3,907 matches
-
Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C. realizează două lucrări, Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988, în colaborare cu Ion Cuceu), și Ritualul agrar al cununii la seceriș (2003). Cea dintâi este prima tipologie dedicată unui obicei, unui fapt cultural studiat în adâncime, cu mijloace moderne, în unitatea lui
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă”, C. realizează două lucrări, Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988, în colaborare cu Ion Cuceu), și Ritualul agrar al cununii la seceriș (2003). Cea dintâi este prima tipologie dedicată unui obicei, unui fapt cultural studiat în adâncime, cu mijloace moderne, în unitatea lui structural-funcțională complexă. Celălalt studiu este dedicat universului mitico-religios din riturile agrare de încheiere a secerișului
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Ion Cuceu), și Ritualul agrar al cununii la seceriș (2003). Cea dintâi este prima tipologie dedicată unui obicei, unui fapt cultural studiat în adâncime, cu mijloace moderne, în unitatea lui structural-funcțională complexă. Celălalt studiu este dedicat universului mitico-religios din riturile agrare de încheiere a secerișului. Este, de fapt, o cercetare de mitologie, care examinează, pe bazele unei ample informații de arhivă, credințele, reprezentările și practicile magice rituale de seceriș, „spiritele” și „geniile” grânelor, ducând mai departe investigarea acestui domeniu, începută de
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
informații de arhivă, credințele, reprezentările și practicile magice rituale de seceriș, „spiritele” și „geniile” grânelor, ducând mai departe investigarea acestui domeniu, începută de Ion Ionică în Dealu Mohului (1943) și de Alexandru Popescu în Rumänische Erntebräuche (1974). SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Ion Cuceu), București, 1988; Ritualul agrar al cununii la seceriș, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
ducând mai departe investigarea acestui domeniu, începută de Ion Ionică în Dealu Mohului (1943) și de Alexandru Popescu în Rumänische Erntebräuche (1974). SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Ion Cuceu), București, 1988; Ritualul agrar al cununii la seceriș, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare). Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
pref. Ion Cuceu, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Ion Cuceu). Repere critice: Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Mihai Coman, Tipologia datinei, RL, 1989, 5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1992, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 206-207. I.D.
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Mihai Coman, Tipologia datinei, RL, 1989, 5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1992, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 206-207. I.D.
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
4; Mihai Coman, Tipologia datinei, RL, 1989, 5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1992, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 206-207. I.D.
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai cu seamă pe sistematizarea și tipologizarea lor. Volumul Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988), elaborat în colaborare cu Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai cu seamă pe sistematizarea și tipologizarea lor. Volumul Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988), elaborat în colaborare cu Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea fertilității”. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu de „explorare tipologică a
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
și corpus de texte (1988), elaborat în colaborare cu Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea fertilității”. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu de „explorare tipologică a tuturor obiceiurilor agrare”. Secțiunea întâi a lucrării abordează, dintr-o „perspectivă antropologică integratoare”, problematica acestui străvechi obicei agrar românesc. Punând la contribuție peste o mie de atestări de teren de pe toată întinderea spațiului etno-cultural românesc, cei doi autori iau în discuție fiecare dintre
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea fertilității”. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu de „explorare tipologică a tuturor obiceiurilor agrare”. Secțiunea întâi a lucrării abordează, dintr-o „perspectivă antropologică integratoare”, problematica acestui străvechi obicei agrar românesc. Punând la contribuție peste o mie de atestări de teren de pe toată întinderea spațiului etno-cultural românesc, cei doi autori iau în discuție fiecare dintre constituenții ritualului (vechime, răspândire, circulație, context generator și performant, actanți, evoluție), încercând să descifreze semantica
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999; Probleme actuale în studierea culturii tradiționale
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999; Probleme actuale în studierea culturii tradiționale, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Academiei Române, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Maria Cuceu). Repere bibliografice: Gavril Istrate, Povești ardelenești, LCF, 1988, 2; Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989, 11; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1993, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 205-206. I.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989, 11; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1993, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 205-206. I.Ș.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989, 11; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1993, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 205-206. I.Ș.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima ediție
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Spațiul imaginarului din cele mai multe romane e un ținut agricol din Bărăgan, având drept centru orașul Plătărești, replică valahă la Yoknapatawpha. Modul existențial e o patriarhalitate idiotizată, zguduită intermitent de convulsii ale timpului istoric. Apar tot mai frecvent semne că economia agrară nu se mai poate menține în vechile structuri, prinsă fiind, cu tentacule vizibile și invizibile, în sistemul relațiilor capitaliste. Principalul instrument al acestei capturări e societatea internațională Ceres, cu filiale în lumea întreagă. Menționată în majoritatea romanelor, această societate domină
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
chiliile călugărești, căutând să se răzbune pe Iordache Olimpiotul și alți conducători ai Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Uniri, făcându-se referire în mod direct la politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]