacilii" care o conduc?... Care categorie a populației o reprezintă spuma și crema, cireașa de pe tortul na(ra)țiunii? Am să-ți răspund cu o butadă, relativ știută: la noi proștii nu sunt prea mulți, ci sunt prea sus. Omul trebuie lăsat în universul lui, ca să se comporte normal. Dacă îl scoți de acolo, forțat, îl distrugi, îl caricaturizezi. Un țăran la oraș, e un subiect de banc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului sau interesele de moment ale statului. Orășenii aveau în proprietate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A mai luat și tablourile de Miró, Andre Masson, Paul Klee și Juan Gris, valorând 5 milioane de dolari și ca o "văduvă practică" n-a uitat nici de cearceafuri, fețe de masă, tacâmuri, veselă... Din rațiuni numai de ea știute, în afară de "scufundarea yachtului Pilar", " inițiativă" din fericire eșuată, "văduva" a mai avut o alta idee nefericită a adunat toate scrisorile lui Hemingway păstrate la Finca și le-a dat foc! Din ce motive? Gelozie, teama de dezvăluiri neplăcute...? Au ars
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
acordat o atenție deosebită creativității verbale a copiilor în toate momentele zilei și în mod special în activitățile de educare a limbajului. În vederea activizării vocabularului și dezvoltării capacității de comunicare am desfășurat cu copiii mai multe exerciții - jocuri de creativitate, știut fiind că una din cele mai eficiente modalități de învățare este învățarea prin joc. Voi exemplifică în continuare câteva jocuri pe care le-am desfășurat cu copiii grupei mari -jocuri care le-au plăcut în mod deosebit copiilor și le-
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Caraș-Severin, precum și din patrimoniul Fundației VINTILĂARPLANA, depozitate în garajul familiei. Deși vernisajul expoziției trebuia să aibă loc în 15 noiembrie Mișu a devansat data desfășurării pentru 13, din motive doar de el știute, și-am intrat în criză de timp cu pregătirea lucrărilor pentru Salonul național. Astfel Mișu Vintilă și-a scos mașina din garaj și în spațiul creat, eu cu Mișu și noul membru al Fundației, Radu Fetke am confecționat ramele și
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
aducându-i fie în redacție, fie la secretariatul tehnic, de la Ion Caraion și Ben Corlaciu la Al. Cerna Rădulescu, Tib. Tretinescu sau Marin Sârbulescu, toți buni profe sioniști ai presei. Numai la Virgil Ierunca nu a putut apela, din motivele știute, cu toate că, după cum am aflat din documente târzii, tot de Geo Dumitrescu date la lumină (Rl, nr. 39- 40/ 1993), l-a consultat prin corespondență, ba i-a și cerut să colaboreze. Act desigur imprudent, riscant chiar și în acele vremuri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
însă un lucru: estomparea sa ca persoană fizică este compensată de o tot mai vie și mai activă prezență literară, nu prin noi manifestări proprii (deși l-am văzut de câteva ori, când a fost incitat, încordând arcul polemicii cu știuta forță), ci prin ecourile tot mai evidente pe care poezia sa le stârnește în aceea a multor urmași. Este un fapt despre care s-a scris și se va mai scrie: dintre poeții generației lui, Geo Dumitrescu este cel care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îi dezvăluia poetului firea, pe atât îi ascundea existența personală, abătând atenția semenilor de la multele sale suferințe tăcute. Din tinerețe fusese chinuit de boli grele și de sfâșierile produse de o mare dramă familială. Din orgoliu nu divulga aceste lucruri, știute totuși de apropiații săi. Prefera să ofere despre sine, acționat de același orgoliu, o imagine a egoismului și a impasibilității decât să se știe că este om ca și ceilalți, expus prea umanelor dureri și necazuri. Lui, lucruri din astea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ori a celor care suferă împreună cu ei. În trecutul regim, revistele Luceafărul și Săptămâna erau, cum se știe, canalele prin care dejectau, asupra sa, revărsările de ură. Azi, într-o normală continuitate, același oficiu îl fac publicațiile național-comuniste prea bine știute. Ca număr, ele s-au înmulțit. Polemic este Mircea Iorgulescu atât în critica literaturii la zi, cât și în explorările sale istorico-literare. Poate nu întotdeauna în aspecte evidente, însă neapărat în substrat. Pentru a afirma un punct de vedere, pentru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dulceag cu noi, l-ai fi legat la rană. Ne-a dus pănă-n Vatra-Dornei ca pe palme. Am scăpat ieftin din această încurcătură în care intrasem fără voie, dar pe care în viața mea n-am mai repetat-o. VI Știut este că în orașele mici fiecare om se ocupă mai mult de casa vecinului decât de a lui proprie. Nu poate cineva mișca dintr-un deget sau strănuta, fără ca acest fapt să nu fie îndată cunoscut, comentat și criticat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe obrajii lor albi ca spuma mării. Românii însă ca nealtădată erau puțini la număr în anul acela. Numai trei: baronul Eudoxiu de Hurmuzachi, un mare proprietar din Bucovina, căruia îi zicem prin prescurtare Doxachi Hurmuzachi, Iacob Negruzzi și eu. Știut este că la băi momentele ce le petreci la dejun și la masă în restaurantele mari sunt din cele mai plăcute. Acolo ai ocazie să vezi un roi întreg de oameni, bărbați, femei, copii de toate vârstele, în toate costumele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în cursul existenței lor. Eu, ceea ce am scris a fost așa pe apucate, pe negândite, după impresiunile momentului, printre nenumăratele strădanii ale vieței și, drept să spun, mă mir eu însumi cum am avut răgaz să înnegresc atâta hârtie, când știut este că munca intelectuală cere în primul loc un deplin repaos sufletesc, lucru de care rareori m-am bucurat. Însă, de bine, de rău, munca e acum făcută, dar nu e complectă. Am omis să împrospătez tocmai acele mișcări sufletești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sute de ani, În ele ca scrâșni fierul plugului. Iar la asta trebuie adăugat jalnicul spectacol al celor doi metri de deasupra solului, Înțesați de cele mai ciudate construcții cu pretenție de monument. De fapt cea mai autentică poluare vizuală, știut fiind că un monument În adevăratul sens al cuvântului este pus În valoare Într’un ansamblu arhitectonic ce-l relevă treptat, pe măsura apropierii, dar și divers, prin jocul unghiurilor și perspectivei; nu e cazul la un “monument” care nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pus la dispoziția Vieții și remediile, aș Îndrăzni să spun, pentru tot ceea ce o poate pune În pericol, chiar dacă nu le știm pe toate. Și, desigur, Înzestrate cu eficacitatea necesară sau cu echilibrul Între eficacitate și afecțiune doar de ea știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
las mâhnirea, aducându-mi aminte că ne vom reîntâlni la anul, sper cu mai multă iubire de natură și de noi. Frumosul, simplul și românescul “La mulți ani!” să vă Întâlnească deopotrivă, pe domniile voastre, iubiți ascultători, pe voi, prietenii mei știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
selectare și ordonare a cunoștințelor, adecvate în mai mare măsură unui învățămînt de masă, pe de o parte, și unuia cu caracter formativ, pe de altă parte. În acest sens, se tinde spre o relație mai elaborată între ceea ce trebuie știut și ceea ce trebuie făcut. Se apreciază că se va acorda mai mult timp învățării limbajelor operatorii (audiovizual, informațional, tehnic, economic și politic 2, pp. 126-131). Așa cum a început să se practice încă de pe acum în unele țări, cunoștințele aparținînd diverselor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
romantism și de voie bună (așa era pe vremuri). Era apoi o oră pe înserate, când mai ales prin cartierele mărginașe, apăreau bătrânii cu nostalgiile lor, cu chipuri ridate, cu pași șovăielnici, stăteau de vorbă despre lucruri numai de ei știute, lucruri petrecute cu mulți ani în urmă. Unii criticau aceste umbre, acuzându-i pe bătrâni de „bârfă”, că doar, ce-i drept, ei aveau timp și vedeau multe. Așa a apărut pe vremuri celebra piesă vocală pentru voce de bas
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]