9,447 matches
-
soldat. După fiecare reușită îi îngâna pe gradați: ” fapt ce îi amuză pe cei din urmă. Îl disprețuiește pe Bert. Acest dispreț îl consumă lăuntric; Bert este enervant de indiferent ca și cum nu ar fi unul dintre cei care fac viața amară întregului pluton. Privindu-l trage din țigare cu sete, cu atâta sete încât nimeni nu s-ar mira dacă fumul țigării ar ieși prin bombeul bocancului. Vlașin nu are nimic împotriva celor din grupul renegaților și cu atât mai puțin
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
uita un pic de ea! Ajung, văd o bătrână cum plânge, Și sufletul începe-a mi se frânge. O întreb dacă în vre-un fel, cumva, Să-i fiu de ajutor, eu aș putea?!!! Pe obraji, i se scurg lacrimi amare, Și-o clipă, mă privește cu-ntristare. În ruptul capului, ea, nu se-aștepta, C-ar putea-o întreba cineva, ceva ... De ce ai lacrimi din ochi, măicuță ... Hai, spune-mi! Ai vre-o trebuință? Nu te jena, poate te-ajut
BĂTRÂNICA ŞI DUREREA. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365310_a_366639]
-
de tandrețe, la care întodeauna puteai găsi o vorbă bună, o alinare, se manifesta acum cu brutalitate în relațiile cu fetele și nu numai. Se amăgea crezându-se mai înțelept dar nu îi era îndeajuns, avea pornirea de a împărtăși amara sa experiență devenind când insipid, când impertinent față de persoane care nu meritau nici pe departe acest lucru. Mitel, unul dintre colegii care îl sprijiniseră necondiționat în Roman în strădania de a învăța matematica, a avut de suferit de pe urma deviației de
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
comportament al lui Albert acesta reproșându-i că este exagerat de cuviincios cu Svetlana, o fată care îi trezise interesul: „ Ascultă la mine tinere, nu așa se abordează o domnișoară în ziua de azi ’’. Nu a fost luat în seamă. Amara lui experiență s-a dovedit a fi inutilă. Nu a putut să accepte aceasta; ceva animalic s-a dezlănțuit în el. Ori de câte ori avea ocazia o lua pe Svetlana pe sus purtând-o în colțuri luminate obscur, cu vădita intenție de
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
blestem ’’ Ar fi sărit la bătaie; el unul nu va blestema nicicând pe nimeni orice s-ar întâmpla, orice rău i s-ar fi făcut. A perceput faptul că Mitel nu îl viza câtuși de puțin. Își avea amarul lui, amar la care își dăduse concursul Albert. * - Hei, față palidă! Astăzi trebuie să fii fericit ca noi toți ceilalți! Nu a realizat dintr-un început că el era cel interpelat. A apucat doar să zâmbească încercând să-l descopere pe caraghiosul
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
care mi-a comunicat că sunt inclus într-un dicționar. Sincer nu știam să fi solicitat acest dicționar! Persoana respectivă m-a admonestat și m-a catalogat drept amnezic. În final am acceptat să primesc dicționarul. Aveam să am o amară surpriză, fiindcă am primit un fel de compendiu de 326 pagini în care autorii incluși în volum au doar scurte prezentări sub o pagină A5 sau chiar mai mici, cu poze preferințiale! Personal eram prezentat cu date din anul 2010
ATENŢIE LA DICŢIONARE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365338_a_366667]
-
De un albastru magic mă-nvăluie acum. M-ai însoțit pe Drum cu pașii tăi fierbinți, Mi-ai dăruit fiorul, ce numai tu îl știi Demult... când eram tineri, dragostei sortiți! Zeiță prețioasă te-aștept din nou să vii! Un râu amar de lacrimi l-am străbătut... de-atunci! De El părăsită, te-am rugam s-aduci Sfârșitul durerii și-a inimii speranță! Doar gândul la tine m-a ținut în viață. Unde-ai fost Iubire, atunci cînd te-am chemat? Te
EU TE IUBESC, IUBIRE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365353_a_366682]
-
lor, deslușitoare a candoarei copilăriei. Nici nu se numără anii la ei, pentru că timpul din viața unui om prinde viteză pe măsură ce trece. Dar cu ei, educatoarea Nicoleta Pascaru desface lumea în două: una e cea a tristeților moleșitoare, a greului amar din țară și alta e cea din clasă, unde copiii orașului zămislesc o frumusețe și o mângâiere din frumusețea și candoarea lor! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nicoleta Pascaru - mugurii lumii de mâine . / Aurel V. Zgheran
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
sfinților Domnului. De pildă, „Acatistul Sfanțului Ierarh Martir Antim Ivireanul”, celui care cu „undita meșteșugita a cuvintelor...cele ales și cu mărturiile cele înalte ale Duhului Sfânt”...”întinzând mreaja învățăturii apostolicești” cu „iscusința” a „vânat poporul cel ascultător din adâncul amar al păcatelor, aducandu-l la lumină cunoștinței celei adevărate...” (Condacul al 7-lea). Cu multă evalavie, poetul protosinghel închină „Stihuri de laudă” poetica Sfanțului Martir: „Dar eu știu că Domnul nu trece cu vederea/Ruga smeritului Sau rob, Antim,/Care
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ESENȚĂ A ESENȚELOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 928 din 16 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Iubirea orizont unic suprema ta dimensiune sufletească iubirea la capătul căreia sta amara învățătură iar mai încolo puțin orizonturi amăgiri în orizonturi pierdute zeii chiar dacă au fost azi nu mai sunt azi multe ne despart doar gândul de a iubi ne dă putere speranța că vom atinge un orizont zburăm uneori ne vom
ESENŢĂ A ESENŢELOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365357_a_366686]
-
orice simțământ, părea să-l întrebe din priviri și să-l îndemne: „Vrei să mă bați?!... Dă! Hai... dă! ” Amintirea vremurilor bune când Albert îi asculta cu interes povestioarele, cu pățanii, încărcate cu pilde și cu înțelepciune, devenise și ea amară. Modalitatea tradițională de educare a a urmașilor prin învățături și pilde, moștenite din tată în fiu, își mai avea rostul doar în mediul rural dovedindu-se a fi depășită în mediul urban. Până să intre la facultate, Lică fusese copilul
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
acel moment a realizat că percepuse o anumită rumoare, pe care o ignorase, în vreme ce cobora scările în goană. Era strădania unora de a înăbuși hohotele de râs ale celorlalți până când el se va fi îndepărtat îndeajuns. A simțit un gust amar vizavi de propria-i persoană constatând că, în atari împrejurări, nu era cu nimic mai prejos decât comandantul grupei a treia din perioadă și nici față de oricare din plutonul ce a călărit-o, cu rândul, pe fată dacă acest fapt
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
liniștit mult mai târziu. Abia apoi a putut dovedi că este o ființă umană : „Nu ar fi trebuit să-l întâlnesc pe acest om, pe coordonatorul vostru, șeful de echipă. Încrederea lui în familie, în sprijinul acesteia, au umplut paharul amarului vieții mele. Nu a fost să fie să am parte de un astfel de om alături, în viața asta mizeră. Cea care mi-a îndrumat pașii, în anii tinereții, a fost Ana Pauker. De la ea am învățat cum să joci
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
nevinovați iar nouă ni se adâncesc trăsături de criminali pe măsură ce sunt anulate circumstanțele atenuante. Am luptat pentru o lume mai bună și uite unde am ajuns! ” Sinceritatea brutală a celui ce i se destăinuie este dublată de o ușoară veselie amară. Albert bănuiește că aceasta este antidotul folosit de ilegalist pentru menținerea echilibrului conștiinței. Ar trebui să înțeleagă dezicerea lui de etichetarea de comunist; a fost doar un om care a îndrăznit să spere și să lupte pentru dreptate. Este prea
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
astfel de Om care știe cum sa-ți aducă atâtea bucurii inimii și care mai știe cum să te înțeleagă, prin însăși înțelepciunea inimii și a unui mare, mare suflet, pe care-l are. Iar mi-am amintit de gustul amar al clipelor de singuratate! Acea singuratate de care parcă nici nu doresc să mă despart și de clipele când nu am cui să mă împart atunci când timpul mă înconjoară doar cu tăcere și rămân doar cu tristețea. Uneori când merg
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
Te-am prevenit atunci, cu ea se moare ‒ Știam doar eu cît pentru amîndoi. Nu pot să spun că fără tine-i bine, Mi-ai devenit în viață gol firesc, Dar nu pot să te chem, căci mă reține Ceva amar, adînc și omenesc. Te-ai integrat tăcerii absolute, Parcă sugrumi și șansa de suspin, Încerci să zbori - aripile-ți cusute Pe-un păcătos și jos pămînt te țin. Cînd va începe liniștit să ningă, Nu te gîndi la mine, nicidecum
NOIEMBRIE FĂRĂ SCĂPARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365507_a_366836]
-
o facă, a uitat de tonul șoptit ba chiar și-a întărit spusele, efectul fiind similar unei salve de artilerie: - Domn’ profesor !... Dați-mi cinci !!! - Nu !... Nu se poate ! Tu ești student bun! Îți dau nouă. Nouă!!! * Încă un gust amar. Repartiția pe posturi se face la nivel național. În Academia de Studii Economice exigența este cu totul alta față de alte instituții de învățământ economic superior din țară și mai ales față de cel din Craiova. După mediile obținute de absolvenți, în
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
unde în altă parte ar fi putut fi mai potrivit decât în grădina sufletelor noastre! Sigur, adeseori toate acestea trebuiau udate cu multe lacrimi, uneori le uitam mirosul, dar nimeni nu a creat vreodată vreun fruct mai dulce și mai amar al iubirii decât acolo pe altarul sacrificiilor, al răbdarii, al timpului care-și țesuse pânza în jurul iubirii noastre, nu-i așa?! TIMPUL! Mereu aliatul tău! Casa noastră de atunci era un labirint în care te găseam în ea, și mă
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
fi un om dur! -Nici nu este, nevasta lui, Măriuca, are toată averea, ea conduce cu mână de fier prin intermediul fratelui meu, chiar dacă atunci când o auzi vorbind, ai impresia că este numai miere, în fapt este o iluzie, mierea este amară ca fierea... Violeta a rămas pe gînduri, după un timp a spus: -Plec! Vă las, să vă odihniți! Când mai aveți nevoie de ceva, sunați! Voi veni imediat! Jos avem un bar drăguț, dacă vă încântă ideea... -Violeta, te rog
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
oare un fir de iarbă? Câți copii nenăscuți din cauza martirilor condiției umane alimentează azurul utopiilor noastre? Câte văduve hibernează între nopțile noastre de dragoste? Câte insomnii, Doamne, mai costă astăzi un sărut?...Paturi îndrăgostite pluti-vor în derivă pe râul amar al zilelor: ce foc le va readuce la viață? Dio își închipuia că după căsătorie va avea dragoste(a) la discreție...Fals.Premisă cât se poate de falsă. Dragostea este o luptă continuă.Fără pauză. Aici totul se sancționează: și
DEŞERTUL DE CATIFEA (91) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365014_a_366343]
-
ați dat ultimul asalt împotriva nemților... și de-atunci nimeni n-a mai știut de tine, doar eu am păstrat în mine credința că n-ai murit, și am purtat haina neagră a doliului văduvei blestemate. Știi tu câte lacrimi amare am vărsat pentru tine, câte nopți n-am dormit și de câte ori am mers la geam să privesc pe uliță că speram să te văd cum vii la casa ta... Of, Andrei, de câte ori nu m-am trezit din somn în miez
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
ați dat ultimul asalt împotriva nemților... și de-atunci nimeni n-a mai știut de tine, doar eu am păstrat în mine credința că n-ai murit, și am purtat haina neagră a doliului văduvei blestemate. Știi tu câte lacrimi amare am vărsat pentru tine, câte nopți n-am dormit și de câte ori am mers la geam să privesc pe uliță că speram să te văd cum vii la casa ta... Of, Andrei, de câte ori nu m-am trezit din somn în miez
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
lemne, făina de grâu și de porumb- pe sfârșite, iar din vântul ce-i colindă de zor punga Dio n-ar putea cumpăra nici măcar o pâine sau o floare să i le dăruiască celei care i-a suportat singurătatea atâta amar de vreme. Plus că și țara plutește în derivă pe apa sâmbetei contemporane, iar cârmaciul, meșter de doi bani, e mereu plecat cu sorcova prin irealitățile limitrofe. DOAMNE, O PARTIDĂ DE SEX AR MAI SALVA, CÂT DE CÂT, DIN ONOAREA
DEŞERTUL DE CATIFEA (94) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365042_a_366371]
-
așa...în gând c-un mag Care mă -ndemna duios, cu drag: -După atâta muncă, zbucium, încordare Îndreaptă-te acum grabnic spre mare! Știam dintr-o carte scrisă demult, demult, Că slăvitele ape, purificatoare sunt! Preoți tămăduitori, încă din vremuri amare, Purificau oamenii simplu, prin scufundare! Sub privirea blândă a lui Dumnezeu M-am scufundat în mare de trei ori și eu Nisipul din adânc, atins de mine s-a argintat Mii de steluțe în razele soarelui au scăpărat Prin transparența
PURIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365050_a_366379]
-
să iubească alt virus?” Așa cum spuneam la început, „fericirea” ne vine de la „confrați”, aceasta datorită unor minori scriitori. Vorba aceea: „Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani am eu grije”. În acest context se pune întrebarea cu un gust amar: „Cine mai spală de noroiul aruncat în marile noastre personalități?” Datorită acestui „noroi” denigratorii au rămas cu numele în istorie. Vorba lui Cioran: „A-ți iubi aproapele este un lucru de neconceput. Poți cere unui virus să iubească alt virus
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]