5,707 matches
-
automat la devalorizarea de sine a celor cu eșecuri școlare, la etichetare, marginalizare și excludere, toate acestea fiind forme ale violenței instituționale; f Competiția Între adolescenți: orice competiție generează sentimente de rivalitate și conflicte. Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
factori comuni, dintre care cei mai importanți sunt: Abundența de modele de conduită agresivă din mass-media; Mărimea școlii cât și suprapopularea ei scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; Eșecul școlars-a demonstrat că rata violenței școlare crește proportional cu indicele de eșec; Agresivitatea este un fenomen dramatic și prin consecințele pe care le antrenează. In situațiile În care victimile supraviețuiesc agresiunii, consecințele În plan psihologic afectează victima uneori toată viața; rămân sentimentele de rușine, devalorizare, culpabilizare, se diminuiază Încrederea În sine și În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dezvoltarea sentimentului de apartenență comunitară, exprimarea preocupării față de situația pe care o au și integrarea lor În activitățile grupului sunt factori de protecție ce pot fi exercitați În cadrul instituției școalre. Prin aceste măsuri se poate Împiedica cronicizarea tulburărilor provocate de agresivitate și eventuala transmitere a lor de la o generație la alta. Diminuarea agresivității din cadrul școlii mai presupune și abordarea concomitentă a unor aspecte legate de: a comportament și disciplină, respectiv: stabilirea unui cod de regului de conduită În clasă și În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
au și integrarea lor În activitățile grupului sunt factori de protecție ce pot fi exercitați În cadrul instituției școalre. Prin aceste măsuri se poate Împiedica cronicizarea tulburărilor provocate de agresivitate și eventuala transmitere a lor de la o generație la alta. Diminuarea agresivității din cadrul școlii mai presupune și abordarea concomitentă a unor aspecte legate de: a comportament și disciplină, respectiv: stabilirea unui cod de regului de conduită În clasă și În școală, adoptarea unui comportament adecvat În cdrul relațiilor adolescenți profesori, adolescenți adolescenți
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Pornit în tonalitate grotescă, Cum vrea Dumnezeu capătă pe măsura depănării unanimiste a narațiunii datele unei tragedii: între hiperrealism, paroxism și comics, Ammaniti face totodată portretul unei țări devastate de vulgaritate și de fudulie consumistică, de veleitarism, birocrație, cinism și agresivitate. Ammaniti nu este doar un iscusit tehnician al contrapunctului narativ, ci și un romancier care plimbă eficient și cu efect de frescă o necruțătoare oglindă de-a lungul drumului străbătut de personaje. Italia sau pasiunea unui chirurg După o interesantă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din îngânduratul său solipsism doar când agresivitatea celor două maștere se face insuportabilă. Mary Louise, rod al unei secetoase educații sentimentale (nu i se spusese niciodată că e frumoasă, de pildă), are șansa prin Robert, colegul ei de clasă bolnăvicios de mic și, cum vom vedea, condamnat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu care va fi silit să conviețuiască, nu-i așa, suportându-le agresivitatea, necurățeniile, bacteriile ș.a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și părăsește camera și clădirea în care locuia, cu gândul să nu se mai întoarcă acolo, persecutat de ideea traiului sub același acoperiș cu acel porumbel. Singurătatea morbidă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
factori carcinogeni cunoscuŃi, care traversează cu ușurinŃă bariera transplacentară, sporind riscul de apariŃie a cancerului la copii. Cancerul cerebral, leucemiile și limfoamele la copii s-au dovedit corelate cu fumatul matern. Comportamentul copiilor proveniŃi din mame fumătoare prezintă diferite tulburări: agresivitate, hiperactivitate, impulsivitate, depresie, anxietate și tendinŃă la izolare. 3.11.2. Efectele fumatului asupra fertilităŃii Există multiple dovezi privind efectul negativ al fumatului asupra fertilităŃii atât la femeii, cât și la bărbaŃi, consecinŃa faptului că substanŃele carcinogene și mutagene din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
înțelege că, în lipsa unei minime implicări a celorlalți, responsabilitatea lui devine esențială. Seria de poeme socio-politice dovedesc o remarcabilă priză la real, ceea ce nu exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei "încercări de atac la baionetă/ luptă corp la corp", resimțită deci visceral, organic de poetul-soldat (rămășițe ale lecturii stănesciene?) care nu poate decât să își distrugă poemul închistat, înregimentat între atâtea "lejere/ poetici/ de o zi" Lăsarea la vatră. Agresivitatea este, aici și în alte secvențe poetice, sinonimă cu provocarea. Căci o poezie bună, crede Cassian Maria Spiridon, trebuie să fie ofensivă, nu defensivă, să distrugă obișnuințe, nu să le menajeze: "ce rost are o poezie care/ nu înspăimântă pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
urmă, însuși sensul vieții în care crede, obstinat, poetul, și cu care își învestește, lucid, și discursul liric, infuzat constant cu sintagme de gen, menite a așeza totul sub semnul sacralității. Ostentația afișării, pe alocuri, a unei forțe sau chiar agresivități de "tigru la bătrânețe" ori de "lup însingurat" nu ascunde altceva decât voința de a se recunoaște însemnat cu această capacitate vizionară, care-l face a trăi continuu într-o singulară Zodie a nopții. De aici, poeticitatea de substanță a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cucerit pe cineva, la fel ca Don Juan, plictisita, își abandonează victima sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând Familia și Societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor două tactici care îi reușesc de minune lui Clorinde într-un joc dialectic complex pot aduce triumfuri fulgerătoare: rar îi rezista cineva. Chiar și comparate cu intrigile lui Rougon, cele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și menține inițiativa, capacitate ce necesită o agresivitate subtilă. Tactică se schimbă pe parcurs, evoluând între răceală și tandrețe disimulata. În toate scenele în care apare, Pariziana înscrie un spectacol inedit. Aceste scene au deseori efectul unui "stop-cadru" întreținut pentru a insista asupra perceperii trăsăturilor sale esențiale, legate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aspru și crud.238 Polemică din jurul volumului Oboi scufundat, legată de presupusele preluări din ungarettianul Portul înmormântat, menționată și într-un capitol anterior, a adăugat o angoasa suplimentară și l-a îndemnat să adopte atitudine defensivă firească, uneori caracterizată de agresivitate verbală. Protestul lui Quasimodo i-a atins pe cei care scriau în stânga și în dreapta articole tendențioase despre el. Într-o scrisoare din 25 mai 1933 adresată lui Adriano Grande, afirmă: În aceste ultime zile m-au citat în stânga și în dreapta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ascunzi după faldurile sale, dedicîndu-i o veritabilă cruciadă, și să nu vezi cauzele profunde ale conflictului, care rezidă, chiar dincolo de faptul că avem într-adevăr de a face cu două lumi diferite, cu mentalități diferite, în aroganță și intoleranță, în agresivitate și umilință, în inegalități economice extreme, în clivaje sociale insurmontabile, în conflicte interetnice interminabile, în ultimă instanță în păcatele lumii, o lume, o civilizație aflată încă, în ansamblul ei, într-o fază primitivă de evoluție. Dintr-o astfel de perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
De unde atunci ostilitatea vădită și neconcesivă a nepotului? De ce acest refuz obstinat de a vedea lucrurile prin prisma realității și a raționalității? Deși Claudius îi vorbește atent și politicos lui Hamlet în primele scene, prințul îi răspunde cu o anumită agresivitate. Bineînțeles, la suprafață, există o motivație întrucîtva legitimă pentru nemulțumirea tînărului student (la Filozofie). Mariajul celor doi foști cumnați i se pare incestuos și excesiv de grăbit pentru o perioadă firească de doliu (își acuză, de altfel, mama, pe Gertrude, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acestui semnificant. De exemplu, biroul unde lucrează este o alegorie a balanței inexplicabile între antinomii. Cei doi funcționari principali care îl deservesc, Nippers și Turkey (numiți de Petre Solomon Cleștișor și Curcanul), trec succesiv prin metamorfoze bizare. În timp ce unul arată agresivitate neobișnuită dimineața (anihilată, oarecum, de placiditatea colegului), celălalt preia atributele dinamismu-lui după-amiaza, schimbînd rolul printr-o ciudată simetrie a reversibilității. Discret, naratorul ne învită să vedem, în această stabilitate a succesiunii imaginilor răsturnate, rețeta-prototip pentru supraviețuirea în interiorul piramidei competiționale. Concurența
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
reprezintă un necesar exercițiu teoretic ce trebuie să prefațeze orice proiect umanist care Își propune identificarea unui posibil model cultural al educației pentru toleranță. Nu ne-am născut toleranți. Dimpotrivă, Întreaga noastră istorie demonstrează că suntem o specie agresivă. Desigur, agresivitatea nu este Încă violență, dar În mod cert reprezintă o tendință către violență. Problema centrală pe care ne-o punem În acest studiu este de a ști În ce măsură tendința către violență este Înscrisă În propriul nostru cod genetic sau este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
primul punct de vedere În timp ce E. Fromm afirma că datele semnificative În domeniile neuropsihologiei, psihologiei animale, paleontologiei și antropologiei nu confirmă ipoteza după care ființa umană este Înzestrată În mod natural cu o tendință spontană și autopropulsantă spre agresivitate. Sfidările violenței. O primă provocare este de a Încerca deci să răspundem la această Întrebare: face parte din natura noastră umană orientarea spre violență sau mai degrabă ea este rezultatul procesului de civilizare și educație? Întrebarea este fundamentală pentru Înțelegerea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mult o putem stăpâni și, eventual, canaliza În direcții mai puțin nocive pentru Împlinirea noastră Întru umanitate. În context, manifestarea violenței În sport nu apare așadar ca o exprimare nefirească ci ca o supapă de eliberare a potențialului nostru de agresivitate, cu valențe de terapeutică socială și individuală. Dimpotrivă, dacă fenomenul violenței este rezultat el educației - și Încă al unei educații greșite - atunci tot În sarcina unei resocializări prin educație (corectă, de această datăă stă șansa noastră de a ne Înscrie
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Împlinire nouă, cu adevărat umană. Altfel spus, ne stă În putință să reevaluăm etapele parcurse În procesul nostru de civilizare și să Încercăm să refacem drumul Într-o altă manieră, care să ne potențeze o devenire spirituală nemarcată de excesele agresivității. O altă provocare, nu mai puțin importantă, rezidă din faptul că, dacă este Într-adevăr dificil să ne pronunțăm asupra naturii fenomenului violenței, nu putem să nu constatăm că acesta Însoțește - mai mult, caracterizează - Întreaga noastră istorie, trecută și prezentă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și are de-a face pe multiple planuri cu acesta; violența În politică, În familie, În sport, violența rituală, sunt constante ale vieții comunitare cotidiene; semnifică doar a o controla, dar chiar și numai această soluție Înseamnă deja foarte mult. Agresivitatea dă naștere unor fenomene de violență, ca manifestare a constrângerii fizice sau/și psihice a unor persoane de către altele, mai ales În condițiile unei lipse de atașament față de un sistem de valori, unei lipse de morală, unui „primitivism” al manifestărilor
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
spre acțiuni sociale constructive, prin educație și conștientizare a nevoii de cultură morală, poate constitui o soluție viabilă a stăpânirii violenței. Competițiile sociale - În desăvârșirea profesională, cultural - artistică sau științifică - și, mai ales, competițiile sportive pot canaliza rivalitățile și consuma agresivitatea indivizilor Înainte de a deveni distructivă, generatoare de violență și dezordine. Până la urmă totul pare să indice că, dacă agresivitatea aparține naturii umane, transformarea - sau netransformarea ei - În violență este o problemă de educație. Peripatethice Din păcate, nu numai că Întreaga
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
stăpânirii violenței. Competițiile sociale - În desăvârșirea profesională, cultural - artistică sau științifică - și, mai ales, competițiile sportive pot canaliza rivalitățile și consuma agresivitatea indivizilor Înainte de a deveni distructivă, generatoare de violență și dezordine. Până la urmă totul pare să indice că, dacă agresivitatea aparține naturii umane, transformarea - sau netransformarea ei - În violență este o problemă de educație. Peripatethice Din păcate, nu numai că Întreaga noastră istorie este și o istorie a violenței, dar și transmiterea experienței istorice a omenirii prin educație glorifică manifestările
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]