4,105 matches
-
Ciurea, sublinia că școala trebuie să constituie acel "templu sfânt", "lăcașul luminei (...) ce trebuie să călăuzească în viitor pasul și mintea tinerimei de azi"130. Și această școală a avut parte de elevi ce au devenit în timp nume sonore: academicianul folclorist Artur Gorovei și pictorul Ștefan Șoldănescu au fost absolvenți ai gimnaziului la sfârșit de secol XIX. Scriitorii Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Aurel George Stino, Anton Holban, pictorul Aurel Băeșu, profesorul Vasile Ciurea ș.a. au absolvit cursurile gimnaziului "Alecu Donici
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ș.a. au absolvit cursurile gimnaziului "Alecu Donici". Pe băncile școlii transformate în Liceul Nicu Gane s-au format generații de intelectuali precum sculptorul Ion Irimescu, actorii Jules Cazaban și Grigore Vasiliu-Birlic, dramaturgul Horia Lovinescu, profesorul Constantin Ciopraga, scriitorul Mihai Gafița, academician zoolog Mihai Băcescu, fostul șef-rabin Moses Rosen ș.a. 3.3.8 Școala secundară de fete "Principesa Elena", Fălticeni Anuarul învățământului secundar din România din 1925 menționează existența, la Fălticeni, a Școlii Secundare de Fete "Principesa Elena", creată în 1920 pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava a reprezentat "vatra de unde s-au înălțat mereu flăcările culturii generale, dar unde, în același timp și cu mai multă îndârjire, s-a întreținut pururea viu focul iubirii de neam și al conștiinței de datorie față de poporul român"139. Academicianul Cristofor Simionescu exclamă: "Slăvesc acel moment de început al formației mele intelectuale pentru impulsul imprimat gândirii, pentru trăirile de o rară frumusețe spirituală, pentru educația patriotică și stilul de muncă, dobândite în acei ani, cu puternică influență asupra întregii vieți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățător pe Domnul Busuioc (Domnu’ Trandafir din scrierile sale) prin intermediul căruia l-a cunoscut pe Ion Creangă. Locurile natale au fost prezentate în romanul “Venea o moară pe Siret”, inspirat din foișorul Casei Cantacuzinilor. A fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic, supranumit “Ceahlăul prozei românești”, “Ștefan cel Mare al literaturii românești”. Capitolul I intitulat “Istoricul școlii” începe cu “Evoluția învățământului pașcănean”, pentru a scoate în evidență că Pașcanii, inclusiv localitățile componente și împrejurimile, au beneficiat de înființarea de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
de la înființare au predat la acest liceu cadre didactice care fac cinste învățământului nostru, unele de notorietate națională: Constantin Ciopraga, fost profesor de limba franceză și director al liceului, chemat apoi la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, care a devenit academician; Nicolae Irimiciuc, fost profesor de fizică la liceu, apoi profesor la Institutul Politehnic Iași; Ion Irimescu, fost profesor de desen, sculptor de valoare europeană; Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică la liceu, ulterior directorul laboratorului special al Universității din Iași
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul popular. Serghievski nu nega, așadar, caracterul romanic al limbii moldovenești. În 1940 însă, academicianul N. S. Derjavin declara că moldovenii sunt descendenți direcți ai populației locale slave vechi, iar limba moldovenească este de proveniență slavă. De cea mai mare receptivitate s-a bucurat însă teza lui A. D. Udalțov, membru-corespondent al Academiei de Științe a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Însă exprimarea clară a atitudinii antiruse pe care istoriografia românească o căpăta în primii ani ai deceniului al șaptelea se realizează prin publicarea mult-dezbătutelor manuscrise ale lui Marx, descoperite la Amsterdam de o echipă de cercetători români, între care și academicianul Andrei Oțetea. Pentru a nu exista critici de falsificare a istoriei, s-a făcut totul ca să se dea cărții înfățișarea cea mai științifică și nepolitică posibilă. S-a afirmat că manuscrisele au fost descoperite în iulie 1964, în realitatea este
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
anului 2009 guvernul a propus comasarea a două centre științifice ale Academiei de Științe, anume Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural. Prin desființarea celei dintâi instituții, ar dispărea singurul for științific care, în anii 1988-1999, a apărat limba română. Academicianul Mihai Cimpoi constata că însuși actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ne trimită decît la faptul că "sîntem născuți în limbaj". 55 Cf. Lucian Blaga, Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj, 1977, pp. 223-224. 56 v. Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009, p. 23; în ansamblul ei, cartea academicianului Surdu este cea mai pertinentă critică făcută proiectului noician. 57 v. Constantin Noica, "Cunoaștere și asceză", în Saeculum, serie nouă, Sibiu, 1-2/1995, pp. 77-80. 58 v. Noica, Între suflet și spirit. Publicistică, II, 1930 iunie 1934, Editura Humanitas, București
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aproape orice fel de servicii tranzacționând, printr-o veritabilă bursă a referințelor și intervențiilor personale, informații, slujbe, înrudiri, beneficii și, mai ales, statut social. Această plasă de relații a fost, în cazul doamnei B., creația tatălui și a unchilor săi: "academicianul X. a fost cununat de fratele tatei, iar fiica lui [...] a fost botezată tot de el. La fel și familia Y., ca și mulți fini din ăștia care mai târziu au venit la Iași și au avut poziție în învățământul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în magazin au loc întâlniri între cei mai valoroși oameni ai zilei. Florescu are o mare admirație pentru scriitori, actori și profesorii universitari. Adesea la el vin oameni aleși ai momentului pe care-i servește cu idolatrie aproape. Cu bătrânul academician Rosetti dezvoltă o relație frumoasă, care pare a-l îmbogăți sufletește și spiritual. Se oferă să-i facă el cumpărăturile, căci Ilona, bătrâna sa îngrijitoare, venea ori cu plasa goală de la piață ori cu marfă pe care nu putea decât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe care nu putea decât s-o arunce. Florescu, ca un expert, se pronunță: Cu legea prețului maximal(impus de stat) nimeni nu mai alege să producă. Orice producător renunță la activitatea sa dacă nu obține profit, îi explică el academicianului. Sub prețul pieței, nimeni nu mai vinde. Legea pieței funcționează, pedepsind în mod natural atât producătorii, desființându-i practic, cât și consumatorii care au rămas fără obiectul consumului. Nu-i de mirare că Agenția pentru import este un loc binecuvântat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
specialiști și competență, ci numai din lipsă de libertate a cercetării științifice. Pus în alternativa de a redacta primul volum din Istoria românilor, consacrat perioadei antice, în stilul tezelor de popularizare patriotardă ale Magazinului istoric, și nu ale exigențelor științifice, academicianul D.M. Pippidi a preferat să-și dea demisia. Fapt și mai remarcabil: întregul colectiv al acestui volum s-a solidarizat cu șeful său. Acad. Pippidi o autoritate internațional recunoscută în domeniul epigrafiei greco-latine n-a acceptat, și spre onoarea sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
viață. în conștiința lui, ea era și este singura posibilă, acceptabilă, imaginabilă. Noțiunea scriitorului liber profesionist îi este complet străină. Toți așteaptă totul de la stat: salarii, posturi, carieră, consacrări oficiale. înainte existau Premiile de Stat. Azi apar tot felul de academicieni, mediocri, obscuri, pe care nimeni, să fim sinceri până la căpăt, nu dă doi bani. Metoda de a cumpăra, plăti pe scriitori deci continuă. Cum să nu întrețină și ei mitul situației ireversibile? Cum ar putea face profunda, ireparabila eroare a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VALICĂ MIHULEAC Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga Prefață de Teodor DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Mulțumesc îndrumătorului meu, academician Teodor Dima, fără de care această carte nu ar fi fost scrisă. Mulțumesc, de asemenea, tuturor celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru constituirea unui semn iconic, sau dacă putem condiționa iconicitatea de intenționalitate (S. Marcus, 1988: 283-389). Complexitatea relației semn iconic-iconicitate-semn lingvistic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semnat de Inga Druță (2013). Terminologia românească aflată în plin "proces de instituționalizare" se dezvoltă interdisciplinar, deopotrivă în cadrul Academiei Române, în universități, în instituții specializate. Asociații românești de terminologie: Asociația Română de Termionologie (TermRom) înființată în 1991, la București, la inițiativa academicianului Ion Coteanu și cu aportul Uniunii Latine; Asociația de Terminologie TermRom Moldova, înființată la Chișinău în 1993; Asociația de Standardizare din România (ASRO); Centrul de Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală (RACAI) al Academiei Române. Direcții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și direcția "descriptiv-lingvistică". Cea de-a treia direcție de cercetare este "filologico-istorică" (idem) reprezentată de Gheorghe Chivu, Eugen Munteanu, Manuela Saramandu etc. Orientarea TermRom (al cărei președinte este Florin Teodor Tănăsescu) este normativă, în tradiția Uniunii Latine. Cercetători din cadrul Academiei Române, academicianul Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Ileana Busuioc, Manuela Saramandu, își aduc aportul la dezvoltarea domeniului. Școala de terminologie de la Universitatea din București îmbină într-o formă unică de cercetare, direcția normativă și direcția lingvistică, fără a ignora dimensiunea socioterminologică, înscriindu-se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formula invocată mai sus. Cred că avem nevoie de dezbateri, de confruntări de idei, În locul predilecției pentru catastrofe și atacuri personale. (31.08.2009) Universitatea, un „orizont Închis”? Cu prilejul celei de a 149-a aniversări a primei universități ieșene, academicianul Viorel Barbu a ținut o prelecțiune incitantă: „Universitatea din Iași - un proiect de succes și evoluție În orizont Închis”. A fost felicitat de rector, textul i-a fost cerut de colegi, Îndeosebi de istorici, și a fost apoi postat pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
doctoratul la Paris). Cartea scrisă Împreună cu Ralea, Istoria psihologiei (1958), premiată de Academie, este utilizată și astăzi. Era un cercetător cunoscut, apreciat de Ralea, Îi frecventa pe G. Călinescu (care-l transformă În personaj de roman În Scrinul negru), pe academicienii Vianu, Oțetea și Rosetti, era prieten cu Păstorel teodoreanu și Demostene Botez, Îl vizita pe doctorul Georgiade (care făcuse doctoratul la Paris și era prețuit de cei mai importanți psihologi francezi - Janet, Piăron și Wallon) la Biblioteca Academiei, unde acesta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
timp au acoperit telefonul” și nu s-a auzit decât Botez, care era mai aproape. Câtă energie, ce mijloace pentru niște informații banale! Lumea unui cercetător eminent. (6.11.2010) „Vidul singurătății” Decupez din două scrisori expediate În 1985 de către academicianul Vasile Pavelcu: „Nu este cazul să mai repet despre vidul trăit al singurătății... Îmi mai flutura câte o idee În conștiință, dar nu mai sunt capabil decât să fac câte o Însemnare și să mă refugiez În trecut” (scrisoare către
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de decan, dar la Încercarea de a fi arestat se opun studenții. Se ascunde, dar nu rezistă mult și moare „de inimă rea”. După dispariția sa, publicațiile i-au fost scoase din bibliografii și biblioteci, o tăcere comandată de Înalți academicieni se Întinde asupra numelui său. Nici la sărbătorirea a o sută de ani ai Academiei Române, În 1966, și nici la centenarul nașterii sale, În 1992, nu a fost pomenit. Este reintrodus În circuit târziu, cu timiditate, iar acest raport e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
baza relațiilor dintre membrii ei nu stătea prezumția de nevinovăție, ci cea a vinovăției atât de lesne convertibilă În certitudine”. Practica anchetării nou-veniților: fiecare era repartizat pe lângă un om de Încredere (Câmpeanu i-a fost repartizat lui Athanase Joja, viitorul academician!), nimeni nu era lăsat În grupul său, cu prietenii săi, se practica strategia „relațiilor interpersonale dirijate”. trebuia să te supui, să accepți această ingerință dacă voiai să fii acceptat la rândul tău. Abia mult mai târziu „aveam să descopăr că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Academiei după secularizarea făptuită de noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă Întinsă În spate și un mirador unde ascultam seara Europa Liberă. Profesorul nu auzea prea bine, Îmi tot cerea să dau mai tare, se auzea până jos la mănăstire, dar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mod deosebit, sînt dirijați îndeaproape. Cît despre presă, ea face obiectul unei supravegheri meticuloase și pe care, pe deasupra, tot ea trebuie să o finanțeze. Un articol al lui Chateaubriand duce la desființarea ziarului "Mercure de France" (1807). Este drept că academicianul a îndrăznit să scrie: Cînd în liniștea mîrșăviei nu se aude decît zgomotul pe care îl face lanțul sclavului și vocea delatorului, istoricul pare a fi însărcinat să răzbune popoarele". În 1810, dorința imperială de control și de uniformizare duce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]