7,716 matches
-
20 - 30 m, pentru ca mai la est ele să fie amestecate cu mâluri. Pietrișurile apar în zona de țărm, unde platforma este calcaroasă. DE REȚINUT Delta Dunării are origine fluvio-maritimă; uscatul deltaic (grindurile) reprezintă 13% din suprafață; cea mai mare altitudine se întâlnește pe grindul Letea (12,4 m); pe brațul Chilia se transportă 60% din volumul de apă și aluviuni ale Dunării; la gurile brațelor Chilia și Sf. Gheorghe s-au format „delte secundare“; Delta Dunării este rezervație a biosferei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
continentale supusă acțiunii valurilor. Faleză în loess deasupra platformei litorale calcaroase cu pietrișuri Platformă marină de foraj în apele teritoriale marine ale țării noastre I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Cea mai mare altitudine din Delta Dunării se află pe: a) grindul Chilia; b) grindul Letea; c) grindul Caraorman. 2. După modul de formare, grindul Chilia este: a) fluvial; b) fluviomaritim; c) continental. 3. Apelor teritoriale ale României le revin din platforma continentală: a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
întrepătrund influențele climatului umed oceanic din vestul Europei cu cele ale climatului uscat, continental, din est. Se adaugă influențele reci, nordice, și cele calde din regiunile Mediteranei. De aici, rezultă caracterul tranzitoriu al climei față de aceste regiuni. Dezvoltarea reliefului în altitudine (de la nivelul mării la 2 544 m înălțime) impune, ca trăsătură specifică, individualizarea etajelor climatice (de câmpii și podișuri joase, de dealuri, de munți etc.). Factorii care determină clima au caracter general sau regional: Radiația solară pe care o primește
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
masele de aer ce ajung periodic pe teritoriul țării noastre să influențeze diferit stările de vreme și să impună un climat mai răcoros și mai umed în vest, mai uscat și mai cald în sud și în est. Dezvoltarea în altitudine a reliefului, care impune scăderea temperaturii și creșterea cantității de precipitații. Culoarele largi ale văilor și depresiunile mari din Carpați, care favorizează pătrunderea maselor de aer din exterior, iar în timpul iernii favorizează staționarea aerului rece ce provoacă geruri intense. Marea Neagră
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
43 (sub 300 m) din vestul și sudul țării noastre. Temperaturile medii cuprinse între 8° și 10° C sunt specifice regiunilor de dealuri și podișuri cu înălțimi de 300 - 800 m. Izoterma de 6° C înconjoară Carpații, desfășurându-se la altitudinea de cca 1 000 m. Pe măsura creșterii altitudinii, în Carpați, valorile medii de temperatură scad treptat, ajungând pe crestele cele mai înalte, la peste 2 000 m, la -1°, -2° C. Există diferențe de temperatură între regiunile din sud
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
noastre. Temperaturile medii cuprinse între 8° și 10° C sunt specifice regiunilor de dealuri și podișuri cu înălțimi de 300 - 800 m. Izoterma de 6° C înconjoară Carpații, desfășurându-se la altitudinea de cca 1 000 m. Pe măsura creșterii altitudinii, în Carpați, valorile medii de temperatură scad treptat, ajungând pe crestele cele mai înalte, la peste 2 000 m, la -1°, -2° C. Există diferențe de temperatură între regiunile din sud (10° - 11° C) și cele din nord (8,5
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
le traversează. • Menționați zonele geografice cu temperaturi medii ale lunii iulie de 22°-23° C. selor de aer vestice și a frecvenței maselor estice și sudice mai uscate. În al doilea rând, este evidentă creșterea valorii medii a acestora în raport cu altitudinea (400 - 600 mm în câmpii și dealuri joase; 600 - 800 mm în dealurile înalte; 700 - 1 000 mm în munții joși; 1 000 - 1 200 mm în munți cu altitudini de 1 200 - 2 000 m și peste 1 200
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
doilea rând, este evidentă creșterea valorii medii a acestora în raport cu altitudinea (400 - 600 mm în câmpii și dealuri joase; 600 - 800 mm în dealurile înalte; 700 - 1 000 mm în munții joși; 1 000 - 1 200 mm în munți cu altitudini de 1 200 - 2 000 m și peste 1 200 mm pe crestele cele mai înalte). Căderea precipitațiilor este foarte neregulată atât în timpul anului (cad mai ales primăvara), cât și de la un an la altul (sunt ani ploioși și ani
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
medii anuale care scad de la 7° la mai puțin de 0° C pe crestele cele mai înalte, temperaturi medii în ianuarie de la -6° la -11° C și în iulie de la 16° la 6° C. Precipitațiile sunt abundente, sporind o dată cu creșterea altitudinii (800 mm la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici se înregistrează vânturi puternice care iarna provoacă viscole. În cadrul acestui etaj se separă net un climat alpin, pe culmile montane ce depășesc 2 000 m (munții Rodnei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
precipitații peste 1 000 mm lor Orientali (mai ales în Depresiunea Maramureș și în Bucovina) prezența frecventă a maselor de aer din Scandinavia și Marea Baltică, reci și umede, introduce o nuanță climatică aparte (baltică). Climatul de dealuri, caracteristic regiunilor cu altitudini de 300 - 800 m, este moderat. Temperaturile medii scad ușor în raport cu altitudinea (anual de la 10° la 8° C, în ianuarie de la -3° la - 5° C, în iulie de la 20° la 18° C), iar precipitațiile cresc de la 500 la 800 mm
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și în Bucovina) prezența frecventă a maselor de aer din Scandinavia și Marea Baltică, reci și umede, introduce o nuanță climatică aparte (baltică). Climatul de dealuri, caracteristic regiunilor cu altitudini de 300 - 800 m, este moderat. Temperaturile medii scad ușor în raport cu altitudinea (anual de la 10° la 8° C, în ianuarie de la -3° la - 5° C, în iulie de la 20° la 18° C), iar precipitațiile cresc de la 500 la 800 mm. Pe dealurile mai înalte de 500 m climatul este mai rece și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 800 m) din octombrie până în mai. Pe crestele Carpaților se poate produce în orice lună. Viscolul durează de la câteva ore la câteva zile și produce daune însemnate. Se manifestă frecvent în estul și sud-estul României, iar în Carpați la altitudini mai mari de 1 600 m. Viscolele cele mai puternice au fost în 3 - 5 februarie 1954 și în 11 - 14 februarie 1956. DE REȚINUT România se află în zona climatului temperat; în climatul țării noastre se resimt influențele climatelor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei, etc. Relieful, alcătuit din munți, dealuri, podișuri și câmpii, cu o dezvoltare în altitudine până la 2 544 m, a impus condiții de viață variate (mai ales climatice), care au determinat o grupare a speciilor vegetale în mai multe zone și etaje ce se succed din câmpie și până pe crestele munților. Activitățile desfășurate de om
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
stejar brumăriu). Extinderea culturilor agricole și a așezărilor a condus la înlăturarea vegetației inițiale. Au rămas astfel mai multe pâlcuri de pădure de stejar, dintre care unele sunt ocrotite. Zona de pădure se desfășoară din câmpie și până în munți, la altitudini de 1800 m în sudul Carpaților și de 1 600 m în nord, ocupând cea mai mare parte a teritoriului țării noastre. Dispunerea ei pe mai multe trepte de relief, fiecare cu anumite caracteristici climatice, a determinat separarea mai multor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai multe trepte de relief, fiecare cu anumite caracteristici climatice, a determinat separarea mai multor etaje. 62 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
forestiere etc.). 68 GEOGRAFIE FIZICĂ I. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Vegetația de stepă se întâlnește în țara noastră în: a) sud vest; b) sud; c) sud-est. 2. Etajul stejarului se întâlnește la altitudini: a) sub 500 m; b) 600 m; c) peste 800 m. 3. Crapul este o specie de pește specifică: a) zonei de deal; b) zonei de munte; c) zonei de câmpie. 4. Cernoziomurile sunt soluri specifice: a) regiunilor de câmpie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de câmpie; b) regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație alpină se află la o altitudine de ............... 3. Popândăul este un animal rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ȘI DENSITATEA POPULAȚIEI Pe teritoriul țării noastre, populația este răspândită pe toate treptele de relief: de pe țărmul Mării Negre și din Delta Dunării până pe culmile montane. Așezările permanente urcă mai ales în Munții Apuseni, unde ajung până la circa 1 600 m altitudine. Așezările temporare (odăi, sălașe etc.) urcă și mai sus, în toți munții noștri. Ca în majoritatea țărilor lumii, și în România cea mai mare parte a populației este concentrată în regiunile joase: câmpii, podișuri, precum și pe dealurile și în munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
km2, fiind mai mare decât media europeană. Reflectând creșterea numărului de locuitori ai țării, actuala densitate a populației este de două ori mai mare decât la începutul secolului al XX-lea. Peste 95% din populația țării se află concentrată la altitudini de până la 600 m. POPULAȚIA 71 Graficul mișcării naturale a populației în perioada 1930 - 1998 Sat la altitudine ridicată Pe cuprinsul țării există unele diferențieri, determinate de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale, precum și de cauze de ordin istoric, economic
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este de două ori mai mare decât la începutul secolului al XX-lea. Peste 95% din populația țării se află concentrată la altitudini de până la 600 m. POPULAȚIA 71 Graficul mișcării naturale a populației în perioada 1930 - 1998 Sat la altitudine ridicată Pe cuprinsul țării există unele diferențieri, determinate de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale, precum și de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori ale densității populației peste media pe țară se înregistrează în: zone de câmpie, deal și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
precum cele scandinave (Suedia, Norvegia, Finlanda). Deși satele românești din Carpați sunt de regulă mici, ca populație, ele sunt numeroase, rezultând o mare densitate a așezărilor umane. În toate sectoarele Carpaților Românești, așezările permanente urcă la peste 1 300 m altitudine, atingând maximul în Carpații Occidentali (în Munții Apuseni ajung la aproape 1 600 m). În același timp, așezările carpatice românești cunosc un grad accentuat de dispersie, fiecare sat având multe crânguri, cătune etc., răspândite pe văi, plaiuri, coaste etc.; aceasta
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
prezent circa 13 000 de sate, grupate în aproape 2 700 de comune, răspândite pe întreg cuprinsul țării, de la țărmul Mării Negre și din Delta Dunării, unde se află la numai câțiva metri deasupra nivelului mării, până la peste 1 000 m altitudine în toți Carpații românești. Satele urcă și mai sus în Munții Apuseni, atingând peste 1 600 m altitudine. Tipologia satelor Satele se diferențiază după următoarele caracteristici: • numărul de locuitori (mărime); • modul de grupare a gospodăriilor, relieful jucând un rol determinant
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de la țărmul Mării Negre și din Delta Dunării, unde se află la numai câțiva metri deasupra nivelului mării, până la peste 1 000 m altitudine în toți Carpații românești. Satele urcă și mai sus în Munții Apuseni, atingând peste 1 600 m altitudine. Tipologia satelor Satele se diferențiază după următoarele caracteristici: • numărul de locuitori (mărime); • modul de grupare a gospodăriilor, relieful jucând un rol determinant; • funcțiile economice. După mărime (numărul de locuitori) există următoarele categorii: a) sate mici, cu numai câteva sute de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]