2,714 matches
-
Valoarea semantica generală a conceptului de Europa este modernitatea, și în această regiune modernitate înseamnă în special modernizare care se suprapune cu dorința pentru o viață mai bună". Supoziția prelegerii lui Alexandru Mironov este că reprezentările cu privire la sine și la alteritate modelează în primă instanță și în mod decisiv comportamentele și acțiunile individuale dar și instituționale. De aceea, vorbitorul a prezentat schematic un scurt inventar istoric al conceptului de Europa așa cum apare acesta începând cu Dimitrie Cantemir și până la Nicolae Iorga
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Dimitrie Cantemir și până la Nicolae Iorga; cu alte cuvinte, așa cum apare conceptul sau reprezentarea Europei la intelectualii care au facut agenda dezbaterii publice în spațiul românesc. Or, Europa a fost văzută ca "refugiu", de către Cantemir. Europa este totuna cu creștinismul, alteritatea fiind Imperiul Otoman, deci ideea de Europa a fost definită prin diferență față de dușman și adversar. Europa ca model al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
să testeze, să dezvolte și să păstreze aceste valori. Valorile europene fundamentale au la bază toleranță, umanitatea și fraternitatea. Astfel, vom încheia cu o reflecție a lui Motru: Identitatea este un concept deschis, dacă ea se configurează prin dialog cu alteritatea. Individul vede în el valori pe care le recunoaște ca fiind ale sale, iar acesta este fundamentul asocierilor la care consimte. În mod similar, identitatea colectivă se definește și se redefinește tot la nivelul asocierilor. Culturile, ca și indivizii, au
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
narațiuni identitare. În continuare, făcând referire la dimensiunea identitara a securității, trebuie menționat faptul că o problemă a diplomației publice, poate mai ales la nivelul Uniunii Europene, este aceea ca inca se mai face definirea identității statelor prin referirea la alteritatea 11 tip "uș vs. them". Această situație privește în unele situații relațiile dintre statele din cadrul Uniunii Europene, iar în altele caracterul euronaționalist prin care se realizează o excludere a celor care nu aparțin acestei organizații. În același registru, Buzan face
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
candidates assumed a certain political identity which included the Orthodox religious dimension and support for certain issues on the agenda of the official church, the balance of popular vote didn't change decisively. Keywords: alegeri prezidențiale, identitate națională, religie, ortodox, alteritate, minorități. Introducere Problema ridicată de rolul pe care trebuie sa il joace identitatea și convingerile religioase ale oamenilor politici în contextul desfășurării proceselor politice democratice a fost și este discutată în toate țările la nivel politic sau intelectual și filosofic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
context a fost aceea că dacă privim lucrurile la nivel național, în cazul alegerilor prezidențiale, când este ales un singur om, electoratul ține cont în mai mare măsură de alte tipuri de identități în cadrul unui sistem concentric de cercuri de alteritate definit în raport cu proiectul național românesc și pe care l-am descris la vremea respectivă 1. Îndrăznim să spunem că acea concluzie a fost reconfirmata de alegerile prezidențiale care au avut loc în 2014 în România. Opinia noastră era de pe atunci
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
importantă a identității românești se ajunge în situația că mai frecvent să fie percepuți ca fiind un pericol greco-catolicii decât protestanții. Cei din urmă sunt asociați cu minoritățile naționale, tratate într-un registru distinct și plasate pe un cerc de alteritate mai îndepărtat de normalitatea românească pe când greco - catolicii divizau chiar naiunea arătând că identitatea românească poate exista și progresa fără o legătură directă cu cea ortodoxă. De aceea redresarea Bisericii Greco - Catolice după 1989 a fost mult îngreunată iar atacurile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
important. Apoi, evident, trebuia ținut cont și de faptul că nu era nici ortodox. Așa cum am mai arătat, între candidații importanți mai erau și alții care nu erau ortodocși dar toți ceilalți erau etnici români. De aceea chestiunea această de alteritate s-a concentrat în jurul candidaturii lui Iohannis, iar afirmarea deschisă a identității românești a lui Ponta a vizat tocmai lupta electorală cu aceasta. La 29 iulie 2014 a avut loc la Craiova Consiliul Național al PSD la care Victor Ponta
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
rol în societate, un rol scris de-a lungul istoriei. Poate că de aceea așteptările românilor de la ea sunt diferite. Note 1 Andrei, Alexandrescu, "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de alteritate", în Imaginând istorii, Simona Corlan-Ioan, Ovidiu Bozgan, Daniela Zaharia (ed.), Editura Universității din București, 2006, pp. 369 și urm. 2 Ibidem, pp. 370-372. 3 Lucian, Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 145 și urm
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
2 Ibidem, pp. 370-372. 3 Lucian, Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 145 și urm. 4 Andrei, Alexandrescu "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de alteritate", op. cît., pp. 381- 386. 5 Exemplu cel mai dezbătut (dar rămas totuși un caz nerepetat în această formă în campania din 2014!) care poate fi citat privește evenimentele dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezitențiale din 2014
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
the process of defining the romanian identity un the 19th-20th centuries", în Analele Universității din București. Istorie, Anul LX - 2011, partea ÎI. Alexandrescu, Andrei, "Români și străini. Raportul dintre români și străini în discursul politic despre Biserică Ortodoxă: cercurile de alteritate", în Imaginând istorii, editori Simona Corlan-Ioan, Ovidiu Bozgan, Daniela Zaharia, Editura Universității din București, 2006. Boda, Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Editura Evenimentul românesc, București, 1999. Boia, Lucian, Istorie și mit în conțștiința românească, Editura Humanitas, 1997. Dobrescu, Paul, Iliescu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
rațiune. Fluxul vremii nu putea eludă pendulările sesizate în situațiile de interferare a societății domestice cu aceea politică, apreciate ca expresie a unui anumit reglaj neutralizant al diferenței, cu repercusiuni declarate în primele proiecte culturale de poziționare vizavi de problematica alterității. Atent controlat de perspectivă documentata a Monicăi Negru, volumul survolează și actualizează conținutul/elementele/componentele de fond ale raportului diferența - diferend, o problemă cu adevarat ignorată în/de alte intervenții pe tema feminismului românesc: daca diferend-ul semnalează existența unui
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din ·urmă fiind și el reprezentat că necesar și întemeiat pe principii"22. Pe scurt, intelectul are ca întrebare cardinala "Ce vreau eu?", facultatea de judecare " De unde provine?", iar rațiunea "Ce rezultă?"23. Finitudine și negativitate sau eul și sesizarea alterității fenomenologice: intelectul în accepțiune hegeliana Hegel însuși recunoaște și apreciază distincția kantiana între intelect și rațiune 24, admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l atribuie în ecuația spiritului universal 34, acesta din urmă reprezentând reconcilierea umanității cu ea însăși, cu instituțiile și ideile sale, proces în care natura este la rândul sau integrată că alteritate contradictorie a Ideii în perspectiva suprimării și depășirii acestei etape tranzitorii. Mai departe, intelectul comite o greșeală fundamentală distingând între gândire, pe de o parte, respectiv realitate, pe de cealaltă parte, nesesizând contopirea celor două în procesul autoconstituirii spiritului 35
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]