8,321 matches
-
această parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“. Benno Brănișteanu considera că: „Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“. De altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
se împletește cu cel satiric. Dezvăluie aspecte din societate, defecte umane, vicii sociale, pledând pentru demascarea și îndreptarea răului. Ipostazele în care apare personajul sunt variate. Acesta mimează prostia pentru a deruta și a deveni invulnerabil. Contrastul dintre esență și aparență aduce în prim-plan un personaj pus pe glume, hâtru, maestru al disimulării, care știe să-și dezarmeze opozanții prin jocul său nuanțat, precum și pentru modul cum pregătește răzbunarea, când nimeni nu se așteaptă. Personajul tipologic este Păcală, eroul popular
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cehă și, apoi, de turci și tătari, urmați de ruși; toată istoria poporului rus după fondarea Moscovei (secolul al XIII-lea) este cea a expansiunii, care a pregătit o nouă fază a chestiunii orientale; momentul 1683 nu este decât o aparență, pentru că Europa Evului Mediu a renăscut prin Rusia, care trece la cucerirea Orientului. Emile Bourgeois a rezumat astfel sensul pe care l-a dat chestiunii orientale „a apăra împotriva barbarilor frontiera sa orientală, apoi pentru a o extinde, respingându-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liniștea, dar că „nu tot așa stă lucrul cu propaganda din Moldova, unde comisarii polonezi sunt foarte activi prin faptul că aici, în țară, se află o mulțime de suspecți de naționalitate poloneză sub nume false, care, sub pretextul în aparență de afaceri întreprinse, urmăresc scopurile lor revoluționare [...]. Asemenea indivizi se află pe la cârciumile de pe lîngă frontieră, pe la moșiile boierilor Cantacuzino, Canta, Mavrocordat, Moruzi, Lățescu și Bașotă”. Eisenbach a izbutit să alcătuiască o listă a polonezilor suspecți, pe care intenționa s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împrejurări internaționale înțelese, abil asumate și cultivate de responsabilii politici recunoscuți de majoritatea covârșitoare a poporului, ce-i drept, un popor analfabet în proporție de 70-80% (datele diferă, sunt deci aproximative, dar concludente în ansamblul lor). Observatorul în survol reține aparențele, deși numărul „călătorilor străini” în Principate (vezi colecția de volume publicate la noi și, îndeosebi, cele comentate de Dan A. Lăzărescu) nu ne îngăduie să dresăm o listă fără de cusur a superficialității. Mai presus de toate, spre a nu cădea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desăvârșită în cauza dreaptă a popoarelor. Adresându-se, în 1913, studenților săi, el spunea următoarele: „Dacă cineva v-ar spune că în conflictele dintre state dreptatea învinge, ați zâmbi ironic. Cu toate acestea, n-ați avea dreptate să zâmbiți; ... în aparență biruește uneori nedreptatea, dar de fapt, totdeauna dreptatea rămâne. Și de ce? Fiindcă dreptatea e alcătuită din sârguința unui popor, din stăruința lui îndărătnică, din dorința lui de a cunoaște, din înfrânarea pornirilor rele, din înfrățirea pentru un scop înalt... și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stipulațiile acestui act nou duce la o intervenție armată a Rusiei în afacerile interne ale Turciei, guvernul francez își ia libertatea unei linii de conduită sugerată de circumstanțe, acționând „ca și cum tratatul în chestiune nu există”. Simulând surprinderea și invocând doar aparențele, Nesselrode a răspuns că actul are un caracter pur defensiv, că a fost încheiat între două țări independente uzând de plenitudinea drepturilor lor, că declarația de non-valoare a tratatului vine în contradicție deschisă cu toate declarațiile Franței emise în ultimile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de coeziune" antagoniste, pentru care logicile nu constituie decît formalizarea"27. NAȘTEREA ȘI DINAMICA SISTEMELOR: SISTEMOGENEZA LUI LUPASCO Dinamismele antagoniste, în echilibrele lor variate, dau naștere sistemelor. Aceste sisteme reprezintă structurarea energiei, percepția prin organele de simț nefiind decît o aparență, o iluzie. "Mai greu încă... scrie Lupasco este să crezi realmente, să trăiești convingerea teoretică că toate obiectele care ne înconjoară... nu au nimic "material", în sensul multimilenar și instinctiv al noțiunii de materie, și că ele nu sunt... decît
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nivel de realitate, unde ceea ce apare ca dezunit (undă sau corpuscul) este de fapt unit (cuantă), iar ceea ce apare drept contradictoriu este perceput ca non-contradictoriu. Proiecția lui T pe un singur și același nivel de realitate e cea care produce aparența cuplurilor antagoniste, reciproc exclusive (A și non-A). Un singur și același nivel de realitate nu poate da naștere decît unor opoziții antagoniste. El este, prin propria sa natură, autodestructiv, dacă e separat complet de toate celelalte niveluri de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un pro-ces psihic de dezvoltare care se exprimă prin simboluri"17. În Natură, această unificare e paradoxală, dar rațională, în măsura în care se revelează în experiența și teoria științifică. Această contra-dicție între fizic și psihic nu este, după părerea mea, decît o aparență. Dacă ne raportăm la noțiunea pe care am propus-o, cea de niveluri de realitate, această contradicție dispare (cuvintele "nivel superior" utilizate de Jung sunt, de altfel, semnificative). Totul se petrece ca și cum realitatea fizică și realitatea psihică ar fi structurate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că o gîndire a identității este produsul unui existent care nu consideră real decît iraționalul, iar o gîndire irațională este produsul unui existent care nu consideră reală decît identitatea". Intuiția lui Fondane își atinge apogeul atunci cînd înțelege, contrar oricăror aparențe, că logica lui Lupasco este, de fapt, o logică a non-contradicției: "De unde are Lupasco această cunoaștere? De la logicul spontan care actualizează eterogenități? Nu, de la logicul elaborat de non-contradicție. Deci nu avem de a face cu o filosofie a contradicției, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Dumnezeu 59. Teoriile antice și medievale ale dreptului natural, precum și variantele sale moderne din perioada timpurie, au fost văzute ca o alternativă la scepticismul moral. Adepții scepticismului pretindeau că nu există convingeri despre felul în care sunt lucrurile, ci doar aparențe, prin acest termen referindu-se nu doar la impresiile senzoriale, ci la felul în care ne apar lucrurile. Scepticismul nu neagă existența unui adevăr despre toate lucrurile, ci îl consideră inaccesibil. Atacând în mod direct una din revendicările dreptului natural
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în "esse". Teoria lui Kant ne eliberează de o mare greșeală, ajutându-ne să înțelegem că necesitatea rezidă în "operari", iar libertatea în "esse", și nu invers așa cum am fi tentați să credem. "Responsabilitatea morală a omului ne trimite, în aparență, la faptele lui, însă, în fond, ea ține de existența acestuia. [...] Conștiința se leagă deci de esse, în timp ce operari nu e decât ocazia reproșurilor pe care le aduce. Or, cum libertatea nu este revelată decât prin responsabilitate, cele două trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Molton Street. Vor rămîne în centrul Londrei pentru tot restul vieții. *1803 În mai reizbucnește războiul cu Franța. Amenințarea privind o posibilă invazie franceză a Angliei explică nervozitatea autorităților care îl arestează pe Blake pe coasta din Sussex, după toate aparențele văzînd în el un posibil spion. ¶ Statele Unite cumpăra Louisiana de la Napoleon, care o cumpărase de la Spania. Apare a doua ediție a lucrării An Essay on the Principle of Population de T.R. Malthus, în care se spune că "sobrietatea morală" ar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fier" (Jerusalem, 54, 11-12), adăugînd la sfîrșitul poemului Milton: "[Puterea] noastră sexuală [...] zboară în Ulro. De-aici se înălțară toate-ale noastre grozavii în Veșnicie" (Milton, 41, 33-34). Observăm și aici elemente de mistica a luminii la Blake. Cum spune Lovinescu, "aparențele subzista" (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 18) după mîntuirea prin învierea din morți, la fel cum un Jivan-mukta, sau un inițiat, sau un sfînt, nu își pierd nimic din trupul fizic; "făptura [...] dispare mistuita de prezență divină [...] dar subzista că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiind implicate în cunoaștere, caz în care ele conduc la producerea paralogismelor, antinomiilor și "idealului" rațiunii pure. Această pretenție a rațiunii de a-și implica într-un mod constitutiv conceptele sale transcendente (pretenție numită de Kant "dialectică" sau "logică a aparenței"52) a precumpănit în istoria filosofiei și de aceea metafizica nu a părăsit forma sa neștiințifică; ea nu a reușit să producă judecăți sintetice-a priori, singurele care, fiind universale și necesare (în sens strict) și îngăduind sporul cunoașterii, sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt de felul lui "ca și cum". Din analogia propusă între conceptele facultății de judecare (între care se află și finalitatea) și conceptele rațiunii (Ideile) nu trebuie să înțelegem că cele dintâi ar putea deține puterea de a institui un spațiu al aparenței asemănător celui instituit prin funcționarea constitutivă a Ideilor rațiunii, prin dialectica rațiunii pure. Cu toate acestea, finalitatea poate deschide un astfel de spațiu atunci când nu este luată în sens regulativ, când finalitatea naturală este înțeleasă în felul în care o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aneantizează cauza "producătoare" (eficientă), căci nu poate fi ceva fără ea. Causa eficiens poate fi gândită, așadar, în sine, în vreme ce causa finalis este dependentă de cea dintâi. Finalitatea ("cauza finală"), pentru Mircea Florian (ca și pentru Aristotel), nu este o aparență, dar nu este nici o "forță" în sine, ci o relație între fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a unui mod existențial ce impune însăși ordinea lumii; dar acest mod nu este rupt de natură, ci se află și în ordinea ei firească. "Rolul omului apare mai grandios când intră în ordinea naturii decât atunci când se îmbracă în aparența de a fi ordonatorul naturii. (...) Durabile sunt creațiunile cerute de timp; creațiunile care realizează posibilitățile pe care natura le-a sădit în sufletul omenesc prin personalizarea treptată a energiei cosmice"233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atât Curtea, cât și numeroasa respectabilă asistență s-au grăbit când n-au luat în considere că avocatul nu era altul decât chiar maestrul Ludovic L.! Cum au putut să uite acest lucru?! Marele avocat a răsturnat din nou toate aparențele cu logica sa de fier. Citând din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân, Ludovic L. a venit cu argumente irefutabile din înțelepciunea acelor mari gânditori, înțelepciune pe care nimeni n-o poate pune la îndoială. Și, ca să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
unu fac trei? Nu-i cumva, așa, în joacă, un mic delir bazacon? Păi nu prea e... O fi verde calul cu pricina, dar starea de spirit pe care piesa o evocă am experimentat-o cu toții deprimat de întunecată. Sub aparențele celei mai cenușii banalități se împînzește, ca o metastază, nefirescul. În traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în care indivizii, supuși presiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și mie o mie. Vin cu două Vecin 3: Păi n-am stabilit că jucăm cu banii jos? Vecin 2: Domle, am carte mare și trebuie s-o joc. Uite, dacă ăia tot dorm sau dracu știe ce fel de aparențe mai fac ei acolo, eu împrumut ce-oi găsi pe-aici și după aia vedem noi cum le-aranjăm... Așa că eu pun scaunul ăsta. Vecin 3: Care scaun? Vecin 2: Ăsta pe care stau eu. E stil și face două mii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și rîd) Îi dăm drumul? (se bea, se mănîncă) Cine le face? Vecin 2: Eu. Gazdele ce fac? Vecin 1: Domnule, e liniște deocamdată. E bine. Vecin 2: Păi nu-i bine. Nu spuneai dumneata să nu ne luăm după aparențe? Cine știe ce forfoteală e în liniștea asta! Ziceți! Vecin 3: Un modest cip. Vecin 2: Deci ai rămas cu perechi. Bun. Mai departe. Vecin 4: Stai, frățioare, că nici nu le-am filat. Și mi-i și sete. (bea din sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că omul contemporan e condamnat să eșueze în grotesc dacă nu are tăria și curajul să-și asume riscul de a sări pe fereastră așa cum face tînărul Alex -, singurul mod de a evada din blocul tuturor interdicțiilor abil drapate cu aparențe binevoitoare. Spectacolul transmite cu claritate aceste idei, a căror virulență ar fi putut fi și mai subliniată dacă regizorul i-ar fi impus autorului concentrarea unor pasaje și renunțarea la altele, păstrate de dragul efectului imediat, dar care produc lungimi și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]