6,796 matches
-
Al. I. Brătescu-Voinești” al Ministerului Artelor pentru Casa amintirilor (1942). Semnează și V. Crângu, Mihail Șerban-Crângu. Literatura lui Ș., voită modernă și citadină, rămâne „destul de bogată în reziduuri sămănătoriste” (E. Lovinescu), afișând un realism tendențios, cu accente naturaliste și cu ambiția complicației „psihologice”, neservită de mijlocele de expresie, vizibil precare. Sunt recognoscibile, în romanele și nuvelele lui, procedări, rezolvări „tehnice”, particularități de viziune, dar și de tipologie, recuzită etc. utilizate curent, însă cu mai mult talent, de Ionel Teodoreanu și Cezar
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
ideologice ale lui Mihai Ralea ori în cele despre N. D. Cocea, pentru care, în lipsa simțului moral, „toate podoabele spiritului au fost în zadar”; C. A. Ionescu-Caion e văzut ca „tip straniu de perversiune intelectuală pusă în slujba unei bolnave ambiții”. Semnificative sunt și accentele dure din Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (1954) ori din Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor (1958). Primul text oferă o neiertătoare schimbare de optică. Dacă la începuturile publicisticii sale Ș. afirma despre Mihail Sadoveanu că „admirabil reprezintă
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
publice, fiind laureat a numeroase distincții. Debutează, sub semnătura St. Leonte, în 1948 la revista „Studentul român”, iar în volum cu o „povestire cinematografică”, Boieri și țărani (1955), pentru a trece apoi la roman, cu Cezar Dragoman (I-II, 1957). Ambiția narațiunilor sale romanești este de a evoca nu numai mediul citadin interbelic, ca în Uciderea pruncilor (1966), ci și problemele intelectualului aflat în conflict cu mediul său social, cum se întâmplă în Cercul (1968). Fragmente din piesele sale de teatru
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
ideal, poezia lui Ș. își revendică subvenționarea de către un regim metafizic-modernist. Metafizicul ar viza, în această ecuație, tipul de atitudine care prelucrează emisia, în timp ce (neo)modernismul ar caracteriza tehnica prin care atitudinea se materializează. Acest portret, conținând liniile unor mari ambiții și proiecte, are o acoperire cu totul modestă în spațiul efectiv al versurilor. Dincolo de trama pe care mai curând o etalează/ forțează didactic decât o construiește, lirica se desfășoara în jurul unei scheme invariabile: patinare dezordonată pe gheața obținută prin proliferare
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
relatarea unei excursii la Predeal a unui ins dezamăgit în dragoste, cu o proaspătă amică, ajutată să meargă acasă după un mic accident pe care și-l provocase sărind din tramvai -, romanul Accidentul pare să fi fost scris doar din ambiția lui S. de a demonstra că era în stare să facă și proză realistă, scoțând elemente de epos din cenușiul vieții cotidiene. Dacă aceasta îi va fi fost chiar intenția, și-a înfăptuit-o. Nici o carte a sa nu a
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
spirit și autenticitate durabilă literaturii noastre dramatice; dar poate că nimeni nu s-a gândit să le caute acolo unde era altceva de aflat: în aceste comedii simple și juste, scrise de un condei salubru și fermecător, nădăjduiești cu modestă ambiție să găsești repertoriul meritoriu al spectacolelor comune. I. NEGOIȚESCU Mihail Sebastian face figură de critic impresionist care discută opera în cauză fără prejudecăți, cu o înțelegere de ajuns de elastică, ceea ce l-a făcut să nu cadă în erori fundamentale
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul nu se întoarce în satiră împotriva parvenitismului și în
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
la femei, tendințele ostile față de copii se pot manifesta în două direcții: manifestări pasagere de ostilitate, iritabilitate, injurii, care apar la mame tandre și afectuoase în perioada premenstruală; din punct de vedere psihologic, instinctul matern se poate perverti în vanitate, ambiție, idei greșite de educație morală sau igienă; ura maternă poate fi nediferențiată, în cazul copilului nedorit, al copilului adoptat sau vitreg, dar ea poate fi și diferențiată în mod preferențial, orientată fie către fiu, fie către fiică; e) ura paternă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
critice, de mizerie etc.; necesitatea de a evita riscurile vieții sau de a găsi soluții de rezervă. În ceea ce privește evoluția personalității, se consideră că la adult personalitatea este complet formată, iar evoluția acesteia încheiată. Cu toate acestea, apar și elemente noi: ambiția de a menține un echilibru între viața psihică și rezultatele activității; vanitatea; posturile avantajoase, premiile, distincțiile, favorurile, stima, recunoașterea meritelor, superioritatea, reputația. Onoarea mai întâi, apoi onorurile, acestea trebuie să fie deviza morală a adultului temperat, echilibrat, conștient. Cultul onoarei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situațiilor vieții, ca rezultat al educației, culturii intelectuale și morale, al educației școlare, sociale și religioase; aceasta este condiția succesului; un tip de Eu negativ, slab, instabil, neechilibrat, incapabil de a se adapta la situațiile vieții trăite, datorat fie unor ambiții personale neconforme cu posibilitățile individuale, fie unui model educațional, moral negativ, fie unui model artificial, ireal, în care au valoare experiențele din cursul copilăriei, carențele educative sau afective, imitația exemplelor rele, situații conflictuale sau refulările anterioare; toate acestea configurează posibilitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu efect euforizant (alcool, cafea, droguri etc.). c) Psihoigiena paranoicilor Psihoigiena paranoiei trebuie începută încă din copilărie sau de la vârsta adolescenței. Astfel, trebuie combătute încăpățânarea, orgoliul, ambițiile absurde, spiritul dominant. De o mare importanță este și cultura intelectuală a individului, aceasta putând influența negativ trăsăturile de caracter ori declanșa idei prevalente sau chiar de tip delirant, pe un teren fragil. Un rol deosebit îl au formarea individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acces la informație și comunicare mondială. Chiar dacă suntem la început de drum în folosirea TIC la școala noastră,am început deja să vedem eficiența acesteia prin atractivitatea în rândul elevilor,nerăbdarea cu care așteaptă ora destinată calculatorului precum și plăcerea și ambiția de a se autodepăși în tot ceea ce înseamnă lecții predate cu ajutorul calculatorului. „ Nu este necesar să citești în frunze de ceai, să vorbești cu zeii,sau să rezolvi ecuații complexe pentru a înțelege că sistemul educațional va trebui să se
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
loc pentru că așa te simți în siguranță! Te plafonezi, nu te mai apreciază colegii, nu te mai vor părinții, copiii se vor plictisi! Totul trebuie să se desfășoare ca o competiție cinstită, la care se poate renunța când dorești, în funcție de ambițiile proprii și de ceea ce vrei să realizezi. Dacă aș avea căderea să vorbesc tuturor cadrelor didactice, le-aș spune: Depistați competiția și riscul, căutând succesul! Gândiți-vă profund la ceea ce trebuie schimbat, stabiliți relații interumane specifice pregătirii intelectuale și profesionale
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de incompetență, subiectivitatea, nerealismul, pasivitatea excesivă, lipsa comunicării, marginalizarea. Să nu ne izolăm și să nu izolăm pe alții, și să fim dependenți doar de ambiția de a duce până la capăt realizarea unui vis frumos - punerea în practică a noii idei, care va trăi doar până când o altă idee va prinde viață. În concluzie, putem afirma că progresul societății ține de creativitate. Despre creativitate au scris
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
că oricum România se manifestă foarte independent, căci refuză să fie „legată” de vreun tratat, respingând chiar tratatul comercial al marilor puteri cu Poarta, din 1861. De asemenea, crede că statul român este păzit de regimul garanțiilor colective, dar că „ambiția unora și vanitatea altora Îl vor conduce probabil pe prinț, care acum este numit invariabil, suveran, până la titlul de rege” <ref id="27">27 Ibidem. </ref>. Afirmația este fără echivoc: există o imensă voință politică de a schimba statutul politic
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
un produs elaborat. În Punte, unde Teofil A. reapare, complexitatea crește prin suprapunerea mai multor partituri și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității, personajul-autor rămâne însă închis în lumea meschină a provizoriului și a precarității, surprinsă fugitiv și fragmentar. Deși de ținută „călinesciană” și adăpostită de jurnal, opera lui Ț., îngăduind cititorului să asiste nemijlocit la transformarea insului obișnuit în scriitor
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
publică ceea ce critica va considera a fi cartea lui cea mai bună: romanul Coroana Izabelei (1982), o parabolă care ambiționează să înghesuie în strâmtul spațiu rural-imaginar Ursa Mică procesul de ardere în efigie a regimului politic contemporan cu scrierea romanului. Ambițiile sunt strangulate din fașă de incontinența literară a autorului, de altfel Coroana Izabelei fiind transformată după 1989 în trilogie. Marmură neagră (1989) e un roman despre inexistența prețios complicabilă a unui cătun, unde bătaia către un nivel de adâncime simbolică
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
lectura lui Hegel, Cluj-Napoca, 1997; Jacques Derrida, Scriitura și diferența, pref. Radu Toma, București, 1998 (în colaborare cu Bogdan Ghiu); Ion Mureșan, Le Mouvement sans cœur de l’image, Paris, 2001 (în colaborare cu Olivier Apert). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ambiția prozei, CNT, 1967, 2; Valeriu Cristea, „Exerciții”, GL, 1967, 8; Gheorghe Grigurcu, „Exerciții”, F, 1967, 2; Mihai Ungheanu, „Exerciții”, R, 1967, 2; Paul Georgescu, „Exerciții”, VR, 1967, 4; Nicolae Manolescu, „Frig”, CNT, 1968, 4; Al. Piru, Literatura absurdului, LCF, 1968
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca redactorului de editură, culisele politicii literare, concurența politică și profesională, ambiția de a păstori debuturi, pasiunea pentru istoria literară (U. a alcătuit ediții ale liricii lui Emil Botta, o antologie Dominic Stanca, după cum a îngrijit și postfațat Jurnalul unei ființe greu de mulțumit de Jeni Acterian, 1991) au trecut poezia în
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
ZORILE, publicație apărută la București, bilunar, între 15 aprilie și l iunie 1912. Director: N. N. Hêrjeu. Articolul-program Ca să se știe! pledează pentru urmarea exemplului clasicilor, respingându-se „literatura impotentă și ambițiile naufragiate ale simboliștilor”. Poeții revistei sunt Oreste, N. N. Hêrjeu, Ion Al-George, Nichita P. Macedonski, proza este semnată de Waldemar, iar un text dramatic, Sapho, dă Ion Al-George. Se evocă personalități (N. Iorga, B. Delavrancea, Mihai Eminescu), se comentează spectacole teatrale
ZORILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290753_a_292082]
-
absolvire e repartizat la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (azi Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) din același oraș. În 1990 își ia doctoratul cu teza Literatura română în presa periodică dintre anii 1850 și 1880, ce nutrește ambiția configurării unui „tablou” complet și încearcă o scrutare din toate unghiurile a fenomenului: mecanisme, elemente de structurare, modele etc., în discuție intrând și istoria mentalităților, teoria informației, perspectiva sociologică ș.a. Câțiva ani mai târziu, în 1994, e desemnat să coordoneze
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
putut să mă fac medic - spune un părinte - dar vreau ca fiica sau fiul meu să urmeze Medicina.” 5. Într-o altă categorie de părinți se află orgolioșii, ei fac din alegere profesiei pentru propriul lor copil o problemă de ambiție. „Vreau să-i arăt lui cutare (de obicei prieten) că și copilul meu poate face o facultate. „Acești părinți nu se întreabă dacă fiul sau fiica lor ar vrea să facă o facultate, dacă are pregătirea necesară, dacă are aptitudini
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
oboselii, a surmenajului provocat de stilul de viață al familiei. Orientarea școlară greșită reprezintă o altă cauză a insuccesului școlar, un nou izvor de suferință pentru elev. Copiii obligați de părinți să urmeze o anumită școală, din diferite motive sau ambiții, fără a dispune de resursele intelectuale necesare, fără a i se respecta înclinațiile și aptitudinile, se confruntă cu experiențe tragice, ajungând să abandoneze sau obținând rezultate mediocre. Când influența familiei este pozitivă, copilul este îndrumat să îmbrățișeze o profesie potrivită
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
intervin învățații, filosofii, preoții și conducătorii militari care vor desăvârși această educație. Existau școli particulare, dar puțini își puteau permite să le frecventeze. Copiii vor fi pregătiți pentru practicarea unor profesii sau meserii, însă de acum se văd foarte bine ambițiile părintești și clasa socială din care provin aceștia și, trebuie să recunoaștem că aceste lucruri sunt valabile și astăzi. Evul mediu, cel puțin prima să parte, nu schimbă foarte mult educația cât viziunea asupra ei. Biserica patrona școala, iar baza
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
lupul în care se metamorfozase corpul său astral fiind împușcat, sihastrul e găsit a doua zi mort, cu o rană în coaste. În Chef la mănăstire trecerea întâmplătoare a unui protopop pe la un așezământ bogat stârnește în cuvioși o asemenea ambiție de a-l ospăta după cuviință, încât organizează o petrecere homerică, ce ține patru zile. Pentru a pune iapa sfinției sale la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o lasă acolo până a treia zi când
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]