102,424 matches
-
acest mod, pentru nevăzători de pildă, sau pentru informarea turistică etc. (cum am putut vedea în Laboratoarele "Panasonic", Osaka), sau folosirea C ca "educator", prin mijloace specifice, pentru corectarea vorbirii, sau pentru predarea limbilor (străine), și altele. II. Dar se adaugă aspectul comunicării zise "dintre C și om" (pe ecranul C) sau calea specifică pentru câștigarea de cunoștințe, pentru modificarea gândirii sau a memoriei, percepției, emotivității și deci a întregii personalități prin această "comunicare" (putând ajunge șí la efecte maligne, ale
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ci pe pagini dactilografiate). Sunt în curs șí experimente comparative (lectura de texte lungi pe C și pe hârtie). Dar aceste ipoteze sunt sprijinite, în ultimii ani, șí de observații și cercetări făcute de K. Eklundh et al. 1996. Aș adăuga, în legătură cu comparația dintre o lectură pe C a unor texte lungi și aceea pe "pagini de hârtie", că se pune aici problema capacităților actuale (și dezvoltate de cel puțin câteva secole) de procesare a informațiilor prin lectura "tradițională". Structurările pe
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
tihnă . [...] Părea să arate înțelegere față de dorințe pe care încă nu-mi îngăduisem să le simt" (p. 38-40). Al doilea Iuda, față de care Isus simte o puternică dragoste pentru sinceritatea și... intransigența lui. Evanghelia după Fiu de Norman Mailer se adaugă astfel altor zeci de cărți și filme pe această temă, din epoci și culturi diferite, dovedind inepuizabila fascinație a textelor biblice chiar și asupra unei societăți într-o vizibilă schimbare de paradigmă. Norman Mailer, Evanghelia după Fiu, trad. de Irina
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman. În sfîrșit, Michnik îl hărțuiește cu sadism pe Habermas ("cea mai mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și cunoaștere, altul, prin amploare, exigențelor, formulate în 1982, de prezentare în integralitatea ei a literaturii române." Demn de menționat este faptul că există intenția de a reedita dicționarul periodic, adăugând și scoțând articole, în funcție de schimbările survenite în ierarhia valorilor literare, aducând la zi datele bio-bibliografice, corectând inexactitățile semnalate între timp. Se poate afirma, prin urmare, că prin realizarea acestei prime ediții s-au pus bazele unei opere deschise de lexicografie
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
La expresiile populare vechi și stabile, intrate în limba standard (a da buzna, a da din umeri, a se da de-a dura), ca și la calcurile culte acumulate în timp (a da satisfacție, a se da în spectacol), se adaugă mereu alte expresii colocvial-argotice, dintre care unele urmează tiparele predefinite, iar altele impun chiar modele de construcție noi. Numeroase expresii pornesc de la structuri obișnuite ale verbului, în care introduc elemente noi, adesea figurate: așa sînt cele care desemnează acțiunea de
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
Cioran? Lipsit de nuanțe, primitiv, cu unele repetări nefericite... Din scrisoarea d-lui Deaconescu deducem că Cioran a revăzut cu creionul în mînă interviul. Dovadă că, pe pagina încredințată d-nei Petreu spre edificare, Cioran a tăiat cuvinte și rînduri întregi, adăugînd chiar deasupra cîte ceva (Nu e totuși limpede de ce în pagina de carte unele din aceste modificări nu apar: dl. Deaconescu n-a respectat, s-ar crede, peste tot, voința lui Cioran. Să trecem!). Cum se face, în acest caz
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
se diluează în favoarea unei necesități matematice mai evidente. Și ce constatăm? O anume stabilitate a canonului. Romane dintre cele mai recente par să nu fi avut încă timp să se consacre. Tot Rebreanu, Camil și Sadoveanu rețin atenția. Li se adaugă totuși Blecher și, cum am văzut, Mateiu Caragiale, dintre cei vechi, Preda, Breban și Cărtărescu, dintre cei noi. Tabloul astfel închegat mi se pare plauzibil. Nu conține surprize mari. Chiar și urcarea în top a Crengii de aur și scoborîrea
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
definitiv și îl va asculta fără crîcnire... * C. îl întreabă pe A. - Și cum e libertatea asta? - Libertatea?... face A., parcă trăgînd de timp. - Da, libertatea, nu se lăsă C. atît de tînăr și de curios. - Libertatea, face A., și adăugă: este așa, o fimeie cu părul alb... (Nedatat) * "Mărturisesc că nu mi-a venit să cred; dar, citind cărțile de necromanție ale magicienilor, am descoperit că sentimentele și voința oamenilor erau singura sursă și cauza principală a tuturor lucrurilor, fie
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
ficțiune", regizat de Silvio Soldini, cineast elvețian din Milano; filmul a fost cunoscut publicului nostru anul trecut cu ocazia "Zilelor filmului italian" la București și, de altfel, nominalizat la "cel mai bun film european" el a reprezentat... Italia. Dacă mai adăugăm că, la ediția de anul trecut, aici la Solothurn, câștigător al premiului a fost filmul "Emporte-moi" - semnat de Léa Pool, regizoare născută în Elveția, dar a cărei carieră este, esențialmente, canadiană - atunci e clar că organizatorii ar trebui să modifice
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Vlad Păunescu originea și - evident - patronimicul! Domnitor al Țării Românești în trei rînduri (1448, 1456-1462, 1476), Vlad Țepeș a incendiat imaginația contemporanilor, în 1462 semnalîndu-se apariția în limba germană a faimoaselor "Povestiri despre Dracula voevod", apocrife cărora li se va adăuga și o culegere de anecdote. În plin romantism autohton, Bolintineanu scrie despre controversatul erou de notorietate, iar Hasdeu îi consacră un studiu cu implicații istorice, etnografice și psihologice, "Filosofia portretului lui Țepeș". Petre Ispirescu speculează fondul popular, iar Radu Gyr
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
epistolar "Plîngerea lui Dracula" conceput de Corneliu Leu ca o sumă de scrisori trimise lui Ștefan cel Mare de către Vlad Țepeș din închisoarea Visegrad. Teribilul cutremur din 1977 a coincis cu premiera absolută a piesei "Răceala" căreia i se va adăuga, un an mai tîrziu, și "A treia țeapă", Marin Sorescu propunînd o insolită perspectivă metafizică. În economia cinematografiei mondiale, personajul acesta istoric a ținut afișul întotdeauna, chiar dacă a fost mistificat ori nici măcar numit ca în cazul capodoperei lui Murnau Nosferatu
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
chestiune, dezvoltare, întreprindere, comerț, cultura etc. în română, sinonimele sensului de dicționar al adjectivului autohton sînt nativ, indigen, aborigen, băștinaș (primele trei sînt neologisme internaționale, ultimul e un cuvînt mai vechi, derivat din baștina, de origine slavă); li se pot adăuga, prin sensuri secundare și cu unele restricții de uz, neaoș și pămîntean. în realitate, sensul cu care apare azi autohton în majoritatea citatelor românești e unul modificat, extins; neînregistrat deocamdată de dicționare, poate și pentru că translația semantica e foarte lină
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
l-a avut asupra mentalităților, ca și asupra literaturii adevărate, atîta cît a fost. "Un sudiu al mentalităților - afirmă autorul, în final - nu poate ignora o asemenea analiză, fără a-și pierde valoarea practică." Dacă la considerațiile de pînă acum adăugăm și calitatea excepțională a traducerii, realizată de Mihai Codreanu și Brenda Walker, nu ne rămîne decît să sperăm că lucrarea va stîrni interesul cititorilor străini. Eugen Negrici - Literature and Propaganda in Communist Romania, The Romanian Cultural Fundation Publishing House, Bucharest
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
deci că explicația autobiografică nu se potrivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele - și, în treacăt fie spus, se pare că în general scriitorii se nasc din copilării nefericite! Tot în legătură cu relațiile dintre generații, aș adăuga că romanul le tratează fiindcă e suficient de amplu pentru a o face. Un roman poate trata, prin definiție, perioade lungi de timp, poate crea o perspectivă istorică, vieți pe toată lungimea lor, schimbări, chiar mai mult decât o singură
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
miez al experienței care ne e comun tuturor. Nădăjduiesc să ating universalul, dar mereu aflu că singura cheie către universal e în particular și local. Romanele nu sunt declarații, ele sunt experiențe reale și particulare - experiențe pe care le putem adăuga vieții noastre reale. Când terminăm de citit un roman bun avem sentimentul că am trăit. Asta aș vrea eu de la cititorii mei, trăirea. LV. Ever After e un roman despre iubire pierdută, istorie pierdută, pierderea bucuriei de a fi. Cu
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Vlasiu, Irina Cios, Ramona Terdic, Radu Bogdan, Radu Ionescu, Gheorghe Vida, Adrian Guță, Cornel Radu Constantinescu, Vladimir Bulat, de mai tinerii Luiza Barcan, Olga Raluca Dumitru, Oana Tănase, Ioana Hermenean, Horia Avram, Costin Hostiuc, Rareș Zaharia etc., cărora li se adaugă cele trimise sistematic de colaboratori din străinătate, cum ar fi, de pildă, Vlad Arghir, pot, la rigoare, prin multitudinea unghiurilor de observație și chiar prin diversitatea tonului, reconstitui destul de exact performanțele și impasurile unei realități în plină efervescență. Dacă mai
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
în plină efervescență. Dacă mai punem la socoteală și faptul că presa scrisă este completată și de emisiunile specializate ale posturilor de radio - cu precădere ale canalului cultural al Radiodifuziunii și ale postului de radio Europa liberă -, cărora li se adaugă emisiunile posturilor de televiziune care au și marele avantaj al comentariului prin imagine, receptarea fenomenului artistic nu mai este chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
ceea ce călătorul numește "strălucirea și luxul capitalei suprarafinate, cu magazine bogate și palate așijderea, chiar dacă pavajul este rău întocmit trec trăsuri în șir neîntrerupt iar animația mulțimii e reală și plăcută vederii că și grădinile și parcurile amenajate civilizat". Și adaugă plăcut impresionat: "Peste o lume mai blajina n-ai să dai nicăieri; se rîde din inimă, o voioșie nevinovată răsună pretutindeni în jur! E azi cumva vreo sărbătoare? Ferească sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
mai urmează, desigur, si descrierea Șoselei și chiar, de ce nu?, a saloanelor bucureștene. Șoseaua e înfățișata drept corso-ul capitalei, firește, pentru boierime. Pentru că, socoate Kunisch, "întreaga viața socială se concentrează în saloane și pe această Șosea; iarnă se mai adaugă și frecventarea teatrului". Și e uimit să constate că orașul, unde pe vreme ploioasa nu se poate trece stradă, are parte de o operă italiană, un teatru francez și un altul valah. Descrierea Podului Mogosoaiei, strada principală traversînd întreg orașul
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
funcție sînt luminiștii francezi, autorii Enciclopediei și ceilalți, Montesquieu, Diderot, Voltaire, D'Alembert, autorii morali ai Revoluției de la 1789, dar și Rousseau, care a stat la originea individualismului nostru. în secolul al XIX-lea, acestui sens al angajării i se adaugă participarea nemijlocita la viața politică a unor intelectuali că Byron, Lamartine, Hugo, Alecsandri, Kogălniceanu sau Maiorescu. Din factori și lideri de opinie, intelectualii devin deja în secolul XIX oameni politici, șefi de partide, miniștri și parlamentari. în ce mă privește
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
ar întreba - explică autorul - de ce lipsesc nume precum Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru etc., le-am răspunde că analizele asupra producției lor pot fi găsite în volumele noastre anterioare." Este un posibil răspuns. S-ar mai putea adăuga însă precizarea că Gheorghe Grigurcu a fost și a rămas un nonconformist, care subminează cu consecventă prin opțiunile sale ierarhia de valori consacrată. Poeților în vogă, poeților care se bucură de popularitate și datorită unei "impurități" a poeziei lor, el
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
aplică decât pentru un foarte mic număr de scriitori bisericești, folosit atât în antichitatea creștină (ei sunt Părinți și Învățați totodată), cât și în secolele următoare. Presupune o aprobare specială din partea Bisericii, și aceasta nu este dată decât autorilor care adaugă la o înaltă înțelepciune, adevăruri creștine, o ortodoxie strictă și o viață sfântă. Ei se bucură de o autoritate excepțională. Biserica Bizantină are, în mod special, respect pentru Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pentru apărarea dreptei credințe întrece toată puterea de mirare 39, au propovăduit adevărul evanghelic după credința apostolică, precum înșiși mărturisesc. Pentru exemplificare, redăm cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare: (...) (învățăturile - n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în acord cu Sfânta Scriptură (...) spre întărirea adevărului din Sfintele Scripturi 40. Sfinții și nemuritorii Părinți erau convinși că învățăturile lor erau scrise sau rostite sub înrâurirea inspirației divine
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Biserică, căci au unit împlinirea virtuților cu înțelegerea dogmelor dumnezeiești, susținută de bogăția cunoașterii și de puterea dovedirii 100 și așa i-au hrănit pe toți cu cuvântul adevărului și cu înțelegerea tainelor 101. Astfel, învățăturii lor și dacă îi adaugi ceva e imprudent, și dacă îi înlături ceva e primejdios 102. Conținutul scrierilor patristice și valoarea artistică a acestora În scrierile lor, în care expun învățături de credință, formulează canoane, norme de conduită, reguli tipiconale etc., Sfinții Părinți, acești oameni
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]