5,281 matches
-
că e de capul lui. Ce, n-ai văzut câini vagabonzi? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Tare mă tem că e chiar câinele dumitale. BĂRBATUL CU BASTON: Știi ce, îți interzic să faci asemenea aluzii. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Dar nu fac nici o aluzie. Gândesc. BĂRBATUL CU BASTON: Îți interzic categoric să gândești, în cazul ăsta. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Hai, recunoaște că e câinele dumitale și să terminăm istoria. BĂRBATUL CU BASTON (Furios.): Dumnezeule, chiar crezi că mi-am aruncat propriul meu câine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ce bine ar fi dacă Alexandru mi-ar spune asta, sau dacă mi-ar fi adus el cele trei roze roșii, “în amintirea celor trei regi din casa de Lancaster, puterea (Henry IV), vitejia (V) și blândețea (VI).” E o aluzie nu numai la zbuciumata istorie a Angliei ci și la Henry VI, Partea a III-a, piesă pe care Iulia a văzut-o în toamnă la Odeon în tovărășia lui Cornel, „așteptând mereu, din partea soartei, vreun nou semn, vreo dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a Angliei ci și la Henry VI, Partea a III-a, piesă pe care Iulia a văzut-o în toamnă la Odeon în tovărășia lui Cornel, „așteptând mereu, din partea soartei, vreun nou semn, vreo dulce hotărâre,” ceea ce e o nouă aluzie, nu numai la cele două domnii ale lui Henry VI. Da, dar acum nu-i toamnă, își spune Iulia. Și împăturind petecul de hârtie însoțitor al rozelor, îl aruncă la coș cu indiferența sau cruzimea fără fisură a femeii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
că în America nu i s-a permis să-și practice meseria. Avea de spus numai lucruri amare despre libertatea din America. Considera că este iluzorie. Într-un ultim fandango de paranoia și masochism, Szombathy își încheiase biletul cu o aluzie la faptul că știa cum să vindece cancerul. Doctorii americani au râs de el, susținea Szombathy, ori de câte ori încercase să le spună cum. Atâta despre Szombathy. Cât despre camera în care m-am trezit după bătaia primită: era pivnița care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de toate culorile și rasele, băgase și capitaliști, americani și engleji în special, alergau victorioși cu ramuri de măslini și cireși înfloriți spre viitorul care tocmai răsărise. Prin măslini, făcuse legătura și cu campania pentru semnarea Apelului Păcii și o aluzie, destul de transparentă, și la lupta comuniștilor greci, cu Glezos al lor, împotriva dictaturii imperialiste. Premiile se decernaseră pe 26 ianuarie 1953, când a apărut și decretul cu cotele obligatorii de lapte la stat. Zi de neuitat, mai apoi, devenită un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aceea a minerilor, de demult, cu anchete, cu niște morți. Îi murise și popei din Șoptireanca un cumnat, un frate, un văr, ceva în felul ăsta și ar fi început să vorbească de rău conducerea, organele, să mai facă și aluzii în predici, sau la înmormântări, nu știa prea bine, îi povestise ceva Adina, dar nu o interesau poveștile astea cu persecutații și amărâții. În lumea lor, nici Stelian, nici ea nu fuseseră deprinși cu istorii de-astea. Își făcuseră datoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a distrus dom’le cu calculatoru ăsta de-i zice întrenet. Poți să crezi? De-un an și ceva eu nu mai am viață de noapte cu el. La ce să-l mai țin?!“ I-a făcut de câtva ori aluzia, apoi chiar propunerea directă într-o joi, dinainte de Sfântu Ilie (a doua zi avea recuperare), să încerce el să facă ceea ce neglija bărba-su. Smărăndița l-a refuzat de fiecare dată, chiar și la aluzii i-a răspuns direct, semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
I-a făcut de câtva ori aluzia, apoi chiar propunerea directă într-o joi, dinainte de Sfântu Ilie (a doua zi avea recuperare), să încerce el să facă ceea ce neglija bărba-su. Smărăndița l-a refuzat de fiecare dată, chiar și la aluzii i-a răspuns direct, semn că pricepuse unde se-ntindea Biluță: „N-am decăzut la disperare de-asta, de contacte aiurea, dom’ Preda. Nu de satisfacție de-asta am eu nevoie acuma, la anii mei. Eu vreau liniște și siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gafă. Umerii mi se ridicau, gâtul mi se strângea. Nu știam ce să spun. Prin minte îmi defilau posibile cauze, discuții auzite de la părinți, certuri de demult, istoria personală a bunică-mii, cu evenimente la care aș fi putut face aluzie din naivitate (sau din „delicatețe”, cum spunea ea), și cu toate că vinovăția lucra cu folos, sondându-mi conștiința strat după strat, nu găseam nici un motiv valabil pentru această întunecare bruscă. - Te-am supărat cu ceva? am întrebat. M-a privit uimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
îngăduie reîntâlnirea cu Hildegard-Euridice. Cafeaua este rodia Corei Persephonei și semnifică necesitatea revenirii, reîntoarcerii în tărâmul de jos, în tărâmul sacrului latent. Cea de-a doua grădină neîngrijită, plină de buruieni „bălării”, este semnul sudorii și veninului Cerberului, este o aluzie la legenda ieșirii, răpirii Cerberului de către Hercule și a aparitiei plantelor veninoase ca urmare. Cele trei-patru fete, evreica, grecoaica, țiganca și nemțoaica, sunt Menadele, care în urma neghicirii, nedescifrării probei inițiatice aparent eșuate, dănțuiesc într-o horă amețitoare. Acest dans și
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
timpul de-aici Înainte. Și cum aș putea face asta, domnule? Patta se uită la el cu ochii mijiți, apoi Înapoi la hârtie. — Te Însărcinez cu investigația acestei spargeri de pe Marele Canal. Brunetti era convins că locul acelei fărădelegi și aluzia pe care o făcea cu privire la bogăția victimei, erau mai mult decât suficiente s-o facă să i se pară lui Patta mult mai importantă În termeni reali decât o simplă crimă, mai ales când victima aceea nu era nici măcar ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o făcuse, fusese foarte precaut știindu-se cât de bine văzut era Fosco de către polițiști, și de-atunci trecuseră ani Întregi. Brunetti credea că era un lucru lipsit de speranțe, dar Încă mai adresa câteodată Întrebarea, arunca ici-colo câte-o aluzie, vorbea vag cu suspecții despre șansa unui troc În schimbul informației pe care el o voia. Dar, În toți anii aceștia, nu ajunsese niciodată aproape. — Apreciez asta, Guido. Dar nu-s sigur că mai e atât de important acum. Era Înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
capitol, în care apare termenul synteresis, este descrisă imaginea celor patru animale cu asemănare umană și care au patru chipuri și patru aripi. Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul reprezintă o putere a sufletului superioară celor precedente, pe care grecii o numesc
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
marginalizate din punct de vedere social, de exemplu Martin Luther King Jr.. Cartea Apocalipsului va oferi răspunsuri doar în situațiile în care va înflori nedreptatea. Astfel, mișcarea în favoarea rezistenței non-violente din partea Bisericilor din care fac parte populațiile de culoare, făcea aluzie la Cartea Apocalipsului în care se învinge lumea, rămânând pacifici după exemplul Mielului lui Dumnezeu. Putem să afirmăm că această Carte a Apocalipsului este o carte despre nonviolența credincioșilor, care fac apel la dreptatea lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii și martiriului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
datorită multitudinii de referințe la persoanele feminine care îl întâlnesc pe Isus, în Faptele Apostolilor, conform opiniei lui E. Schüssler Fiorenza, „nicio femeie nu este menționată între primii apostoli, între eleniștii din Ierusalim sau în Biserica din Antiohia. În afară de acestea, aluziile ocazionale ale lui Paul la nume sau funcții îndeplinite de femei par nesemnificative când sunt analizate din unghiul redacțional al începuturilor creștinismului primitiv furnizat de Cartea Faptele Apostolilor. În nicio parte a operei sale, Luca nu le descrie pe femei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dealtfel de te-ar fi auzit cineva, din pură Întîmplare, ar fi rămas consternat câteva clipe, după care revenindu-și din uluială, ar fi conchis, zicând că ești țigan get-beget, măcar că te tragi din bucureșteni, renumiți În bun-simț (fac, desigur, aluzie la bunii tăi părinți, pe care i-am cunoscut, prețuit și admirat pentru aceeași cumsecădenie și aceeași bunătate naturală pe care le remarcasem la Înșiși părinți mei). Însă eu te cunosc de circa 40 de ani (precis: de 35 de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu păsărică, (cu riscul de a se asocia altui sens în limba română). De precizat că substantivul pájaro (pasăre) este în limba spaniolă masculin, iar diminutivul este pajarito și nu pajarita, cum Unamuno a feminizat pentru a desemna păsărelele sale. Aluzia este evidentă. Mi-am permis să traduc anumite cuvinte nu ad litteram, ci în spiritul filosofiei unamuniene. Astfel, caminos parados, prin drumuri popas. Cuvântul parada are semnificația de stație sau oprire, eu am folosit cuvântul popas, mai expresiv în limba
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Cartea de vizită lăsată de omul care îmi vorbise în grădina societății oamenilor de Litere avusese de ce să mă intrige. Guy Courtois începuturi de roman pasajul Verdeau 75009 Paris (lîngă Librăria Verdeau) numele era destul de banal, deși vehicula o anume aluzie la ideea de curtoazie și suna oarecum ca o promisiune. Ceea ce provoca perplexitate însă era informația plasată imediat sub nume : începuturi de roman. Pe marea majoritate a cărților de vizită acest spațiu este de obicei rezervat unei informații clare : scriitor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
descărcări de energie semantică... Da, domnilor, mai spuse Guy în final, răbdarea voastră va fi răsplătită. „răbdarea noastră ?” toate cele 834 de creiere cărora li se adresase Guy începură brusc să prelucreze, să distileze, să evalueze cuvintele sale pline de aluzii, ambiguități și subînțelesuri. Ce reprezentam noi acolo ? o armată de viitori cobai sau de aleși ai istoriei ? Cînd Guy spunea „suntem încă într-o fază experimentală”, se referea de fapt la cine ? el era experimentatorul ? Vorbea el despre sine însuși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în stabiliment. De fapt, femeile transcriau înregistrările. o muncă enormă, gigantică. Cele cinci sau șase „infirmiere” erau de fapt stenografe de un mare talent. Cea ce realizau ele era uluitor, ascultau benzile și transcriau esențialul din pălăvrăgelile scriitorilor : bancurile politice, aluziile, poveștile cu haz, bîrfele, confesiunile, ironiile, comentariile cu substrat critic, stupizeniile spuse la beție... totul era transcris, devenea text și era pus la dosar. Dar, cum în anii ’80 începuse o perioadă de mare penurie, serviciul se văzut privat de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
răspunse cu franchețe: - Mă simt foarte bine. Aurica nu înregistră această declarație și-și continuă sentimentul ei, pregătit dinainte. - Dumitale, cum ești fără părinți, ți-ar trebui o familieașezată, în care să te simți ca acasă. Lui Felix, căruia orice aluzie la faptul că era orfan îi era supărătoare ca o umilire nedreaptă, i se păru curioasă insinuația domnișoarei cu bărbia ascuțită. - La unchiul Costache sunt ca acasă, și domnișoara Otiliami-este... ca o soră. Aurica boți puțin buzele și, după oarecare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în casă, în odaia ei, în văzul părinților și cunoscuților, și apoi tânărul n-a fost parolist. Lumea e rea, vorbește, de aceea e bine ca un bărbat să spună de la început ce intenții are. Felix tăcu câteva clipe, într-atît aluzia părea îndreptată către el, apoi, devenind hotărât din cauza primejdiei, zise: - Domnișoară Aurica, ceea ce spui trebuie sa fie adevărat,deși eu nu am experiență. Dar eu cred că personal nu pot să-ți aduc nici un neajuns, fiindcă nimeni nu se va
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un prieten italian pe care l-am cunoscut acolo. Am și alte lucruri de el la moșie, unde l-am invitat odată. - Vrei să vezi moșia? întrebă Otilia pe Felix într-un fel care întări acestuia o bănuială. Înțelegând numaidecât aluzia Otiliei, Pascalopol le arătă un album mare cu fotografii. Erau fotografii ale conacului (într-un vast stil românesc, cu pridvor și boltă), a unui lac, a unor vite și cai de rasă, a grajdurilor, a câinilor de vânătoare și a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu blândețe. Moș Costache îi surprinse într-o zi sărutîndu-se, dar nu zise nimic. Păru chiar rușinat de lipsa lui de atenție și fugi repede cu capul în piept. Nu-i împiedică niciodată, nu le făcu nici cea mai mică aluzie. Încurajat de consimțirea Otiliei, îmbătat, Felix începu să fie ispitit de un gând insidios. Dacă Otilia îl iubește cu adevărat, ar trebui să aibă încredere în el și să-i dea de acum dovezi mai G. Călinescu temeinice de dragoste
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
faci. Eu, când eram îndrăgostitde Olimpia, o sărutam, mă-nțelegi, toată ziua și peste tot. Nu mai ne feream de nimeni. Așa că... nu vă jenați. Felix făcu gestul de a pleca și avu chiar curajul de a prefera protocolar, făcând aluzie la nasturele cusut: - Mulțumesc, domnișoară Otilia!Stănică însă îl opri. - Stai, frate, nu pleca, am vrut tocmai să vă-ntreb ceva.Pe dumneata, că faci medicina. Am un caz interesant. Un client al meu vrea să atace un act de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]