10,591 matches
-
scrisul lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
nepublicate, din Vergiliu (Eneida - din cele douăsprezece cânturi tălmăcite a publicat trei), Horațiu, Anacreon, Platon, Homer (Iliada), Ovidiu (fragmente din Metamorfozele), Schiller și Goethe. Articolele Scriere scurtă asupra poveștilor și tradițiunilor populare și Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuții la studiul literaturii și obiceiurilor populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
Editurii Tineretului. Între timp, apar alte colecții destinate educației socialiste prin literatură; o analiză a acestora întreprinde Mihai Gafița 11: „Pentru o mai bună discutare a acestor colecții și publicații, este necesară o scurtă prezentare a fiecăreia dintre ele. Colecția Albina (E.S.P.L.A.) cuprinde până în prezent 34 volume, format mic, de buzunar, cu câte 32-64 pagini: trei dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări originale, cele mai multe dintre ele în primă apariție. Colecția Tineretului Sătesc (Ed.Tineretului) apare lunar, începând cu ianuarie 1951, în volume de formatul unei cărți obișnuite, fiecare volum având un număr variind între 48 și 80 pagini
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mobilizarea în jurul sarcinilor puse de construirea socialismului (...). În ansamblul lor, aceste nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de Petru Vintilă (Colecția Tineretului Sătesc), piesa Piscul Vulturului de Ion Ștefan (Cultura Poporului) și altele. În același timp, însă, există unele lucrări în care tocmai pentru că autorii își propun prea mult - mai mult decât
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unele lucrări în care tocmai pentru că autorii își propun prea mult - mai mult decât pot practic realiza - ei realizează atât de puțin, încât lucrările lor nu-și îndeplinesc scopul propus, devin rebuturi literare. Exemple se pot lua din exemplarele colecției Albina, mai ales din cele apărute în 1950. Iată, de exemplu, Vrăbioii de aur de Ion Jipa (...). Deși bine scrisă, deși problemele se conturează clar și personajele se definesc prin fapte - ne referim doar la primele două acte - piesa Darul frăției
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Desculț ediția a 4-a de Zaharia Stancu, Marca pregătire de AI. Jar, O alegere de pomină de Ioan Dorin, Numeroase sunt și volumele de nuvele, schițe sau povestiri dintre care menționăm câteva: Spre șantier de Ștefan Andre, Dreptate (colecția Albina, tiraj 100.000, lei 0,50) de Petru Dumitriu, cu două ediții (și în limba rusă) în acest an, Prietenul Sava de Petru Dumitriu, tipărită și publicată în același an și în rusește, Nopți de iunie de Petru Dumitriu, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni teatrale de amatori, publicate în broșuri sau în revistele Cultura poporului, Albina. În general dramaturgia traversează aceleași situații și frământări pe care le-am întâlnit și în cazul poeziei, prozei, criticii literare. Pentru infuzia de combativitate și autenticitate, frecvente au fost, bunăoară, prin anii 1949-1950, întâlnirile cu publicul, critica maselor, critica Scânteii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
I. Istrati (...). Monotonia operei literare este în contradicție cu adevărul vieții, care se caracterizează tocmai prin dramatism. Vorbind despre aceasta, nu se poate să nu constatăm că în publicațiile noastre, începând cu Viața românească și terminând cu Cultura poporului și Albina, a apărut în cursul anului trecut un procent însemnat de poezii searbăde, sărace în idei, monotone (...). Trebuie spus că uneori scriitorii noștri nu dau atenția cuvenită acestei probleme de bază a artei realiste. Cititorul cărții Oțel și pâine de Ion
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și frumoase realizări - și lucrări mediocre, șterse, aceasta este lucru care a mai fost discutat (...). Și mai grav este faptul că în majoritatea cazurilor, aceste lucrări apar în publicațiile de mare tiraj cum ar fi Cultura poporului, Viața militară, colecțiile Albina, Ogoare noi, revista Albina, publicații care se adresează unor mase largi de cititori. În mod condamnabil admit unii redactori și scriitori publicarea unor asemenea lucrări în reviste care, pe nedrept, stau mai puțin în atenția criticii noastre literare. Dar nici
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucrări mediocre, șterse, aceasta este lucru care a mai fost discutat (...). Și mai grav este faptul că în majoritatea cazurilor, aceste lucrări apar în publicațiile de mare tiraj cum ar fi Cultura poporului, Viața militară, colecțiile Albina, Ogoare noi, revista Albina, publicații care se adresează unor mase largi de cititori. În mod condamnabil admit unii redactori și scriitori publicarea unor asemenea lucrări în reviste care, pe nedrept, stau mai puțin în atenția criticii noastre literare. Dar nici publicații ca Viața românească
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De vorbă cu un tânăr. În: Contemporanul, nr 39 (364), 25 sept: Adună, criticii, lumină Și-aripa și-o agită-n zbor, Dar cum albinele-au regină Și muștele-au regina lor. Această filosoafă toantă Te bâzâie la cap cu toane - Ea zbor de muscă-ți recomandă Când ești pilot de avioane. Îi va striga poporul: „Ce ți-i? - Stai sus, regino, la fereastră? Din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut. Traduceri: Émile Deschamps, René-Paul și
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
ALBINA ROMÂNEASCĂ, gazetă politică și literară apărută la Iași, de două ori pe săptămână, între 1 iunie 1829 și 29 decembrie 1849. Începând cu 9 ianuarie 1850, în locul A.r. se editează „Gazeta de Moldavia”, până la 24 noiembrie 1858; „Patria”, scoasă
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
redactarea gazetei au colaborat V. Fabian-Bob, Gh. Săulescu și T. Codrescu. Inițiativele culturale ale lui Asachi, realizate în principal în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
Întâlnise mai mulți în prima linie sau la spital, desfigurați de răni sau aflându-se încă în paranteza aceea rapidă care separa gesturile neînsemnate de dinainte de luptă (limba care umezește foița unei țigări, o glumă, o mână care alungă o albină) de cele de după, pe o fâșie de pământ acoperită de trupuri tăcute sau care urlau. Cu toate astea, el continua să audă refrenul despre cei care se puneau la adăpost și șmecherașii de la intendență. Acum, își dădea seama că la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană. Pământ, pentru Blaga, ce „vindecă setea de mântuire”, „spațiul mioritic” este pentru B. un tărâm euthanasic, în care extincția e o dulce topire, în adieri de miresme și zumzet de albine. Dar nu numai aici, ci în întreaga operă a poetei, motivul fundamental e somnul. Somnul ca succedaneu al morții sau, spus invers, moartea ca somn. „Somn” și „moarte” sunt metafore ale stării de poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
celei dintâi catedre de limba română la liceul din Satu Mare. Învingând nenumărate piedici, el a început să predea din 1859 primele lecții de limba și literatura română, obținând definitivarea în 1863. Concomitent, desfășura și o activitate publicistică în „Federațiunea”, „Concordia”, „Albina”, „Sionul românesc”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Familia”. De un răsunet deosebit s-a bucurat în Transilvania discursul de inaugurare a Catedrei, ținut în 1859, în care B., după ce aducea un fierbinte elogiu limbii materne, insista asupra valorii ei
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
pentru toți”, antologia Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta (I-II), alcătuită de Nicolae Manolescu, în care figurau poeți indezirabili regimului comunist: Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ștefan Baciu ș.a. A fost trimis redactor-șef la „Albina”. A colaborat la „Viața românească”, „România literară”, „Tomis”, „Cronica”, „Familia”, „Astra” ș.a. B. debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de versuri Cetatea tăcerii, dedicată experienței carcerale și memoriei celor căzuți în „lupta pentru progres”. Publică, în anii ’40
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Prozatorul va prezenta mai târziu, cu umor, atmosfera din această școală bizară în care erau acceptați, de-a valma, tineri talentați, cu studiile liceale terminate, dar și femei de serviciu, proaspăt alfabetizate, „cu origine socială sănătoasă”. Este apoi redactor la „Albina” (1952), „Scânteia tineretului” (1954-1964), redactor-șef la „Amfiteatru” (1966-1968). Pentru că numele său (Ion Mihalache) seamănă cu cel al omului politic țărănist Ion Mihalache, tânărul scriitor este nevoit să-și aleagă un pseudonim, unul care-i va aduce notorietate: Ion Băieșu
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
germană, 1842), Tragedia lui Samson în cinci perdele (după o versiune germană a scrierii lui L. A. Riccoboni, 1859), Ulisses sau Istoriile lui Odisefs (o versiune din 1816 a unei prelucrări maghiare după Homer, apărută, fragmentar, abia în 1877, în revista „Albina Carpaților”), O paradigmă a leneșului Pipelea Gâscariul (după Ludás Matyi de Fazekas Mihály, tipărită în volum în 1916). Printre tălmăcirile rămase în manuscris, se numără și una dintre primele încercări românești de traducere din opera lui Shakespeare - Amlet, prințul de la
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
pe care în scurt timp o conduce singur, până în 1931. Va fi, de asemenea, secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, suplimentul „Vremea literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță. A fost
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
la Brașov și la Sibiu, apoi la Viena, unde, din 1868 până în 1873, face studii filosofice, juridice și comerciale, fără a le termina. Întors acasă, este funcționar la fabrica de hârtie din Zărnești și la Institutul de credit și economii „Albina”. Publicist al cărui scris dezvăluie preocupări variate, pasiune și inteligență, B. rămâne mereu în umbra părintelui său, care avea prestigiul de cel dintâi și cel mai mare ziarist ardelean. Scrie risipit, inegal, nereușind să fie altceva decât un redactor sau
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
lunarul „Ardealul literar și artistic”. Este consilier al Editurii Steaua Dunării. În 1994 fondează revista lunară pentru literatură și cultură „Constelația Dragonului”. Colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont”, „Familia”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Astra”, „Albina”, „Mihai Eminescu” și „Căruța cu povești” (ultimele două din Sydney, Australia) ș.a. Placheta de debut, Epistolele tânărului Theodosie, vădește un temperament poetic vitalist, cu exprimare viguroasă, uneori frustă, încă necizelată. Cele 19 „epistole” care alcătuiesc placheta (referirea la Învățăturile lui
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]