4,171 matches
-
Sociabilité et culture ouvrières, Rouen, Presses universitaires de Rouen. MURDOCK George (1972), De la structure sociale, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). Φ INTEGRARE, Mobilizare, SOLIDARITATE Socializaretc "Socializare" Termenul de socializare este de multă vreme folosit curent atât În antropologia culturală, cât și În psihanaliză sau În psihologia genetică. Sociologii, În ceea ce-i privește, se interesează și ei de procesele prin care indivizii, Însușindu-și modalități de acțiune și de reflecție din mediul În care trăiesc, interiorizându-le și integrându-le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gama largă de aplicații a interviului de tip povestirea vieții. Așa cum este descrisă aici, povestirea vieții oferă un model care poate să fie aplicat în multe discipline ori să răspundă multor nevoi de cercetare, în domenii variind de la sociologie la antropologie, lingvistică și literatură. Povestirea vieții este asemenea unui instrument care are oricât de multe aplicații îi poate găsi cineva. Poate că aspectul care distinge cel mai mult abordarea prezentată aici de altele este acela că expunerea povestirii vieții este păstrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Lieblich, Josselson, 1994, 1997), are ca scop ajungerea la o mai bună înțelegere teoretică a narațiunilor autobiografice individuale prin studii de profunzime, examinări metodologice și explorări teoretice. Istoria vieții a fost, mult timp, metoda fundamentală a studiilor de teren din antropologie. Așa cum subliniază Spradley (1979), unele istorii ale vieții sunt în mare parte prelucrate de etnografi (în mod frecvent doar 60% din descriere este expusă folosind limbajul și propriile cuvinte ale naratorului), în timp ce altele sunt prezentate în aceeași formă în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
similare în ceea ce privește aspectele pe care le abordează și la care se referă, dar informațiile specifice căutate și rezultatele finale pot fi foarte diferite. În folclor, sintagma povestirea vieții (Ives, 1986; Titon, 1980) este folosită mai mult decât istoria vieții în antropologie, concentrându-se, de obicei, asupra modului în care intervievatul se vede pe sine ca păstrător al tradiției, în timp ce forma finală poate varia de la descrierea cercetătorului a ceea ce s-a spus, s-a făcut ori s-a sugerat până la o narațiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
care unele vor fi analizate în capitolul 4. Putem afirma astăzi că povestirile au câștigat respect și au fost acceptate în multe cercuri academice. Psihologii recunosc valoarea narațiunilor personale în înțelegerea dezvoltării psihologice și a personalității (McAdams, 1993; Runyan, 1982). Antropologii folosesc istoria vieții sau studiul de caz individual ca principală unitate de analiză pentru măsurarea similarităților și a diferențelor culturale (Langness, Frank, 1981; Spradley, 1979). Sociologii folosesc povestirile vieții pentru a înțelege și a defini relațiile sociale, apartenența la grup
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pe povestitor, indiferent de epocă și cultură, familia, prietenii și cei din jur; de asemenea, cum ar putea el să aibă un sentiment de venerație față de propria viață și toate aspectele sale și experiențele-limită sau cele spirituale influențează aceste sentimente. Antropologie și folclor Împreună cu studiile de religie, aceste două discipline abordează, într-o manieră clară, probleme referitoare la credințe, valori, obiceiuri, tradiții sacre și sensuri ale vieții. De regulă, antropologii utilizează povestirile vieții pentru a obține semnificațiile culturale împărtășite ale individului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
intertextualitatea la fel (dar și o funcție), rezultatul intersectării celor două ar fi mulțimea reprezentată de inferențele nerezolvate, luate în discuție de cercetările asupra comunicării interculturale. Acest domeniu este abordat din multiple puncte de vedere, printre care se remarcă: perspectiva antropologiei aplicate și a psihologiei sociale americane și perspectiva lingvistică (variată, la rîndul ei). În cadrul abordării lingvistice a comunicării interculturale putem distinge un curent interacționist și studiile pragmatice contrastive. În centrul tuturor abordărilor comunicării interculturale întîlnim o problemă recurentă, cea a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
taxinomie inerentă a limbii constituie prima grilă prin care sensul cuvîntului se raportează la lume prin reprezentare. Se constată astfel că limba nu este o simplă nomenclatură, ci o viziune asupra realității, uneori cu aspecte foarte particulare, așa cum au demonstrat antropologii americani. Desigur, situația este deosebită în cazul terminologiilor care sînt alcătuite cu o organizare impusă de cunoașterea științifică. În teoria naratologică, taxinomia motivelor reprezintă clasificarea paradigmatică a motivelor dintr-un tip de texte narative, care a avut realizări deosebite în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și chiar semantică se instituie în normă specifică. Perspectiva sociologizantă privilegiază urmărirea stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte și către hermeneutica acestora din perspectiva efectelor de putere, de control, de rezistență sau de libertate, pe care le pot determina faptele de limbă, în continuarea unor ipoteze lansate de teoreticienii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai complexă a transferului cultural și vizează domenii variate (estetic, juridic, politic etc.), care intervin deseori în alcătuirea formelor identității colective. Studiul transferurilor culturale este în curs de constituire și implică diverse discipline, între care sociologia traducerii, istoria ideilor și antropologia. Traducerea și transferul cultural presupun o serie de practici lingvistice și interlingvistice prin care se analizează nominația și actualizarea în descrierea statutului enunțiativ. V. contact, interferență, intertextualitate, nominație, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001. RN TRANSFRASTICĂ. Disciplină modernă, integratoare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pour une philosophie de l'acte, L'Âge d'Homme, Paris, 2003. Mieke BAL (n. 1946), profesoară de teoria literaturii la Universitatea din Amsterdam și director fondator al Școlii de Analiză a Culturii, printre domeniile de interes figurînd semiotica, naratologia, antropologia, transdisciplinaritatea. Lucrări de referință: On Meaning-Making: Essays in Semiotics, Polebridge Press, Sonoma, CA, 1994; A Mieke Bal Reader, The University of Chicago Press, Chicago, 2006; Travelling Concepts in the Humanities. A Rough Guide, University of Toronto Press, Toronto, 2002; Mieke
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Edition de Septentrion, Lille, 2005. Peter Robert Lamont BROWN (n. 1935), savant irlandez, specialist în istoria antică și medievală, profesor la universități din Marea Britanie și din SUA. Interpretarea faptelor istorice în lumina grilelor de analiză oferite de sociologie și de antropologie conferă originalitate studiilor sale și dau sugestii în evaluarea contextului discursiv. Lucrări de referință: Society and the Holy in Late Antiquity, University of California Press, Berkley, Los Angeles, London, 1989; Power and Persuasion in Late Antiquity. Towards a Christian Empire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
œuvre, Editions Lambert-Lucas, Limoges, 2012. Joseph COURTES, lingvist francez. Lucrări de referință: Analyse Semiotique du Discours, Hachette, Paris, 1989; Du lisible au visible, De Boeck, Bruxelles, 1996; La Sémiotique du langage, Armand Colin, Paris, 2007. Jean-Jacques COURTINE, profesor francez de antropologie culturală la Universitatea de la Sorbonne Nouvelle (Paris III), specialist în analiza discursului. Un articol fondator este L'analyse du discours politique, apărut în 1981, în "Langages", 62, pp. 9-127. A coordonat, împreună cu Georges Vigarello și Alain Corbin, lucrarea L'Histoire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Klincksieck - Paris, 1971; Temps et verbe. Théorie des aspects, des modes et des temps suivi de L'architectonique du temps dans les langues classiques, Honoré Champion, Paris, 1984 (manuscrisul original din 1929). John J. GUMPERZ (1922-2013), sociolingvist american, profesor de antropologie la Universitatea din California. Studiile sale au vizat încă din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea diversitatea lingvistică, iar, mai tîrziu, după 1970, au contribuit la dezvoltarea teoriilor analizei discursului și ale analizei conversației. Împreună cu Del Hymes propune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
The Power Tactics of Jesus Christ and Other Essays, Avon Books, New York, 1969; Ordeal Therapy. Unusual Ways to Change Behavior, Jossey-Bass, San Francisco, 1984; Learning and Teaching Therapy, Guilford Press, New York, 1996. Edward Twitchell HALL (1914-2009), profesor american, specialist în antropologie, teoretician al proxemicii. Lucrări de referință: The Silent Language, Doubleday, Garden City, New York, 1959; The Hidden Dimension, Doubleday, Garden City, New York 1966; Beyond Culture, Anchor Books, New York, 1976; The Dance of Life. The Other Dimension of Time, Doubleday, New York,1983
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale concrete, în tradiția cercetărilor inițiate de funcționalismul praghez, dar și de lingvistica și de antropologia americană. Inițiază (împreună cu alți specialiști de la Universitatea din Pensylvannia) direcția de investigare specifică "etnografiei comunicării" și conduce cîteva decenii revista "Language in Society". Lucrări de referință: (în colab. cu Gumperz, J. J., eds.). The Ethnography of Communication, Special issue of
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
studii: La Vie familiale et sociale des Indiens Nambikwara, Société des américanistes, Paris, 1948; Les Structures élémentaires de la parenté, PUF, Paris, 1949; Race et Histoire, UNESCO, Paris, 1952; Tristes Tropiques, Plon, Paris, 1955; Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958 (trad. rom. Antropologie structurală, Editura Politică, București, 1978); Le Totémisme aujourd'hui, Paris, PUF, 1962; La Pensée sauvage, Plon, Paris, 1962 (trad. rom. Gîndirea sălbatică, Editura Științifică, București, 1970); Mythologiques, t. I: Le Cru et le cuit, Paris, Plon, 1964; Mythologiques, t. II
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Anthropologie face aux problèmes du monde moderne, Seuil, Paris, 2011; L'autre face de la lune. Écrits sur le Japon, Seuil, Paris, 2011; Nous sommes tous des cannibales, Seuil, Paris, 2013. Steven C. LEVINSON (n. 1947), profesor britanic, specialist în pragmatică, antropologie culturală, psiholingvistică și lingvistică comparată. Preocupat de relația dintre limbaj și cogniție, deschide noi perspective de investigare în pragmatica lingvistică, interacțiunea verbală, tipologia semantică, limbajul spațial ș.a. Contribuțiile la promovarea teoriei politeții și a conversației au influențat domeniul analizei discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Filliettaz, L., Grobet, A., Burger, M.) Un modèle et un instrument d'analyse de l'organisation du discours, Lang, col. "Sciences pour la communication", Berne, 2001. Daniela ROVENȚA-FRUMUȘANI (n. 1951), profesoară la Universitatea din București, specialistă în semiotică, analiza discursului, antropologie culturală. Lucrări de referință: Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995; Semiotică, societate, cultură, Institutul European, Iași, 1999; Argumentarea. Modele și strategii, All, București, 2000; (în colab. cu Gaudreault, Romain) Pour connaître la science des signes. Introduction à la sémiotique
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
epos, cu logos și cocos, cum oi ști șițoi putea, cu teama de Ionică permanently deleted, despre ce sța hotărât Alexandra să facă. Dar cineți Alexandra? E fosta noastră studentă de la franceză, o nebunatică de zile mari, acum doctorandă în antropologie culturală și teaching assistent la Montreal, tânără femeie așezată la casa ei canadiană, lângă Seba. Deci ce faptă sța hotărât să facă Alexandra Jivan? Mie mi se pare că fapta e mare de tot, în timp ce ea scrie căți doar firească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
istoric este în mod esențial, deși ascuns, o istorie a împlinirii și salvării în termenii economiei sociale 113. Marx este de acord cu Feuerbach că Dumnezeu nu este decât o proiecție infinită a omului finit și că esența teologiei este antropologia. Prin urmare, el revendică întreaga istorie, dar nu vede în ea revelația lui Dumnezeu, ci revelația omului 114. Ideea mesianică a evreilor ca popor ales al lui Dumnezeu este transferată unei clase, adică proletariatului 115. Această trăsătură îl îndreptățea pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
jucat un rol central în viața mea intelectuală după anii 1980, cu un vârf la începutul anilor 1990, petrecuți la Paris și în Statele Unite. Științele cognitive, o spun cu toată franchețea, nu și-au ținut promisiunile acelor ani, oarecum ca antropologia, care a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine zis, metanarațiunea morții metanarațiunilor a devenit forma hegemonică a unui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a întregii informații genetice din ADN În domeniul macro, spirala este factorul constitutiv al galaxiilor în univers. Galaxia spirală "Magnifica M81" Spirala se regăsește în propulsia avioanelor, a navelor și a submarinelor. Este o structură reprezentativă în biologia moleculară, biologie, antropologie, zoologie, astronomie, fizică cuantică, matematică, psihologie, religie și filosofie. Spirala devine o temă a aventurilor fascinante 7,8,9 . De-a lungul evoluției, spirala biomedicală distinge patru bucle: a) Bucla antichității grecești, în care biologia este parte integrantă a filosofiei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în 2000. Amprentele majore ale biofilosofiei sunt atenția spre neuroștiințe, prin abordarea vieții ca un proces fizico-biochimic natural al organismului uman. Biologia încearcă să dea răspuns problemelor fundamentale ale vieții și trage concluzii filosofice în domeniile eticii, esteticii, epistemologiei și antropologiei. 5 Thomas Samuel Kuhn (1922-1996), fizician, istoric și filosof al științelor, publică, în 1962, cartea The Structure of Scientific Revolutions, în care introduce noțiunea de "schimbare paradigmatică" (paradigm shift). El susține că progresul în știință nu este linear, ci prin
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
peste diferențele profunde între studierea literaturii populare si a celei "culte". Folcloristica română a făcut recent pași hotărîți către o interpretare modernă, structurală a textului popular, pornind de la unele indicații ale formaliștilor ruși, în primul rînd V. Propp, și ale antropologiei lui Ievy-Strauss (mai ales Antropologie structurelle, Paris, 1958), sau ale unor cercetări mai noi ca P. Maranda, Structural Models in Folklore în Midwest Folklore vol. XII (3) Indiana University, 1962. V. pentru aceasta mai ales articolul-program al lui Mihai Pop
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]