3,948 matches
-
au socotit de la o vreme prea bătrân și neputincios ca să mai conducă lumea, drept care zeul, jignit și înfuriat, a dezlănțuit un adevărat masacru în neamul omenesc. Ideea paradisului, chiar la aceste popoare din afară de sfera biblică, e luată în două accepțiuni: e mai întâi un paradis pământesc, pierdut din cauze mai mult sau mai puțin lămurite și e, după aceea, un paradis ceresc, al sufletului, dincolo de moarte. însuși termenul de paradis în concepția primă e legat de un anume loc pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
împrospătează. Paradisul grec însă se boltește magnific în cerul filosofici, în lumea imaterială și veșnică a ideilor platonice, care vor exercita o atracție nesleită asupra cugetătorilor și artiștilor tuturor veacurilor ulterioare. E oare nevoie să adăugăm că ideea paradisului în accepțiunea ei îndoită face parte integrantă din doctrina creștină și închide, ca o paranteză de aur, începutul și sfârșitul dramaticei noastre vieți din vremelnicia pământească? Nu e locul aici să dezvoltăm temeiurile, înfățișările și înțelesurile profunde și deosebite ale paradisului creștin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică, la gradul de satisfacție pe care aceasta îl oferă. Deși nu sunt întotdeauna esențiale, aceste așteptări personale pot influența îndeplinirea rolului profesional. Deși sunt prezentate separat, nici una din cele trei accepțiuni care au fost date rolului profesorului nu le exclude pe celelalte. Fiecare exprimă o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului Până acum nimeni nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desăvârșit ori criteriile de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
in ROMANIA SIMINA-MARIA TERIAN Textemele românești O abordare din perspectiva lingvisticii integrale INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: textem, limba română, lingvistică integrală, lingvistică cognitivă, poetică Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul I: Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor / 13 1. Textemul - accepțiuni și domeniu de aplicație / 13 2. Abordări frazeologice / 19 3. Abordări generativiste / 47 4. Abordări cognitiviste / 52 5. Abordări paremiologice / 68 6. Studii literare consacrate textemelor / 73 7. Contribuții românești la studierea textemelor / 78 Capitolul II: Textemele în cadrul teoretic al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
presus de toate, țin să îi mulțumesc familiei mele (în special lui Andrei), care mi-a acordat timpul și liniștea necesare pentru a duce la capăt acest volum. Capitolul I Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor 1. Textemul - accepțiuni și domeniu de aplicație 1.1. Atât în plan românesc, cât și în plan internațional, investigarea textemelor ca unități ale "discursului repetat" - cuprinzând, adică, fenomene precum expresiile idiomatice, proverbele, "citatele celebre" ș.a. - are o vechime considerabilă, ale cărei origini pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter A. Koch, care, inspirat de structuralism și de gramatica generativ-transformațională, a încercat să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter A. Koch, care, inspirat de structuralism și de gramatica generativ-transformațională, a încercat să construiască, la sfârșitul anilor '60, un model de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat, începând cu a doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2.2. Cea de-a doua accepțiune relevantă a termenului textem se impune la sfârșitul deceniului opt, prin studiile de traductologie și prin teoria polisistemelor elaborate de către Școala de la Tel-Aviv (Itamar Even-Zohar, Gideon Toury ș.a.). Din această perspectivă, textemul este situat la nivelul sintagmaticii textului și opus
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
6), potrivit căreia orice traducere tinde către convenționalizarea textemelor din discursul-sursă, prin reducerea lor la niște formule cât mai uzuale/abstracte. Prin urmare, deși promit să ofere prin deschiderile lor sugestii utile pentru un vast câmp de aplicații, cele două accepțiuni ale textemului pe care le-am amintit mai sus ridică o serie de probleme dificile, datorate în primul rând impreciziei termenilor. Astfel, lingvistica (adică gramatica) textuală a lui Walter A. Koch nu numai că nu rezolvă chestiunea situării textemului în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
până atunci, vom discuta și alte perspective implicate în analiza textemelor. 2. Abordări frazeologice 2.0. Deși conceptul de textem a fost folosit ca atare doar de către cele trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintr-o clasă în cealaltă), cu scopul de a elabora diverse recomandări de analiză gramaticală sau de tratare lexicografică, precum și de a semnala "expresivitatea" acestor unități, printr-o analiză semantică sumară, desfășurată preponderent în planul "limbii" (adică al "semnificației", în accepțiune coșeriană). Chiar dacă nivelul semantic al enunțului nu a fost exclus cu totul din ecuație, el a rămas întotdeauna subordonat criteriului sintactic, dat fiind că frazeologii s-au arătat interesați - ca să vorbim în termenii lui Hjelmslev - în principal de "expresia" configurației
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vioară", acestea din urmă fiind singurele EI autentice. Prin urmare, expresia idiomatică e definită de către Gréciano drept un "semn polilexical, mai mult sau mai puțin fixat, din punct de vedere formal, și figurat, din punct de vedere semantic, în ambele accepțiuni ale termenului: întotdeauna opac, adeseori remetaforizabil"65. În afară de formularea acestei definiții precise (și foarte apropiate, în fond, de aceea pe care o vom propune în capitolul III al volumului de față), Gréciano are meritul de a insista asupra modulațiilor contextuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cognitivă, ci și o activitate creatoare. Această a treia proprietate esențială a limbajului derivă din însuși statutul său particular în ansamblul cunoașterii, acela de cognitio clara distincta inadaequata. Pentru Eugeniu Coșeriu, această sferă este rezervată, în general, cunoașterii "tehnice" (în accepțiunea antică a termenului, care ne permite să vorbim despre o téchne grammatiké sau despre o ars grammatica), ce denumește "o cunoaștere [saber] care se manifestă ca facere, ca activitate", o "cunoaștere cu privire la cum se face ceva"205. În mod concret
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne situăm din primul moment pe terenul vorbirii și să luăm vorbirea ca normă a tuturor celorlalte manifestări ale limbajului' (inclusiv ale "limbii")"227. În consecință, lingvistul aflat pe atunci la Montevideo pledează pentru o lingvistică a vorbirii în dublă accepțiune: în sens larg, aceasta ar fi pur și simplu o "lingvistică teoretică, urmând să considere problemele limbajului din perspectiva activității lingvistice concrete [s.n.]"228; în sens strict, însă, acest proiect s-ar materializa printr-o "gramatică a vorbirii", al cărei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
indistinctă, ci se dispune pe "patru planuri diferite": discursul, tipul, sistemul și norma 248. Dintre acestea, discursul este planul cel mai vizibil, dat fiind că el reprezintă "realizarea concretă a tehnicii lingvistice", care se manifestă prin așa-zisele "variante lexicale" ("accepțiuni") ale cuvintelor. El nu constituie, însă, obiectul semanticii structurale, deoarece - precizează Coșeriu - nu stabilim "valorile de limbă" pornind de la aceste variante, ci, "în realitate, doar pornind de la valorile de limbă stabilim clasele de variante". Cel mai abstract plan este tipul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
le atribuie o valoare trans-"idiomatică" ("universală"). E adevărat că aceste fenomene nu țin de competența "idiomatică"; însă ele nu sunt nici fenomene de ordin elocuțional, ci depind exclusiv de competența expresivă. Chiar dacă unii vorbitori le utilizează adesea într-o accepțiune greșită, sensul lor rămâne legat de anumite texte, iar sesizarea acestei proprietăți le poate restitui nu numai adevăratul lor sens generic, ci și restul funcțiilor semnice pe care textemele le aveau în textele respective. Astfel, celebra formulă nasul Cleopatrei apare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Un bun punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea că, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă parte, topicalizările sunt cuvinte care, în pofida reticenței gramaticilor normative, beneficiază de o imensă popularitate în vorbirea individuală: ele reprezintă (cel puțin deocamdată) unități de "discurs repetat" ale căror
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.1. Printre cele mai cunoscute texteme caragialiene pe care discursul public românesc le topicalizează în momentul actual se numără a traduce, bibic, rezon și renumerație. Dintre acestea, primele trei sunt deja înregistrate în dicționarele limbii române, însă cu alte accepțiuni. Astfel, dintre semnificațiile pe care DEX 2012 le oferă pentru a traduce ("1. A da corespondentul unui cuvânt într-o altă limbă, a transpune un text, o frază, un cuvânt dintr-o limbă în alta; a tălmăci. [...] 2. Fig. A
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
natură. 5. (În expr.) A traduce (pe cineva) în fața justiției = a aduce (pe cineva) înaintea unei instanțe judecătorești. ◊ (În expr.) A traduce în viață = a pune în aplicare (un principiu, un plan); a înfăptui, a realiza."), cea mai apropiată de accepțiunea caragialiană ar fi "a aduce (pe cineva) înaintea unei instanțe judecătorești". Însă chiar și aceasta rămâne departe de sensul din D'ale carnavalului..., care comportă accepțiunea de "a înșela (în dragoste)" sau, prin extensie, de "a înșela (generic)" sau "a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în aplicare (un principiu, un plan); a înfăptui, a realiza."), cea mai apropiată de accepțiunea caragialiană ar fi "a aduce (pe cineva) înaintea unei instanțe judecătorești". Însă chiar și aceasta rămâne departe de sensul din D'ale carnavalului..., care comportă accepțiunea de "a înșela (în dragoste)" sau, prin extensie, de "a înșela (generic)" sau "a păcăli". Sensul restrâns al textemului se întâlnește în exemple precum: "Solistul trupei D' La Vegas, Daniel Robu, are niscaiva probleme personale, în sensul că iubita lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
DEX 2012, lexemul amintit beneficiază de două intrări: "BIBÍC1, bibici, s.m. (Ornit.) Nagâț. - Din magh. bibic", respectiv "BIBÍC2 -Ă, bibici, -ce, s.m. și f. (Înv. și fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. - Cf. bibi." Dintre acestea, ultima accepțiune e folosită mai des, ca urmare a dublei asonanțe bebe(c)/bibi(c) și iubit/bibic (dim.); însă, în discursul public românesc actual, aceasta e concurată de o accepțiune peiorativă, de proveniență caragialiană. Bibicul este, precum se știe, porecla lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. - Cf. bibi." Dintre acestea, ultima accepțiune e folosită mai des, ca urmare a dublei asonanțe bebe(c)/bibi(c) și iubit/bibic (dim.); însă, în discursul public românesc actual, aceasta e concurată de o accepțiune peiorativă, de proveniență caragialiană. Bibicul este, precum se știe, porecla lui Crăcănel, pe care Mița îl "traduce", în D'ale carnavalului..., cu feluriți berbanți. Din situația încornoratului, discursul public curent tinde să rețină două sensuri principale. Primul este acela de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cerut și iote că viața ți-a dat dreptate. Acu' lasă mangafaua la Coana Zoițica și tu caută-ți un bibic cu mai multă imaginație" (userul "Conchita", 27.03.2010, http://forum. desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC ID=150409). Cealaltă accepțiune frecventă este aceea de "păcălit", "înșelat" sau, prin extensie, de "persoană credulă, ușor manipulabilă". În această privință, bibicul pare deja inserat în categoria personajelor prototipice ale lui Caragiale: " Ce păcat că în RO nu mai are cine să voteze!!! cei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rămas al astrologului și al magului de altădată" (p. 11). Totuși, dincolo de acest sens de suprafață, Cernătescu identifică în tabelul lui Stamatin și un "plan secund, esoteric", care trimite la Kabbala (cu precădere la Sepher Ietzirah, "Cartea Creațiunii"). În această accepțiune, tabelul sadovenian, pe care kabbaliștii creștini l-au denumit "Schiță hermetică a Totului-universal", comportă, în viziunea exegetului, o "finalitate magic aplicativă": el "funcționează [...] aici ca o punere în abis a operațiilor numerice cu operatori literali [...], care, corect înțelese, [...] îl pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]