73,900 matches
-
sistemul vieții sociale și socializare, funcția de menținere și întărire a sănătății, de dezvoltare a aptitudinilor fizice; funcția de asigurare a odihnei și distracției; funcția de dezvoltare a legăturilor internaționale, lupta pentru pace. După G. Cârstea “esența unui fenomen se apreciază prin funcțiile sale”. Acestea ar fi: optimizarea dezvoltării biologice a ființei umane - funcție specifică fundamentală, se realizează diferit în funcție de subsistem (pentru educația fizică școlară această funcție este prioritară, dar pentru sportul de performanță ea este “mascată” de scopul imediat, adică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
internaționale interguvernamentale stă un tratat prin care statele implicate își declară acordul. Acest instrument juridic poate lua forma unui pact (Tratatul de la Varșovia, Liga Națiunilor), a unei constituții (Organizația Internațională a Muncii) sau a unei carte (ONU). În general, se apreciază că pentru a avea calitatea de membru al unui tratat, un stat trebuie să fie suveran. „Statele fondatoare sunt membre originare, iar statele care aderă ulterior sunt state membre admise. Admiterea, retragerea sau excluderea se supun unor proceduri și criterii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ai mass media, sponsori și difuzori ai Jocurilor. Rezultatele au furnizat cele mai comprehensive date colectate vreodată de marca/imaginea olimpică. Cercetarea a fost efectuată înainte, în timpul și după momentul crizei olimpice, punând în evidență faptul că publicul continuă să aprecieze JO, sportivii olimpici și idealurile olimpice la un înalt nivel de considerație. Filosofia de bază și principiile fundamentale ale CIO sunt, în concordanță cu cercetarea globală a imaginii olimpice, caracteristicile cele mai identificabile public ale Mișcării Olimpice. Cercetarea din 1998
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a făcut legătura la directorul Filarmonicii, precizând că acesta are rezervele "de protocol" reținute. Când i-am zis cine sunt și ce vreau, amabilul director m-a liniștit: "Mihai, fiul dumneavoastră, pe care-l cunosc de mulți ani și-l apreciez, are rezervată o lojă la concert" pentru familie. Să mă uit pe schema sălii e prima lojă din dreapta celei principale. "Puteți trece oricând pe la Filarmonică, mi-ar face mare plăcere să vă cunosc". Vă mulțumesc pentru amabilitate. Și eu doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
un bănățean onorat timp de 17 ani cu conducerea uneia din cele mai prestigioase Opere din lume, organizatorul celebrelor "baluri de Crăciun" de la Opera din Viena, a fost numit de câțiva ani director al Festivalului George Enescu. Fiind cunoscut și apreciat în întreaga lume, a reușit să aducă, pe scenele Festivalului, dirijori, soliști și orchestre de notorietate mondială, așa că mă simt extrem de onorat de invitație. Camelia îl mângâie gingaș pe mână, iar Petre, zâmbind, îi spuse: Felicitări, fiule, o să numărăm zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
încă-i mai umbla prin stomac și se gândea că i-ar fi prins bine niște murături, ceva moare de varză. Mâncară salam și brânză, Toni ar fi dorit altceva, dar, înțelegător la sfârșitul mesei, dădu din coadă, semn că apreciase gestul lui Petre de a împărți bucatele cu el. Mai liniștit, Petre o sună pe Camelia, să o anunțe că a ajuns cu bine și să mai afle ce mai e cu fetele. Totul e în ordine, eu cu bolnavii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de o "discuție de afaceri". La întâlnire, Petre n-a venit cu "mâna goală", așa că, introducerea fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru producerea de sucuri și conserve ecologice cam ceea ce ați avut și dumneavoastră de a aprecia. Am solicitat fonduri de la Uniunea Europeană, sperăm să ni se aprobe, dar ne gândim la o piață de desfacere și știm că austriecii sunt mari consumatori și admiratori de produse naturale. Ne-ați putea ajuta în vreun fel? Știu că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și a Doamnei Oltea. În apropiere de Probota, la 5 km distanță, se întinde satul Tătăruși, menționat cu acest nume în anul 1472, sat cunoscut ca vatră folclorică, de al cărui nume se leagă cunoscutul folclorist Alexandru Vasiliu Tătăruși (18761945), apreciat de către Titu Maiorescu drept „unul din cei mai buni învățători ai județului Suceava și din țară”. Era în legătură de prietenie cu N. Iorga, Ion Simionescu, Simion Mehedinți, Mihail Sadoveanu, care l-au și vizitat, iar în drum spre Tătăruși
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
35 de tractoare și 4 combine pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor cu putere medie (65 CP). Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 85 ha teren arabil (peste media pe județ - cca. 80 ha). Deși se apreciază că gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul are o uzură înaintată (cca. 70 %), ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare (cca. 5%) și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice în proporție
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de toți locuitorii comunei ca moașa Oprea. Ea și-a desfășurat întreaga activitate între anii 1945 și 1981 în comuna Lespezi, unde a ținut loc și de medic în anumite situații. Fiind o femeie frumoasă, curajoasă și charismatică, ea era apreciată de locuitorii comunei. În perioada respectivă au mai activat și agenții sanitari, rămânând în memoria oamenilor Teofil Simina și frații Agafiței. Petra Botez - soția lui Aurel Botez, iese la pensie medical. Floarea Boldea - iese la pensie în 1994, este ultima
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sotia sa, medic pediatru, a decedat în urma unei boli necruțătoare. Doctor Tiberiu Pompaș, absolvent al U.M.F. Iași, secția pediatrie. După ce a lucrat câțiva ani la Lespezi, a plecat la Pașcani devenind șeful secției de obstretică- ginecologie, fiind foarte cunoscut și apreciat pentru calitățile sale profesionale, cinste și onestitate. Maria Ivan, medic stomatolog, a plecat ulterior în Ardeal, unde se născuse. Doctor Florin Dionisie, mare iubitor de alpinism, se duce la Salvamont Brașov, de unde pleacă, ca medic sportiv, la București. Doctor Rodica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
primit 6 diplome de excelență, ultima la Festivalul Internațional al Umorului „Constantin Tănase” unde au fost participanți din 12 țări. Este căsătorit, are patru copii căsătoriți la rândul lor și bine realizați. Despre Maftei Florescu marele critic literar Valentin Silvestri aprecia că „este cel mai bine capitalizat numeric, cu sute de epigrame, cu umor cu puls normal în context bine lucrat, este un epigramist fără șagă șindoială”. Iată un exemplu a uneia din creațiile sale: „Cititorule, ascultă! De orgoliu ne-mbătăm
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de dânsul, este cumpărată și locuită în prezent de familia învățătorului Vasile Spataru. V.D.S. ANDREI ILIESCU - LESPEZI (1862-1938) - medic și scriitor Cititorii „Răvașului poporului”, foaia pentru țărani editată în perioada 1907-1909 la Fălticeni, de M. Sadoveanu și A. Gorovei, au apreciat mult la acea vreme foiletoanele igienicosanitare publicate număr de număr, fără semnătură, de un bun cunoscător al stării sanitare a satelor din Moldova de sus. Autorul acestor cronici medicale era Andrei Iliescu, care, după ce a studiat Facultatea de Medicină din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dansuri populare cu elevii, cu care a obținut mai multe premii. Mulți ani a îndeplinit și funcția de bibliotecară a școlii Heci. Pentru activitățile amintite și pentru multe altele, în 1975 a primit distincția „Profesor Evidențiat”. A fost și este apreciată și îndrăgită în egală măsură de elevi, de colegii de catedră și de cancelarie pentru corectitudine, seriozitate, consecvență și pregătire profesională. S-a căsătorit cu profesorul de biologie Constantin Sava, coleg de școală, care a fost un model de dascăl
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deschis cabinet și policlinică, unde a lucrat cu soția până la sfârșitul vieții. Soția deține cabinetul și în prezent. Este autorul a numeroase lucrări științifice. Preocupările lui s-au manifestat în domeniul biologic, specialitate în care și-a dat și doctoratul. Apreciat și contestat deopotrivă, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind autorul mai multor lucrări literare, dintre care trei au fost publicate și se găsesc în bibliotecile școlare: „Doftorașul mamei”, „Câinii cantonerului” și „Aleea cu salcâmi”. E.S. După relatările
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a încercat niciodată să-mi impună nimic. În tot acest timp care s-a scurs, mama nu mi-a dat nici o explicație, nu m-a întrebat nimic, dar a așteptat douăzeci de ani ca eu să fiu în stare să apreciez frumusețea culorii. Chiar mă gândeam ce mamă minunată am. În clipa aceea, m-au învăluit nori de spaimă și îngrijorare. Mă întrebam dacă nu cumva eu și Naoji o chinuiam pea mult și o făceam să slăbească până se stingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de vârstă, se comportă uneori ca niște copii. Mama nu se simțea bine. Așadar, l-am primit eu, în camera chinezească. I-am spus, în timp ce-i turnam ceaiul: Bănuiesc că scrisoarea mea de refuz o fi ajuns la Karuizawa. Am apreciat oferta dumneavoastră, dar cred că îmi este imposibil s-o accept. — Zău? zise el, puțin enervat. Și-a șters sudoarea de pe frunte. — Sper că o să te mai gândești. S-ar putea să nu-ți pot oferi ceea ce înseamnă fericire spirituală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nici un fel de sentimente de îndoială, rușine sau teamă față de absurditățile pe care le creează. Dimpotrivă. Se umflă în pene cu ele. Dat fiind faptul că este omul care nu înțelege nici el ce pictează, nu te poți aștepta să aprecieze lucrările altora. Nici vorbă de-așa ceva. În schimb, înjură și se ceartă cu toată lumea. Cu alte cuvinte, deși îi place grozav să facă paradă de chinurile pe care trebuie să le îndure în viață, de fapt nu e decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mai bună metodă de segmentare a angajaților în ceea ce privește caracteristicile culturale sau nevoile distincte? 9. Care sunt cele mai eficiente canale de comunicare cu angajații, atât de sus în jos, cât și de jos în sus? 10. Ce fel de angajați apreciază cel mai mult organizația? De care dintre ei are nevoie acum și în viitor? 11. Care sunt principalele cerințe ale acestor grupuri-țintă în contextul pieței muncii? 12. Care sunt cele mai atrăgătoare și determinante atribute organizaționale, atât pentru angajații viitori
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
este cea mai bună metodă de segmentarea a angajaților în ceea ce privește caracteristicile culturale sau nevoile distincte? Care sunt cele mai eficiente canale de comunicare cu angajații, atât de sus în jos, cât și de jos în sus? Ce fel de angajați apreciază cel mai mult organizația? De care are nevoie acum și în viitor? Care sunt principalele cerințe ale acestor grupuri-țintă în contextul pieței muncii? Care sunt cele mai atrăgătoare și determinante atribute organizaționale, atât pentru angajații viitori, cât și pentru potențialii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
că există o similaritate între responsabilitatea socială și reputația internă și externă ale unei organizații, așa cum sunt ele percepute de subiecți. Cei care consideră că o companie trebuie să aibă o bună reputație atât în interior, cât și în exterior apreciază responsabilitatea socială ca fiind un factor organizațional important, în timp ce aceia care apreciază că de regulă există discrepanțe între reputația internă și cea externă ale unei organizații apreciază responsabilitatea socială ca fiind neimportantă pentru economia unei organizații. Este de înțeles această
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale unei organizații, așa cum sunt ele percepute de subiecți. Cei care consideră că o companie trebuie să aibă o bună reputație atât în interior, cât și în exterior apreciază responsabilitatea socială ca fiind un factor organizațional important, în timp ce aceia care apreciază că de regulă există discrepanțe între reputația internă și cea externă ale unei organizații apreciază responsabilitatea socială ca fiind neimportantă pentru economia unei organizații. Este de înțeles această corelație, deoarece ambele fenomene sunt de ordin social și se influențează reciproc
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
trebuie să aibă o bună reputație atât în interior, cât și în exterior apreciază responsabilitatea socială ca fiind un factor organizațional important, în timp ce aceia care apreciază că de regulă există discrepanțe între reputația internă și cea externă ale unei organizații apreciază responsabilitatea socială ca fiind neimportantă pentru economia unei organizații. Este de înțeles această corelație, deoarece ambele fenomene sunt de ordin social și se influențează reciproc. Cât privește importanța acordată de respondenți fiecărei dimensiuni constitutive culturii de tip EOC, datele arată
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal), taxele poștale fiind suportate de editură. Și pentru că dumneavoastră apreciați cărțile noastre, meritați din plin să faceți parte din Clubul de carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]