8,709 matches
-
Norii nu vor să mai plouă peste verde și ne uită Primăverile albastre... și nici cerul nu ascultă Cum mai cerne câte-o umbră dintr-un gând de busuioc, Ce-a uitat să înverzească. Și-am rămas fără noroc... Peste țărmuri de uitare valul lacrimii se-ascunde Într-un ger din ochiul iernii...eu te-aștept, tu vii pe unde Ne pândește-nmugurirea, noi fugim de înviere, Îngroziți de noi veșminte, tu mă farmeci cu durere... Și aș da c-o toamnă
UN VIS DE TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345862_a_347191]
-
ascuns într-un suspin Mireasma-nstrăinărilor și vise Se pierd în depărtări și-n alt destin... Și aș mai veni sub cerul în amurg Să îți mai deschid o aripă uitată Când zboruri leganate în valuri curg Și nu ajung la țărmuri niciodată... Așteaptă-mă să-ți ning cireși în floare Și flori de câmp să-ți înfloresc nebună Mai strigă un salcâm și cum mai doare Un gând căzut pe-o margine de lună... Și am să vin din clipa ce
EU AŞ VENI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345869_a_347198]
-
de duminică. Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora, înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud, altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita? Toate acestea sînt pentru mine atît de limpezi încît îmi pare că nu au nevoie de nici o explicație și de nici un efort de-a le vedea altfel. De ce să privesc cerul în fundul unei fîntîni
ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345947_a_347276]
-
îți oferă nu numai informații inedite despre istoria orașului, ci și posibilitatea de a privi panorama mării până la mari depărtări și de a te determina să vezi cu ochii minții corăbii și corăbieri ai unor vremuri apuse, apropiindu-se de țărm. Unul dintre aceștia este Enea care după distrugerea Troiei, a traversat Adriatica de la Butrinto la Castro, după cum reiese dintr-un tablou expus în castel, care prezintă imaginea corăbiei lui Enea însoțită de un citat din „Eneida” lui Vergiliu: „crebrescunt optatae
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
15 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Gasul interpretei Nicola e ca un vuiet. Un vuiet de mare ascultat în asfințit, când începe să se lase sub nesfârșita apă soarele și tac păsările somnoroase, răzvrătite o zi întreagă și trase la țărm cu aripile îngreunate. Un vuiet de vânt venit dinspre o câmpie cosită de iarnă și învelită sub pături de zăpadă. Un vuiet ce-i auzit de fiecare dată ca întâia oară, ca o mângâiere ce nu se dăruise niciodată și
NICOLA. FRUMUSEŢE ŞI FERICIRE DIN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347823_a_349152]
-
Dacă l-aș cita pe Valentin, ar trebui să spun că eu sunt ca vânturile din largul mării. Se pornesc când vor și poposesc acolo unde găsesc să mângâie un suflet pribeag ce-și plimbă pașii pe nisipul umed al țărmului. - Nu știam că domnul Valentin are înclinații filosofice. - A fost profesor de filosofie în tinerețe, înainte de a se apuca de cârciumărit. - Frumoasă compatibilitate între cele două profesii. Eu de ce ar trebui să mă apuc mai târziu? - Cine știe? Poate de
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
dormit, îmi dau perfect seama că tot ceea ce trăiesc în aceste momente nu este decât o luptă pentru supraviețuire. Vară însă este cu totul altceva situația se schimba total tu poți face un duș la plajă apoi să dormi pe țărmul mării răcorit de briză mării, însă a dormi pe strada iarnă este foarte greu, abia îmi găsesc un loc unde să mă adăpostesc și frigul mă școală trebuie să merg ca să mă încălzesc. Apoi mai sunt și ceilalți oameni ai
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină
PĂMÂNTUL NOSTRU VREA IUBIRE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347890_a_349219]
-
pentru că în limba noastră, anumite noțiuni delimitate (frecvent ascuțite), conțin litera Ț: țărușul înfipt în pământ pentru a delimita o țarină de alta, țeapa și ținta (cui), dar și țelul înalt, sau sunetul ascuțit ca un țârâit. Avem tărâm și țărm, unul cu sens general și altul ca delimitare a mării. De la Herodot știm că "cei mai numeroși după inzi erau tracii", iar ei își aveau originea în spațiul nostru, iar țara era Tracia. Terra, din care derivă unele din cele
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
Autorului LOC DE LUMINĂ Eu, ca Orfeu călător prin căutări respirăm Depărtarea, iar acum de departe mă-ntorc și ram Aduc în locul acesta sfânt, loc limpede în univers Unde Lumină m-a sărutat întâia oară-n al ei mers! Pe țărmul gândului, lângă oceanul foșnitor Urca în mine un timp ce l-am crezut pierdut Grădini fabuloase învăluite în zâmbetul luminii Caii nedumeririi alergând pe pajiștile firii... Râul limpede, lin, miresme răcoroase, pure Meleag drag de atracții, sub cerurile azure Iarbă
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
Versuri > Ipostaze > APĂ ȘI PIETRE Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului apa citește cu voce tare pietrele peștii spune cuvinte pe care le varsă în mare uneori ele vin sirene la țărm să se lipească de tălpile goale de inimile goale de cuvinte nu aruncați piatra de sub talpă este un cuvânt atât de dulce prin care curge sânge de mare nu aruncați cuvântul ce se leagă de inimă precum ulise de catarg
APĂ ŞI PIETRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347968_a_349297]
-
palmieri și leandri și am plecat pe jos de la Makronissos spre Golden Beach, oprindu-ne la Nissi, undeva cam la mijlocul șirului de plaje ce se întind ca niște plăpumi strălucitoare de nisip de-a lungul coastei Mediteranei de Est pe țărmurile cipriote. Lângă noi își aveau șezlongurile două familii de nordici - după cum arătau, și nu ne-am înșelat, pentru că la scurt timp, o gâgâlice de vreo patru anișori, o dulceață de fetiță blondă, cârlionțată, cu ochii mai albaștri decât marea ce
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
își aveau șezlongurile două familii de nordici - după cum arătau, și nu ne-am înșelat, pentru că la scurt timp, o gâgâlice de vreo patru anișori, o dulceață de fetiță blondă, cârlionțată, cu ochii mai albaștri decât marea ce săruta acum leneșă țărmul cu valuri mici și calme, s-a apropiat de noi cu dezinvoltura și inocența vârstei și în câteva momente am aflat tot: venea din Danemarca, era în vacanță cu părinții și o familie de prieteni și voia să se joace
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
Uniunii Europene pentru încadrarea în standarde deosebite de curățenie și pentru facilitățile și serviciile oferite. Am admirat totul dintr-un loc superb din apropierea portului, unde am stat minute în șir urmărind ba linia albă a valurilor care se spărgeau de țărm de-a lungul coastei până la Cape Greco, ba contopirea treptată a Demiurgului cu marea într-un amurg sublim care te ducea cu gândul departe, departe, până dincolo de visare ... În așteptarea spectacolului de pe plajă din cea de-a doua zi a
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NOLI ME TANGERE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ceva mă împinge să întorc privirea spre țărmul acela unde stă galionul pregătit de plecare, te deslușesc din ce în ce mai greu și poate mă voi întoarce la tine, amintindu-mi-te ca un Kafka al sfîrșitului de secol într-un moment de amărăciune extremă și totuși cînd mă gîndesc la
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
cu lacrima în plete, Un vin să bem din veșnice pocale, Să închinăm spre-a poeziei zare, Cu rimele-ți eterne să valsăm, Ca sufletul să ne îmbrace-n floare, Iar noi, uniți de doruri, să visăm... Mă-ndrept spre țărmul binecuvântării Cu versul nins de bucurie sfântă, Pășesc spre culmea verde a visării Când rimele-ți în inima mea cântă. M-am înălțat spre sufletu-ți integru, Uitând că-n lume totu-i efemer, M-am depărtat de gândul rău
M-AM ÎNĂLŢAT SPRE SUFLETU-ŢI, POETE! de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347318_a_348647]
-
urme se văd și astăzi. Una la intrarea pe Valea Sălăuței, lângă Salva, pe locul numit Dumbravă; iar altă la sud de Romuli, la 10 km de trecătoarea Șetref, la o înălțime de 500m., pe locul numit Tarnița Neagră, pe țărmul stâng al Sălăuței”. Paragraf din Istoria Maramureșului a profesorului Alexandru Filipașcu de Dolha și de Petrova, doctor în filozofie și teologie, Editura Gutin, 1997. pag.19 (și subsemnatul a sprijinit reeditarea acestei Istorii a Maramureșului). Cine tulbura liniștea romanilor ce
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
trecători destăinurile se coteau pe la colțuri jurămintele se lăsau de voie de nevoie în izbeliște ușile își penetrau cuvintele - cheie din larg ca o răzbunare suntem chit capitolele se dezmințeau de romanele fluviu iar bărcile ticsite cu opinii își trânteau țărmurile de malurile nesăbuinței în reproș printre noi ura era o formă de iubire curajoasă ce proteja hotarele conștiinței de atacurile subliminale ca un grănicer înrăit impulsurile se cuibăreau în zădărnicie lumea naufragia peste liniște si se-nfrigura ca un moment dintr-
JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347329_a_348658]
-
deci exagerat de mari. Inclusiv ceașca de ceai pe care o bei pe terasa restaurantului de unde poți urmări spectacolul. Am ajuns în Moragalla când deja soarele s-a dus la culcare, se auzea doar simfonia valurilor ce se spărgeau de țărm, valuri care ne-au dus dorul pe parcursul celor trei zile, eram obosiți dar mulțumiți de tot ce am văzut și aflat. Și dacă până și Ruth a fost de acord că cele trei zile au meritat efortul și banii, contribuind
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă într-un lanț al poruncilor! Stoluri de porumbei albi, Se scaldă -n veghea mea Apele memoriei lovesc țărmul Descătușărilor. Aici te aștept, în noaptea magică împlinind ritualul... Referință Bibliografică: Dintotdeauna / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
de-argint vegheară Visul ce se-nfiripa. Caut pașii mei pierduți Într-o dulce primăvară, Dar acum necunoscuți Printre arbori se strecoară. E o seară de april, Totuși nu-i aceeași seară. Caut pașii mei pierduți Într-o altă primăvară. Țărm m-am aplecat în fața mării, în genunchi eu m-am lăsat și am simțit-o tandră, cu 'naltele ei valuri, făptura mea întreagă tânjea după un semn, tu n-ai știut, iubite, că depărtarea cheamă. îngenunchiată în nisipul cald speram
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
o pantă periculoasă? Când ajunsesem deja la 26 sau 27 de traduceri (și aproximativ 20 de poeți), era deja prea târziu ca să-mi mai pun întrebări cu privire la sănătatea mea mintală. Curentul devenise prea puternic și nu mai puteam înota spre țărm. Și astfel, iată că avem aici peste 75 de poezii, acoperind 56 de poeți, și o perioadă începând de la jumătatea secolului al XIX-lea până în ziua de azi. În urmă cu aproape trei ani am tradus o poezie din română
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
apă pe care nimeni nu o putea zăgăzui... Prin fața ochilor i se legăna deodată, ca o filă desprinsă din calendar, un instantaneu. Era vară, la mare. Obosită de atâta joacă și înotat, se apleacă deasupra valurilor domoale ce unduiesc spre țărm, atrasă de irizările luminii soarelui în apa mării. Adună apa în palmele făcute căuș și le ridică ușor la suprafață, încercând să-i vadă mai de aproape licăririle și iată, apa i se scurge repede printre degete și bate înciudată
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
rupte de soarele pe scară tot urcă, atunci îngerii se dezleagă de aripi, fug împreuna unde ispitele nu fac floare. Vorbe cu trepidații din auz se rup de fluviul cel mai lung care iese din maluri, marea-l așteaptă dincolo de țărmuri și somn. Ea împarte un singur fruct copt, piersica soarelui zemoasă pe buzele arse. Referință Bibliografică: Piersica soarelui / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae
PIERSICA SOARELUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348879_a_350208]
-
sticlă o, glorie dumitale Veronica Micle cea care l-ai făcut o clipă fericit pe poet el trece asemenea unui echilibrist pe orizont în toga lui ce răspândește o lumină verzui roșietică în mijlocul oricărei toamne arde o candelă pe țărm un atom tăiat în două sângerează în paharul de pe masa văduvei o inimă înflorește (oh, și într-un târziu iată vedem realitatea fugind ca o cârtiță în fundul lumii) câtă tragedie e în aer mâinile Veronicăi Micle trec prin văzduh râul
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]