19,795 matches
-
din bronz ce Încă Îi mai răsunau În cap. 5 17 iunie, pe la prima oră Dante Încercă să se ridice din pat, făcându-și streașină cu mâna Împotriva razelor de soare care pătrundeau pe fereastră. Visele și amintirea i se amestecau Încă În minte. Pentru o clipă, se temu că scânteile pe care le vedea erau niște noi efecte ale medicamentului, Însă pentru a-și explica acea moleșeală erau suficiente vinul cel roșu de Perugia și fumul Înecăcios din cârciumă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
peste pământ, Îi răspunsese poetul sec. — Și totuși, acea legiune duce cu sine taina binelui și a răului, fructul care ne face să semănăm cu Dumnezeu. Vino și tu În legiune, al cărei nume este numele stăpânului meu - continuând să amestece vorbe și bale Însângerate, bărbatul se aplecase spre el. Apropie-ți urechea de gura mea. Îți voi dezvălui cuvântul care urnește pietrele și care deschide poarta spre tărâmul morților. Ochii Îi scânteiau În semiîntunericul subteranei. Dante se gândise că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai privi o dată În jur. De multă vreme Florența fusese invadată de roiuri Întregi de calici, care se coborâseră peste cetate ca muștele pe hoitul unui cal. Pelerini prefăcuți, șchiopi prefăcuți, diformi prefăcuți, orbi prefăcuți, luptători Întorși din cruciadă prefăcuți, amestecați cu diformi adevărați și cu șchiopi adevărați, cu nebuni adevărați și cu ocnași adevărați, adunați laolaltă Într-o armată de plângăreți, predicatori aventurieri, vestitori de miracole, oameni fără rost și fără alt scop decât acela de a scormoni În vremurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Câinele acela era singura lui speranță de a face față dificultăților. Dar În sinea lui ardea din pricina umilinței. Încercă din greu să Își amintescă discursul pe care și-l pregătise pentru un nou Împrumut, dar cuvintele Îi ajungeau spre buze amestecate cu insulte și invective. Și mai era și Veniero, cu prezența lui neprevăzută. La naiba cu Mannetto și cu pretențiile lui, Își zise. Va mai fi vreme pentru asta. — Autoritatea Comunei are nevoie să stea de vorba cu dumneata, messer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Flavio pe un ton misterios. Da, e aramă. Cât se poate de pură. — Și poate fi preschimbată În aur? — Poate. Genovezul se apucă din nou să Învârtă pipeta Între degete. — Arama se găsește În natură sub forma unor subțiri filamente amestecate cu mase impunătoare de rocă și de pământ. N-am văzut niciodată... — Dar cum Îți explici această ciudățenie? Îl Întrerupse poetul. — Nu mi-o explic. Ar putea fi primul act al transformării. Se pare că muntele științei crește În chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că În fiecare din ele exista un mic opaiț, care abia lumina spațiul dinăuntru, populându-l cu umbre. Nu izbutea să o găsească pe Pietra În nici o cameră, Sunetul pașilor săi pe podeaua din lemn revenea Într-un ecou confuz, amestecat cu un zgomot metalic. Ceva ce era sigur că mai auzise cândva. Vinul continua să Îl zăpăcească și Îi venea din ce În ce mai greu să deslușească tot ceea ce Îl Înconjura. De ce se afla acolo? Ce Însemna toată acea nebunie? Încotro Îl condusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dante, cu aceeași indiferență dinainte. Fu suficient pentru ca poetul să se Întoarcă brusc, aruncând o privire rapidă În jur. Nu văzu nimic, Însă, dintr-o dată, Paradisul apăru iluminat de o lumină diferită. Mai puțin sordidă, dar absurdă. Oastea falșilor ciumați. Amestecați cu pelerinii care se Îndreptau spre Roma, exilații ghibelini Își dădeau oare Întâlnire la Florența, odată cu aventurieri și cu intriganți precum Cecco, pentru a se pune sub călăuzirea unei regine ascunse? O târfă? Cei pe care Giannetto spunea că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o regină să ajungă să se prostitueze. Cecco delira, sau Își bătea joc de toată lumea, ca de obicei. Poate că era beat. 16 21 iunie, În zori La răsărit cerul Începea să se lumineze și câteva subțiri fire roșiatice se amestecau cu negrul și cobaltul nopții. Pata imaculată a Venerei strălucea precum diamantul de pe fruntea lui Lucifer, Împingând În umbră toate celelalte stele. Poate că ar fi trebuit să aștepte, Înainte să fie deschisă poarta. Ar fi putut să ceară acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sub ochii poetului, arătându-i o pagină acoperită cu o listă de nume. — E registrul intrărilor de la Porta di Francia. Gărzile mele scriu aici numele tuturor celor care trec, pentru vămuire. Și mi-au semnalat intrarea a două persoane suspecte, amestecate printre pelerinii care fac popas În drum spre Roma. — Despre cine-i vorba? — S-au prezentat ca doi negustori din Padova și au tras la taverna lui Ceccherino, aceea care... Dante știa prea bine ce se spunea despre Ceccherino și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că se afla În mai bune condiții decât ușa. Locul unde se afla era și el aproape pustiu. Nu exista decât un pat grosolan din lemn, ușor Înfrumusețat de o pânză de in care emana o mireasmă subtilă de curățenie, amestecată cu o aromă diferită, de carne femeiască. Pentru o clipă, imaginea trupului gol al Antiliei, Întins dinaintea lui, Îi umplu ochii În toată splendoarea sa, evocată de acel parfum. Așadar, acesta era ascunzătoarea ei, lângă bărbatul care Își făcuse bârlogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În cufăr. Extraordinara greutate a obiectului Îl impresionă. Femeia aceea trebuie că știa cu adevărat secretul fabricării aurului, dacă Își putea permite să abandoneze o asemenea avere Într-un cufăr nepăzit. Aruncă repezit pe jos conținutul lăzii, căutând alte bijuterii. Amestecate În devălmășie printre prețioasele tunici de mătase și de in se aflau duzini de asemenea podoabe. Cufărul era arca unei comori. Îl răsturnă, vărsându-i pe dușumea Întregul conținut, care se Împrăștie de jur Împrejur, strălucind. În turnul acela se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
adevărat urmașa marelui Frederic al II-lea. Așadar, pentru asta se supusese ea acelui spectacol obscen, În Paradis. Orice, numai ca să Își ascundă adevărata identitate. Iar podoabele erau doar un expedient pentru a ascunde măcar o parte din bogățiile imperiale, amestecate În felul acela ca să treacă neobservate? Oricine ar fi văzut acele brățări ar fi remarcat cât erau de prețioase, dar nu i-ar fi dat niciodată prin minte că femeia avea cu zecile. Astfel, etalarea lor devenea acoperirea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care - atenție! - nu se repetă niciodată. Și să știi că au fost calculate până la a zecea milionime, În speranța că doar-doar... Caracterul său magic este accentuat de bizareria că, făcând raportul dintre termenii succesivi ai șirului lui Fibonacci - și el amestecat În suita de enigme care face farmecul și suspansul Codului lui Da Vinci - ,rezultatul tinde spre misteriosul 1,618034... Știi ce este cu acest șir al lui Fibonacci? Nu? Leonardo Fibonacci, un matematician eminent pentru secolele XII-XIII când a trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dumneavoastră de cercetare ca ecletism? a continuat surâzătorul Zoran. - Un binevoitor ar fi găsit, sunt sigur, un sinonim mai agreabil - sincretism, de exemplu. Sau interdisciplinaritate. - Când un savant - pentru că profesorul Adam Adam este un savant redutabil, orice s-ar spune - amestecă fără ezitări istoria propriu-zisă cu filozofia istoriei, mistica religioasă, antropologia culturală, ocultismul... - Studiile mele n-au În ele nimic ocult... - Oare? Dar obsesia pentru Marea Lege? Dar teoria lumilor suprapuse? L-am privit contrariat. - Ați spus că nu sunteți specialist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prea. Totuși... Nu sunt un tip suficient de puternic pentru a refuza o provocare, așa că... În fond, de ce nu? - Nu judecați cu prea multă indulgență comunismul? Ați trăit timpurile acelea, știți foarte bine că ... - O secundă, te rog: să nu amestecăm planurile. Eu am vorbit În calitate de istoric al comunismului, nu de victimă a comunismului - nu e același lucru, vorba evreului din bancul cu același nume... Nu-l știi? Ascultă: rabinul Îl mustră cu asprime pe un tânăr evreu care nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
semn de asumare a apropierii la care făcuse aluzie. - Se poate spune și așa, este la latitudinea dumneavoastră să Înțelegeți ce doriți. Omul rămâne o ființă liberă să rateze În orice după bunul său plac, și nu pentru a mă amesteca În opțiunile dumneavoastră mă aflu eu aici, acum. - Îmi dau seama că aveți și lucruri mai importante de făcut. Aștept cu interes să cunosc adevăratul motiv. - O să vi-l spun Îndată, deși mi se pare că n-am nimerit momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o să se mai piardă În speculații pe tema norocului care Îmi căzuse pleașcă după mai puțin de o jumătate de oră de pseudocăutare. N-a comentat nimic, Într-adevăr, dar din cu totul alt motiv. Era furioasă. O furie seacă, amestecată cu revoltă și disperare. Doar un exercițiu de reprimare a reacțiilor, pe care l-am bănuit Îndelung și sever, a oprit eliberarea țipătului care Îi umplea toată ființa. Palidă și transfigurată, răsucea Între degete cele câteva foi de hârtie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
gesturi și să afișeze permanent Încrederea superioară menită să ridice moralul subordonaților. Când am intrat, Roger Howard presta În plin exercițiu de Îndeplinire a misiunii primite de la Eveline: temporizarea discuțiilor. Se străduia să fie convingător, dar era mai degrabă patetic, amesteca fără rigoare considerații de ordin științific și precepte morale desuete - corectitudine, umanism, datorie, mă rog, chestii de-astea subțiri, pe care Zoran le asculta cu un aer indulgent. - Riscăm să transformăm Centrul Într-un focar incontrolabil de terorism internațional, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ochii și zărind în iarbă o șopârlă de smarald, ce dormea pe fâșie, o făcu să se miște vioaie, după care îi dete una cu buzduganul. Șopârlă mai zvâcni o dată din coadă cu putere, apoi rămase pentru totdeauna fără suflare, amestecată cu glia strămoșească pe care voia s-o părăsească. — Drept să-ți spui - glăsui Metodiu - spaima ce-am tras-o rezultă din trei chestiuni: 1î noi ieșim des din Moldova și ne întoarcem și mai des, dar de văzut până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i de pe la noi. Că ce-ai văzut tu putea vedea și-un turc ori un polak, ba, de se uita mai bine, și-un cazac. Eu zic că rânduiala noastră, a povestitorilor, e să păzim poveștile noastre, să nu le amestecăm cu poveștile venetice. Să povestim numai ce-i pe la noi, să știe cel ce-ascultă: asta-i curat poveste valahă! Că dacă începem a lua povești de-aiurea, se-ntâmplă ca atunci când vorbești singur: ori nu te-ascultă nimeni și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se uită chiorâș la noi și face să sune în străfundul nostru vocea Sa mustrătoare: „Frații tăi postesc și rabdă. Pune cârnatul la loc!”. De aceea zic că și în fuga fiicei dumitale cu numitul Zbignew eu văd dacă nu amestecată mâna Domnului, măcar muiîndu-se degetul Său mic, ori poate, de înțeleg bine chiar inelarul he, he. Variate căile Domnului, frate dragă! — Variate, variate, dar să le știm și noi! - făcu îmbufnat hangiul. — Ar fi un mare păcat și din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă rog, dumicat, și câte și mai câte! De toate voi face, părinte - zise Malgorzata. — Da’ de ce să faci de toate? - spuse nervos înțeleptul călugăr. Cine te pune? Să faci ce-ți spune bărbatul, asta să faci! Că atunci când vă amestecați voi în treaba lui, știți ce se-ntâmplă? Cunoști povestea cu găina care n-a mai vrut să ouă c-a băgat până la urmă și ea de seamă că roșcatul cocoș, în aparență - repet, în aparență! - nu prea face nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
De vină sunt imbecilii ăștia care au greșit hărțile; și ni s-a spus că dacă avem vreo problemă, să ne descurcăm cum putem. Așa că să terminăm odată cu asta. Celălalt stătu în cumpănă. Era evident că nu dorea să se amestece într-un incident atât de urât, dar, văzând că nu are de ales, scoase apă din puț și umplu întâi radiatorul mașinii, iar apoi un mic bidon. Îmi pare rău! murmură la sfârșit. — De ce-ți pare rău? i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
organizației voastre nu vor înțelege acest lucru, nu vom ajunge la nici un rezultat. — Dar dacă nu e vorba de bani, ce vreți? — Dreptate, am mai spus-o. Iar dreptatea și banii sunt ca uleiul și apa, niciodată nu se pot amesteca. — Putem ști cel puțin în ce termeni se discută eliberarea noastră? întrebă bărbosul care făcea pe șeful. — Desigur! răspunse calm. Vă voi pune în libertate atunci când mi-l vor aduce pe cel care ne-a otrăvit puțul. — Și ce aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Poate că exagerez, dar e mai bine să nu riști. Mă gândeam să mă duc să-l văd pe tuareg, dar cred că cel mai bine ar fi să te scot de aici... - Arătă spre avion: Du-te până acolo, amestecă-te printre oameni, iar după o jumătate de oră fă un ocol prin spatele acelor dune de nisip, intră în elicopter pe ușa din spate și ascunde-te sub ultimul scaun. Eu o să mă fac că vin de la duș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]