11,393 matches
-
mieux cu d-l Marghiloman, prin relații vechi de la Buzău. Poate chiar este stipendiat de Legația Germană, mi-a trecut mie atunci, într-un mod total absurd și fugar, prin minte. Nici atitudinea lui veche, de pledant pentru intrare cu Aliații, și nici actuala poziție de funcționar de încredere al guvernului nu susțin însă atare ipoteză ! Judecând mai apoi lucrurile la rece, Sophie mi s-a părut înverșunată în această judecată, în care cred că fantezia și resentimentele lucrează mult prea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gură acest loc de pe hartă unde am auzit că ai noștri luptă cu un disperat eroism să scape din încercuire. De pe acum umblă prin oraș zvonul că trăim o a doua Turtucaie și, bineînțeles, se acuză întârzierea în fața Sibiului. Din partea Aliaților, nimic. D-l Ioachim spunea astăzi că Brătianu ar fi atât de nemulțumit de pasivitatea și dezinteresul rușilor, încât ar fi amenințat cu pace separată dacă tot nu i se trimit ajutoare. 18 septembrie 1916 Azi victime multe ale bombardamentului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vremea când nu ieșea din neutralitate. De ce a intrat în război, mi-a spus ieri amicul Victor, dacă știa că România nu va putea să reziste ? Este el vinovat și pentru toate defectele românilor ? i-am răspuns. Și pentru defecțiunea Aliaților ? Sunt printre puținii care se gândesc tot mai des la el, în vreme ce blestemele și sarcasmele la adresa lui curg. Câtă batjocură a îndurat în gazete și în toate marile cuvântări ale adversarilor - un adevărat martiriu al ridicolului ce, fără alegere, este aici
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pesimist. Poate totuși retragerea noastră se va opri aici - pe linia munților -, unde acum, seara, Margot a înfipt stegulețele. Poate se va rezista în bietele și precarele noastre fortificații și poate că, pornindu-se, în fine, mult promisa ofensivă a Aliaților, ne vom permite iarăși să înaintăm spre Transilvania. Ce altceva mai putem spera când am rămas singuri să apărăm o asemenea imensă frontieră ? Atacați cu asemenea forțe din toate părțile, cum să ajungem a muta tot timpul trupe de la sud
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asemenea forțe din toate părțile, cum să ajungem a muta tot timpul trupe de la sud la nord și invers, obosindu-le și aducând ajutoarele tocmai atunci când se arată a fi prea târziu ? Cum să nu stăm întorși cu disperare spre Aliați, de la care primim îndemnuri exagerate sau critici usturătoare și mai ales promisiuni neonorate ? Ce fac Aliații ? ne întrebăm noi, dar Aliații nu dau semne că ar intenționa să ne ajute, cum au promis. Intrarea noastră a ajutat Verdunul, a ușurat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nord și invers, obosindu-le și aducând ajutoarele tocmai atunci când se arată a fi prea târziu ? Cum să nu stăm întorși cu disperare spre Aliați, de la care primim îndemnuri exagerate sau critici usturătoare și mai ales promisiuni neonorate ? Ce fac Aliații ? ne întrebăm noi, dar Aliații nu dau semne că ar intenționa să ne ajute, cum au promis. Intrarea noastră a ajutat Verdunul, a ușurat atâtea fronturi de unde trupele sunt întoarse și îndreptate contra bietei Românii. Și Aliații ce fac, în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și aducând ajutoarele tocmai atunci când se arată a fi prea târziu ? Cum să nu stăm întorși cu disperare spre Aliați, de la care primim îndemnuri exagerate sau critici usturătoare și mai ales promisiuni neonorate ? Ce fac Aliații ? ne întrebăm noi, dar Aliații nu dau semne că ar intenționa să ne ajute, cum au promis. Intrarea noastră a ajutat Verdunul, a ușurat atâtea fronturi de unde trupele sunt întoarse și îndreptate contra bietei Românii. Și Aliații ce fac, în schimb ? Ce se întâmplă cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neonorate ? Ce fac Aliații ? ne întrebăm noi, dar Aliații nu dau semne că ar intenționa să ne ajute, cum au promis. Intrarea noastră a ajutat Verdunul, a ușurat atâtea fronturi de unde trupele sunt întoarse și îndreptate contra bietei Românii. Și Aliații ce fac, în schimb ? Ce se întâmplă cu ofensiva rusească ? Ce face frontul de est din Balcani ? Au început de vreo două zile zvonuri despre un refugiu în Moldova, o panică pe care o întrețin oameni cu situație și cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
partidă mult mai convenabilă decât domnul Ialomițeanu, căruia i se crease în jur o atmosferă destul de proastă ! Pentru că în timpul ocupației germane domnul Ialomițeanu a fost un colaboraționist, unul dintre filoboși - cum li se spunea pe atunci... Rușii ne părăsiseră ca aliați atunci, guvernul, și familia regală, și toți cei care au putut s-au refugiat în Moldova, în toamna lui 1916... Toamna ? ! Iarna ! Dacă-ți spun ! Las’ că dumneata le-ai citit în cărți, da io cu ochii mei am văzut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de vedere. Ne vedem transportați și în ajunul intrării în război a României, într-un salon mic-burghez unde considerațiile pe tema conveniențelor se amestecă cu speculațiile politice. Unde se va plasa România, veșnic dependentă de alianțele între puterile europene, la Aliați sau la Puterile Centrale ? O foarte fină dispunere a actorilor lasă loc unui joc de oglinzi în care simetria se multiplică, refractată în percepții, vise, monologuri interioare ale unor personaje cu viziuni divergente sau aflate în conflict deschis unele cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Gorbaciov l-a tras de mînecă, o ultimă Încercare de a-l trezi la realitate - ai grijă ce faci cu poporul tău, că nu e bine. Occidentul, În ochii căruia a trecut drept un rebel din blocul estic și un aliat Împotriva sovieticilor, i-a dat drumul de mult din brațe - regina Angliei nu-l mai leagănă În căruța ei de aur, iar pe peluza din fața Casei Albe În mod sigur nu mai are ce să caute. Îți vine greu să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
te duci la ei, la Papuc? — Ca să le stric cheful? — Doar vrei s-o vezi pe fată. Du-te și vezi-o. — Vrei să o seduc? Și-apoi îmi aștept cafeaua. Alex rămase tăcută, chemându-și în ajutor vechii ei aliați, mânia și ura, ca să-i astâmpere frustrarea și să-i usuce lacrimile. — Bine, spuse George, conștient de tumultul emoțiilor ei. Mă duc. Și când vine Ruby cu cafeaua, poftește-o să ia loc. Mi-ar face plăcere să știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau descalificare (Indonezia 1963, Africa de sud 1968, Taiwan 1980). Problemele selectării orașelor pentru Jocurile Olimpice arată că există unele nedreptăți: Jocurile Olimpice de vară nu au fost niciodată jucate în Africa, ci doar în centre politice (Berlin, Londra, Paris) și au fost compensați aliații politici (Australia 1956, Japonia 1964, Mexic 1968, Coreea de Sud 1988). Politica depinde în sport de principiul naționalităților (sportivii din Boemia sunt autorizați în 1912), iar politica conservatoare după Primul Război Mondial are ca misiune substituirea parametrilor politici, unor criterii sportive fiecare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
traversează poezia lui Ovidiu Genaru sunt amintiri de demult, dar nu au nimic desuet, dimpotrivă: prospețimea lor e vizibilă în orice gest, desfăcut de convențional, redus la trăire pură, făcând abstracție de configurația locului - camere de întâlnire - a căror cheie (aliat sau dușman, laitmotiv, amintind de poezia lui Ion Minulescu) e aruncată la Naiba, pentru a le da posibilitatea îndrăgostiților de a se iubi adânc ca Peștera, având toate atuurile pentru aceasta: Ah și ea era așa de frumoasă și eu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
este respectat de ai lui. Un principe trebuie să se teamă de două lucruri: de situația dinăuntru, din cauza supușilor lui, și de situația din afară, din cauza marilor puteri străine. De acestea din urmă se apără cu armate bune și cu aliați buni. Dacă va avea armate bune, va avea întotdeauna și aliați buni, iar situația internă va fi întotdeauna sigură atunci când va fi sigură situația din afară, în cazul în care aceasta n-a fost cumva tulburată de vreo conjurație. Și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de două lucruri: de situația dinăuntru, din cauza supușilor lui, și de situația din afară, din cauza marilor puteri străine. De acestea din urmă se apără cu armate bune și cu aliați buni. Dacă va avea armate bune, va avea întotdeauna și aliați buni, iar situația internă va fi întotdeauna sigură atunci când va fi sigură situația din afară, în cazul în care aceasta n-a fost cumva tulburată de vreo conjurație. Și, chiar dacă împrejurările externe ar începe să se strice, dacă a guvernat
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Ideea profitului - chiar și după o nenorocire, cum se dovedesc a fi războaiele - le supunea pe toate celelalte: dictatul celui mai puternic, în dauna învinsului, dar și diminuarea Îuneori până la excludereă a meritelor celor mici, chiar dacă aceștia au fost aliații învingătorului și s-au jertfit și ei pentru victorie. Era și cazul României. Felul în care a fost tratată România pe tot parcursul dezbaterilor din cadrul Consiliului Suprem al Aliaților a fost semnalat chiar din debutul acestora, într-un Memoriu al
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
până la excludereă a meritelor celor mici, chiar dacă aceștia au fost aliații învingătorului și s-au jertfit și ei pentru victorie. Era și cazul României. Felul în care a fost tratată România pe tot parcursul dezbaterilor din cadrul Consiliului Suprem al Aliaților a fost semnalat chiar din debutul acestora, într-un Memoriu al delegației guvernamentale române: „Din primul moment, reprezentanții României la Conferința de pace au avut surpriza să vadă că fără nici un motiv valabil, numărul delegaților acordat României era inferior altor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
coordona comisiile ce aveau ca obiectiv delimitarea frontierelor, și, mai ales, Emmanuel de Martonne, care fusese încă din 1918 numit ca secretar al Comisiei de Studii. - Duc lupte dure pentru ca lui Brătianu și României să le fie recunoscută calitatea de aliați. îi am contra mea pe Clemenceau și pe Wilson. Ei reproșează românilor gesturi anterioare care, chipurile, i-ar priva de această calitate - l-a informat Tardieu pe Saint-Aulaire, ministru al Franței în România. - Personal, cred că este o exagerare și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
mea pe Clemenceau și pe Wilson. Ei reproșează românilor gesturi anterioare care, chipurile, i-ar priva de această calitate - l-a informat Tardieu pe Saint-Aulaire, ministru al Franței în România. - Personal, cred că este o exagerare și o nedreptate din partea aliaților. Dacă ne-am bucurat atunci când trupele române au înclinat balanța în favoarea Antantei, asemuindu-le chiar cu marile noastre victorii, atunci avem obligația cel puțin morală de a le recunoaște meritele și sacrificiile. - Mă bucur, domnule conte, să constat că opiniile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
România. - Dar cum rămâne cu Germania? Doar chiar românii spun că sângele... - Sângele e una, răspunderea care apasă pe umerii regelui e alta. în acest caz, nu se amestecă între ele. în această bătălie de după război, românii mai aveau un aliat: generalul H.M. Berthelot. Foarte puternic, mai ales pentru că el cunoștea cel mai bine România, ca șef al misiunii militare franceze pe întreg parcursul primului război mondial. El a determinat restructurarea armatei române și dotarea ei cu armament și muniții, găsind
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
pe o sumă importantă. Părea că se repetă întâmplarea biblică cu vânzarea lui Iisus de către Iuda. 30 de arginți. De data asta, moneda era alta, dar la fel de grea. Prudenți, englezii nu au trecut la represalii radicale, cum ar fi vrut aliații lor francezi, poate. Clericii lui Cauchon, în chip deosebit, vânturau ideea înjghebării unui proces de răsunet. Tânăra inculpată să fie acuzată de infracțiuni grave. Cum ar fi: minciună, erezie, ba chiar și lipsa fecioriei. Ei au reușit, cu perfidie și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
regnului animal. Omul s-a afirmat din ce în ce mai pregnant ca ființă gânditoare. Tocmai în acest temei el a găsit, în acele timpuri, căile cele mai potrivite prin care să se apropie de natură, să-i descopere tainele, să și-o facă aliat și prieten. Aceasta e una din deosebirile dintre oamenii cei vechi și cei noi, de astăzi, care vrem să ne facem stăpânii naturii, modificând-o după poftele proprii și, astfel, distrugând-o. Modernizându-se în plan material, omul contemporan se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
dragoste, călcând fără scrupule peste învinși, zdrobind obstacolele care-mi stăteau în cale, subordonând universul persoanei mele pentru a-mi asigura fericirea. Cine ar fi putut să câștige luptând în astfel de condiții, adică de unul singur împotriva tuturor, fără aliați, fără spate acoperit, pe un ocean de vrăjmași? Era de ajuns o singură înfrîngere, ca toate biruințele dobândite anterior să se ducă pe copcă. Și chiar așa s-a întîmplat. Nici vorbă, inconștientul îmi îndemna pașii pe pământ solid, îmi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o dovadă de incultură, de neînțelegere“. Ei bine, dinspre incultura mea vine întrebarea echivalentă: cât de motivat-cultural este disprețul multor arhitecți față de specificul arhitectural bucureștean, care desfide în chip esențial cultul enormului geometric? Cât de justificată este ura unor arhitecți - aliați cu nesațiul dezvoltatorilor și dedulciți la arghirofilia investitorilor - față de dulceața, calda intimitate, armonia și nobila sveltețe a stilului neoromânesc? Nu inventez nimic. I-am văzut și auzit cu groază la întâlnirile inițiate la „Capșa“ de Jurnalul Național, la reuniunile organizate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]