2,792 matches
-
5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei. Diversele culturi care se succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă bătătorită, crengi împletite. În perioada 2.700 - 2.000 are
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă bătătorită, crengi împletite. În perioada 2.700 - 2.000 are loc o tranziție de la eneolitic, la Epoca Bronzului. Se dezvoltă păstoritul, uneltele de aramă (culturile Cernavodă, Coțofeni). Epoca Bronzului se derulează pe teritoriul țării în perioada 2.000 - 1.200 î.Hr. și se caracterizează în primul rând prin dezvoltarea metalurgiei bronzului. Pe teritoriul țării, Epoca Fierului debutează prin 1.200 î.Hr., când se confecționează
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
cutremurelor din 1977 și 1990. După Revoluția din decembrie 1989, conacul a fost vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate și parțial căzute, terasa de pe fațada de vest este prăbușită, acoperișul din zona de sud-est este distrus de intemperii, tabla din aramă de pe acoperiș a fost înlocuită cu una ruginită și spartă pe alocuri, planșeele sunt fisurate și parțial dislocate, pardoselile și tâmplăria din lemn au fost furate de localnici și puse pe foc, iar sobele de teracotă au dispărut. Conacul se
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
1796 la Tipografia Sfintei Mitropolii, Minee din 1805 etc. Celelalte cărți și reviste din bibliotecă, editate de Biserica Ortodoxă Română, acoperă întregul secol al XX-lea, constituind un apreciabil fond documentar. Un obiect cu valoare istorică este și clopotul de aramă, pe care se află o inscripție semnificativă: „În timpul războiului întregirii neamului 1916-1918, fiind luate de germani cele 2 clopote de la Biserica Sf. Pantelimon Ploiești, s-a turnat un clopot la 12/121919, spărgându-se la 24 martie 1924. S-a
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Leibiș, Ovidiu Moraloiu, Ștefania Popovici, Ion Oproiu, Al. Căprariu, Panek Zoltan, Victor Tulbure, Vintilă Ornaru, Ion Serebreanu, Simion Pop, Emilia Căldăraru, Liviu Timbus, Vasile Căbulea, Dorina Sălăjan, Ștefan Bănulescu, Dumitru Mircea, Dumitru Micu, Georgeta Horodincă, Ilie Purcaru, S. Damian, Horia Aramă, Ion Gheorghe, M. Negulescu, Doina Sălăjan, Niculae Stoian, Radu Cosașu, Ion Grecia, Al. Ovidiu Zolta, Florin Mugur, Shaul Carmel, Alexandru Andrițoiu Lucian Raicu, Ion Băieșu, Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Ion Gheorghe, Nina Cassian, Florin Mugur, Gheorghe Tomozei și mulți alții
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
fetițe, Anastasia și Drizella, care au exact vârsta Cenușăresei. Aceste surori vitrege sunt foarte invidioase, privind-o pe fermecătoarea și inocenta Cenușăreasa. Familia trăiește în fericire timp de câțiva ani, până la moartea tatălui Cenușăresei. Doar atunci își dă Doamna Tremaine arama pe față, punând stăpânire pe avere și pe moșie și începând, alături de fiicele ei, să abuzeze și s-o trateze urât pe Cenușăreasa, invidiindu-i frumusețea. Este forțată să devină servitoare în propria casă și, pe deasupra, trebuie să se conformeze
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
620 și 350 kg s-au adus din Apolda, ceasul cu patru cadrane este adus din München, orga electronică este donată de organizația Caritas-Passau din Germania. Acoperișul bisericii este din tablă zincată, iar cel al turnului clopotniță din tablă de aramă. În partea de sus a turnului se află un ceas cu patru cadrane (în cele patru puncte cardinale), care a fost adus de la München (Germania). De asemenea, și cele 3 clopote din turn au fost aduse în 1929 din Bavaria
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
într-o vreme în care locuitorii acestor ținuturi erau favorabili bizantinilor . Nu este exclus ca și armata lui Ioan Doukas să fi avut un corp de vlahi. Spre o atare opinie ne-ar putea duce interpretarea epitafului de pe crucea de aramă pusă de Ioan Doukas în locurile invadate, spre a cinsti victoria repurtată: Numeroasa mulțime din tribul pannonilor (ungurilor) a fost ucisă în acest loc de teribilul Ares și de brațul ansonilor sub domnia divinului Manuel din glorioasa Roma, gloria Comnenilor
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
spectrografice permit o analiză fină a aliajelor. Spre anul 400 î.Hr., romanii au înlocuit trocul bazat pe "capete de vite" sau folosirea monedelor grecești printr-un sistem monetar relativ arhaic. Era vorba, la început, de « blocuri » de bronz sau de aramă numite "aes rude" sau "aes infectum", apoi, la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. de lingouri de bronz care reprezentau, pe una dintre fețe echivalentul lor în capete de vite. Sub Republica Romană, în anul 290 î.Hr., apare prima oficină
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
derivă, de altfel, cuvântul "monedă". Responsabili pentru confecționarea monedelor erau trei magistrați, numiți "Tresviri monetales". De-a lungul timpului, atelierul din Roma își va schimba locația, în numeroase rânduri. Spre anul 280 î.Hr., erau emise discuri de bronz sau de aramă denumite "aes grave" (în : „greu”), care cântăreau o livră romană (cca 324 g) și valorau 1 as. Dubla față a lui Ianus este reprezentată pe "avers" (fața monedei). Submultipli normalizați au fost emiși pentru folosirea curentă, "semis" (1/2), "triens
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
redeschid minele abandonate, aducând mâna de lucru din vechile zone miniere ale Olteniei, cum sunt: Baia de Arama, Baia de Fier, Baia Sie și specialiști în minierit din Europa Centrală. Francesco Griselini ne informează și el că minele bănățene de aur și arama, folosite încă de români, au fost exploatate și de turci. Ipoteza venirii oltenilor în Banat, în această perioadă, este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii, judecând după întemeierea satelor
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
De fiecare dată când se schimbă directorul departamentului atletic, borcanul este înmânat noului director în cadrul unei ceremonii festive. Matthew Scott a sperat la o parte din averea lui Barnum ca moștenire, dar s-a ales doar cu o ladă de aramă în care se afla un exemplar semnat al autobiografiei antreprenorului. Scott a mai lucrat câțiva ani în același circ, având sarcina de a curăța regulat mumia elefantului. Cu timpul, a devenit alcoolic și, uitat de lume, s-a stins din
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
cele mai mici.. După Vechiul Testament Biblia ebraică), în epoca Judecătorilor au stăpânit în aceste meleaguri edomiții până ce ele au fost cucerite de regele David. Biblia mai relatează ca regele Solomon (Shlomó) a înființat un port la Eilat si a exploatat arama în Aravá. După dezmembrarea regatului ebraic antic, Arava a fost din nou sub dominația edomiților, care au fost ulterior alungați de către arabii nabateeni. Nabateenii au venit în zonă în secolul al II-lea și au întemeiat aici o fortăreață și
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
va fi în continuare răcit într-un vas cu apă. Când parafina începe să se reîntărească, devenind albă, se curăță surplusul cu ajutorul unui șpaclu. Se fixează apoi întreaga lucrare pe blatul de lemn dinainte pregătit, fixând-o cu țintișoare de aramă sau cu cuișoare de o culoare cât mai apropiată de material, vopsite cu bronz, de exemplu. În cele din urmă, se trece la patinarea lucrării, patinare care poate fi obținută termic, chimic, electric, prin mijloace naturale sau mixt, prin mijloace
Metaloplastie () [Corola-website/Science/327508_a_328837]
-
des Aubes a verificat existența comorii și s-a dus în fiecare an la slujba Paștelui în biserica din Gueures unde trebuia să se întâlnească cu un om îmbrăcat în negru care trebuia să-l ducă în fața unui sfeșnic de aramă cu șapte brațe, unde cavalerul trebuia să spună cuvântul-cheie și să dezbăluie locul comorii. El a așteptat timp de 55 ani să fie contactat, dar nu a venit nimeni. Cavalerul des Aubes i-a arătat cardinalului un sipet mic cu
Contesa de Cagliostro () [Corola-website/Science/326444_a_327773]
-
după ce i se propusese un salariu mărit, că va accepta slujba, iar Holmes îi sugerează domnișoarei Hunter să-i trimită o telegramă, dacă va avea nevoie de ajutor. Casa familiei Rucastle se afla în Hampshire și era denumită "Fagii de Aramă". După două săptămâni, Holmes primește un astfel de mesaj, în care era rugat să vină la Winchester și să o vadă. Domnișoara Hunter le spune una dintre cele mai rare povestiri pe care le auziseră vreodată. Domnul Rucastle îi cerea
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
realizată de Granada TV în august 1985, cu Jeremy Brett în rolul lui Sherlock Holmes și David Burke în rolul dr. Watson, este destul de fidelă originalului, cu excepția faptului că vila unde se petrece acțiunea nu este înconjurată de fagi de aramă, domnul Rucastle menționând că aceștia s-au uscat. În acest episod joacă și actori renumiți ca Natasha Richardson (în rolul domnișoarei Hunter) și Joss Ackland (în rolul domnului Rucastle). În "Sherlock Holmes's War of the Worlds", Violet Hunter devine
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
pe bolțile de lângă turla cea mare, acoperișul este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
alți scriitori. Enola Holmes este sora mai mică a lui Sherlock și Mycroft Holmes. Ea apare în seria "The Enola Holmes Mysteries" a lui Nancy Springer și se deduce că ea este Violet Hunter din povestirea "Aventura de la „Fagii de Aramă”", deși nu există suficiente dovezi pentru a susține acest fapt. Enola este o fată foarte independentă și rebelă, căreia îi place să poarte pantaloni în timp ce mergea cu bicicleta. Ea devine o "perditoriană", adică o persoană care găsește lucruri pierdute, atunci când
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
cameră de aer sub vas, care-i oferă un efect de răcire și de înmuiere. Holmes prefera tutunul crud și tare și, prin urmare, ar evita o astfel de pipă. De fapt, cele mai multe povești, în special "Aventura de la „Fagii de Aramă”", l-au descris ca preferând o pipă lungă din lemn de cireș sau de lut. În primii douăzeci de ani ai secolului al XX-lea, Harry Arthur Saintsbury l-a interpretat pe scenă pe Holmes în piesa lui Gillette de
Adaptări ale aventurilor lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325574_a_326903]
-
o tobă” și, deși acestea par să-i distreze pe toți cei prezenți, naratorului i se par niște zgomote oribile (la un moment dat, menționând chiar și un dispozitiv de tortură și de execuție cunoscut sub numele de taurul de aramă). Pe ansamblu, naratorul spune că întreaga cină a avut un aspect „bizar”. În timpul mesei, conversația purtată s-a referit la pacienții pe care ei îi trataseră. Mesenii îi demonstrează naratorului comportament ciudat la care au asistat, inclusiv pacienți care s-
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
care sparge ușa chiliei unui pustnic, într-o încercare de a scăpa de furtuna care se apropie, doar pentru a găsi un palat de aur păzit de un dragon. El găsește, de asemenea, agățat pe perete un scut strălucitor de aramă pe care este scrisă o legendă: că cel care ucide balaurul câștigă scutul. Cu o lovitură de buzdugan, Ethelred ucide balaurul, care moare cu un strigăt ascuțit, și se duce să ia scutul, care cade pe podea cu un zgomot
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]