16,557 matches
-
aproximativ 50% în cazul în care acesta are una din următoarele caracteristici: bărbat, mai educat, pensionar sau status ocupațional ridicat, sănătos, din Transilvania, știe o limbă străină, nu este un consumator puternic de emisiuni TV (model de regresie logistică). Desigur, apartenența asociativă depinde foarte mult și de cadrul de participare existent la nivel local. Ne referim aici la existența unor asociații și mai ales a unora active. Din păcate nu dispunem de date pentru a evidenția această relație, dar literatura de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici și partidele pierd competiția încrederii populației indiferent de contracandidați sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
socială și demografică (în termeni de resurse: vârstă, educație, venituri, avere, relații, status, rezidență, provincie) joacă un rol important în acest sens și prin urmare le vom include și în analizele noastre. Pe lângă această categorie de determinanți, am văzut că apartenența la un anumit tip de alegător poate fi rezultatul unor atitudini, valori și credințe de natură psihologică relativ la anumite conținuturi politice sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de vot și efectele acesteia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mult de câștigarea alegerilor. Este vorba aici despre o categorie de persoane cu un nivel de integrare rezidențială mai mare. Pe lângă diferențele dintre tipurile de alegători prezentate anterior, ne interesează care sunt categoriile de determinanți care influențează cel mai mult apartenența la anumite tipuri. Intuitiv, pe baza datelor din tabelul anterior, aceste categorii sunt: încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și evaluarea actorilor politici. Pentru aceasta am realizat unsprezece modele, unul de bază (care include doar determinanții sociodemografici), nouă modele intermediare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
semnificativ mai mult comparativ cu varianța explicată de modelul de bază sau oricare dintre modelele intermediare, dar mai puțin decât suma varianțelor explicate de toate modelele. Aceste constatări arată faptul că fiecare model are atât o contribuție proprie la explicarea apartenenței la tipuri, cât și una comună cu a celorlalte modele. Reluarea analizelor, de această dată, separat, la nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele testate rezultă câteva concluzii importante. O primă concluzie arată că modelul în discuție distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți (propriu-ziși sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal, de încrederea în partide, interes, informare și cunoștințe politice, evaluările votului, ale politicienilor și partidelor. În cazul votanților „afoni” o contribuție ceva mai mare o are și alienarea politică, iar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și alienarea politică, iar în cazul non-votanților, integrarea socială. Votul „partizan” este, în principal, rezultatul încrederii în partide, dar și al interesului, informării și cunoștințelor politice sau al evaluărilor votului. Votul de tip „pragmatic” este cel mai greu de caracterizat, apartenența la acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel, în ceea ce privește predictori precum interesul pentru politică sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aceste trei categorii, fiecare abordare propunând diferite modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor sociale (Lazarsfeld et al., 1944 și 1954; Lipset, Rokkan, 1967), pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor de apartenență. Modelul identificării cu un partid (abordarea psihosociologică; mai cunoscut este modelul Michigan) consideră că votanții se atașează în timp de un anumit partid (în principal, ca urmare a socializării în familie) și prin urmare vor vota relativ constant cu acesta
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
M10 M0 și încredere mare în PSD, D.A., PRM; M11 M0 și partizanat PSD, D.A., PRM; M12 M0 și încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la aceste tipuri este, în principal, rezultatul încrederii în partide, al interesului pentru politică, informării și cunoștințelor politice, al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
al interesului pentru politică, informării și cunoștințelor politice, al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea răspunsurilor corecte la 10 întrebări despre numele persoanelor care dețin o anumită funcție, diferite caracteristici ale sistemului electoral, apartenența României la Uniunea Europeană și NATO (Q74-83); rescalat pe intervalul ș0; 100ț. Bibliografie Abraham, Dorel, 2000, „Relevanța publicării sondajelor de opinie pentru comportamentul de vot”, în Revista de Cercetări Sociale, nr. 3-4. Acevedo, Melissa, Krueger, Joachim, 2004, „Two egocentric sources of
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
org). CSES MODULE 1 FULL RELEASE șdatasetț. Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Political Studies, 4 august 2003. *** World Values Survey (WVS) și European Values Survey (EVS) (1999 / 2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
familiști a esteților fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală”, constând în sentimentul, mai mult, ori mai puțin manifest, al superiorității și apartenenței la o elită, la o, „aristocrație a spiritului”. Sincer vorbind, această elită nu-mi inspiră nici simpatie, nici admirație. Vreau să spun că nu mi le inspiră ca tagmă, adică, mai bine zis, nu cred în realitatea unei atari aristocrații
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca tagmă, adică, mai bine zis, nu cred în realitatea unei atari aristocrații. Nu cred, cu toate că un Baudelaire sau un Nietzsche bunăoară (genii pentru oare am, bineînțeles, cea mai mare admirație și simpatie) își revendicau sfidător (și naiv, aș zice) apartenența la ea: găsesc că-i făceau astfel o cu totul necuvenită cinste. Cred că toți cunoaștem persoane de așa-numită „elevație spirituală”, care trăiesc într-un perpetuu extaz estetic, „evadează” mereu din realitatea cotidiană și nu caută altceva decât „hrana
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Nu se face nici cea mai mică referire la părinții măturători sau zidari, pălmași sau mineri, mecanici sau turnători la furnale ori la părinții hoți sau vagabonzi. Moștenirea despre care se vorbește este una de clasă, a unor părinți cu apartenență socială bine definită. Fără îndoială, este nevoie de multe eforturi pentru a-și putea păstra cu sfințenie propriile privilegii. Dar, dincolo de toate acestea (pe care eu aș fi putut să le observ și acum zece sau cincisprezece ani), există ceva
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în care numesc aceste lumi ține de importanța experienței mele personale, nu de importanța lor obiectivă. Până în urmă cu câțiva ani, aceasta era o lume preburgheză, lumea clasei dominate. Criteriul național sau, mai bine spus, statal era singura rațiune a apartenenței sale la teritoriul Italiei. Dincolo de această simplă formalitate, lumea aceasta nu coincidea deloc cu Italia. Universul țărănesc (căruia îi aparțin culturile lumpenproletare urbane și, până acum câțiva ani, inclusiv cele ale minorităților muncitorești, care erau adevăratele minorități, ca în Rusia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
criză neîntemeiată, insulte, jigniri, calomnii, irascibilitate accentuată, refuzul uneia sau a mai multor persoane de a colabora sau de a da ajutor, dorința unui individ cu un status social egal de a-și domina partenerii de interacțiune sau grupul de apartenență și de a-și impune cu orice preț propriile puncte de vedere, absența unei comunicări deschise, existența unui climat de neînțelegere, percepții și interpretări greșite, competiția, agresivitatea etc. În ceea ce privește competiția, multă vreme a existat opinia potrivit căreia aceasta ar constitui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ținându-se cont de foloasele sociale ale dialogului stat-Biserică. În Olanda, acest model este rezultatul unei evoluții secularizante, printre altele ajungându-se până la pierderea masivă a influenței catolice și protestante în societate. În 1990, jumătate din populație se declara fără apartenență confesională. De aceea, bisericile de stat din zonă au inițiat schimbări în organizarea lor, astfel încât să corespundă mai bine situației reale și influenței concrete a religiei în societate. În Irlanda, modelul separației este atipic. Deși statul nu se angajează în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Mărtinaș, 2004,a), asistarea copiilor părăsiți (Haralambescu, 2004), traficul de ființe umane (Opriș și Opriș, 2003), clonarea (Munteanu, 2003; Cioteanu, 2003), lărgirea intereselor pentru artă, grija pentru săraci, homosexualitatea, violența etc. S-au consemnat relații de parteneriat între preoți cu apartenențe religioase diferite pentru reușita unor „colaborări fraterne în domeniul social” (Berea, 2004). În acest sens, la noi s-au materializat inițiative de participare bilaterală între preoții ortodocși și catolici la programe de luptă împotriva alcoolismului, pentru ajutor logopedic, de susținere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ierarhi cu Evanghelia, lipsa de cultură generală și teologică; 5. cauze educaționale: instabilitatea crescândă a familiei, conflictul între generații, criza în plan educațional, neasumarea responsabilității din partea responsabililor educaționali, mediu favorabil, dezorientarea fundamentală a multor părinți; 6. cauze individuale: nevoia de apartenență, tentația noului, tendința de individualizare a omului modern, curiozitatea vârstei, aspirația către o viziune pozitivă a viitorului, setea spirituală, nevoia de siguranță, nevoi intelectuale, întrebări fundamentale suscitate de situațiile de criză existențială, schimbarea concepției de viață; 7. cauze psihomaladive: răutatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]