6,475 matches
-
prelungirii în timp a răspunsului inițial. Deplasarea sângelui în circuitul închis al marii și micii circulații se realizează cu presiuni, viteze și debite diferite, datorită particularităților structurale, metabolice și funcționale ale inimii, arterelor, venelor și capilarelor, ca principale sectoare ale arborelui cardiovascular. II.2.1. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE INIMII Inima este, precum se știe, un organ musculo-cavitar globulos, care îndeplinește atât un rol de rezervor sanguin, cât și, mai ales, de pompă aspiro-respingătoare, cu activitate ritmică sistolo-diastolică. Ea are importanță esențială
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este, precum se știe, un organ musculo-cavitar globulos, care îndeplinește atât un rol de rezervor sanguin, cât și, mai ales, de pompă aspiro-respingătoare, cu activitate ritmică sistolo-diastolică. Ea are importanță esențială în asigurarea diferențelor de presiune necesare circulației sângelui în arborele vascular al marii și micii circulații. Macroscopic, inima este alcătuită din trei structuri distincte, ce se suprapun de la exterior spre cavitatea centrală: pericardul, miocardul și endocardul. Pericardul este un sac dublu, format dintr-o foiță fibroasă în care se află
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adaptare circulatorie la nevoile tisulare crescute, denumit hiperemie funcțională, se întâlnește la nivelul tuturor organelor în stare de hiperactivitate. La rândul său, constricția arteriolară provoacă efecte locale și generale inverse, de tip ischemiant în teritoriul subiacent și hipertensiv în restul arborelui arterial, ca urmare a creșterii rezistenței periferice și încărcării patului vascular supraiacent. De menționat este faptul că presiunea critică de închidere a arteriolelor, care în condiții normale variază în jurul a 20 mmHg, depinde de tonusul musculaturii netede arteriolare, subordonat inervației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cantități de sânge, cu răsunet important asupra homeostaziei circulatorii generale. În afara rolului de transport, venele fac oficiul de depozit și rezervor sanguin. Datorită volumului și distensibilității venoase superioare arterelor, aproximativ 60-70% din masa sanguină se găsește în sectorul venos al arborelui vascular. În timp ce arterele conțin doar 750 ml sânge, venele depozitează cam 2500 ml. Variații în plus sau în minus pot apărea în funcție de gradul de extensibilitate și contractilitate a sistemului venos. II.2.5. ELEMENTE DE HEMODINAMICĂ VASCULARĂ Fenomenul de deplasare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoreglare a fost stabilit de abia după descoperirea zonelor reflexogene sino-carotidiană (Heymans, 1933) și endocardo-aortică (Comroe, 1939). II.2.7.1. Factorii determinanți ai presiunii arteriale Așa cum s-a menționat deja, presiunea cu care sângele circulă în segmentul arterial al arborelui vascular depinde de forța de propulsie a cordului, de masa sanguină circulantă și de rezistența vasculară periferică. În mod schematic, factorii determinanți ai presiunii arteriale pot fi împărțiți în factori fizici și factori fiziologici. Din prima categorie, a factorilor fizici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunea sanguină la o valoare maximă în timpul sistolei ventriculare. Media presiunilor sistolică și diastolică cu valoare ceva mai apropiată de a presiunii diastolice reprezintă presiunea medie (95-100 mmHg). Ea asigură fondul presional permanent al deplasării sângelui arterial de-a lungul arborelui vascular (fig. 78). În afara fenomenelor presionale de la nivelul pompei cardiace și arterelor mari și mijlocii, manifestările periferice reprezentate de pulsul arterial și pulsul total volumetric prezintă interes teoretic și practic, întrucât factorii care-i determină țin de volumul sistolic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale cu răsunet tensional adeseori general. În cazul unei vasoconstricții arteriolare de natură simpatică, de exemplu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriolare, determinate de diminuarea tonusului simpatic. Concomitent cu tendința la hipertensiune sau hipotensiune, în primul caz se vor produce tulburări ale irigației periferice de tip ischemic, iar în cel de al doilea caz, vasodilatație arteriolo-capilară (fig. 79). Lichidul circulant din arborele vascular este cel de al treilea factor determinant al presiunii arteriale. El participă la realizarea și menținerea presiunii arteriale în limite normale pe două căi principale: prima este reprezentată de masa sanguină circulantă, iar cea de a doua, de către vâscozitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primul mijloc de apărare contra pericolului de dereglare circulatorie. Reacțiile cardio-vasculare rezultate se produc cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune, întindere sau compoziție chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul teritoriului de schimb gazos alveolo-capilar. Astfel devine posibilă și eficientă deplasarea sângelui și difuziunea gazelor sanguine prin membranele capilarelor pulmonare în condițiile unui gradient redus de presiune sanguină pulmonară. Variațiile presionale ale deplasării sângelui în diferite segmente ale arborelui vascular sistemic și pulmonar sunt prezentate în figura 85. Vasomotricitatea circulației pulmonare deține un rol important în reglarea schimburilor gazoase, ca urmare a adaptării perfuziei la ventilație prin intermediul inervației simpatico-adrenergice și colinergice de la nivelul plexurilor anterior și posterior pulmonare. Vasele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Plămânul este sediul procesului de ventilație pulmonară. Funcția sa se realizează, pe de o parte, datorită legăturilor morfo-funcționale cu toracele, justificând noțiunea de sistem toraco-pulmonar folosită în mecanica respiratorie, iar, pe de altă parte, prin sistemul de conducte care constituie arborele bronșic și servește transportului de gaze. Plămânul conține și sediul sectorului de schimb respirator, reprezentat de bariera alveolo-capilară. Greutatea acestui organ variază între 0,8-1 kg, din care aproape jumătate este asigurată de sânge, 20% din masa pulmonară este reprezentată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vor suferi o expansiune indirectă, în sensul că vor fi destinse numai prin deplasarea altor zone pulmonare. Aceste zone sunt: fața posterioară a vârfului pulmonar, fețele posterioare ale plămânilor și suprafețelor pulmonare mediastinale. Expansiunea țesutului pulmonar este ajutată de alungirea arborelui bronșic și de faptul că în timpul inspirului hilul face o mișcare cu direcție anterioară, inferioară și externă. Pe de altă parte, rețeaua elastică din vase și sistemele de canale ale arborelui bronșic constituie un sistem elastic continuu, care face ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulmonare mediastinale. Expansiunea țesutului pulmonar este ajutată de alungirea arborelui bronșic și de faptul că în timpul inspirului hilul face o mișcare cu direcție anterioară, inferioară și externă. Pe de altă parte, rețeaua elastică din vase și sistemele de canale ale arborelui bronșic constituie un sistem elastic continuu, care face ca fiecare element să fie legat de structurile vecine, în așa fel încât tensiunile dezvoltate într-un anumit punct să fie transmise tuturor părților componente ale sistemului. Elasticitatea țesutului pulmonar depinde atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bogate în receptori sensibili la stimuli mecanici, termici, chimici sau dureroși, a căror excitare determină reflexe respiratorii. Asemenea receptori se găsesc mai ales la nivelul căilor respiratorii, în vederea declanșării unor reflexe de apărare sau eliminare a agenților nocivi pătrunși în arborele traheo-bronșic. Apneea reflexă, de diferite cauze și grade, constă în oprirea respirației, ca mijloc de apărare împotriva pătrunderii în plămân a diverselor substanțe gazoase, lichide sau solide. Apneea fiziologică de deglutiție, de exemplu, previne pătrunderea substanțelor ingerate în timpul faringian al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice și a volemiei, generând astfel hipertensiunea arterială. Creșterea presiunii arteriale poate să apară fie ca reacție compensatoare tranzitorie în caz de hipotensiune, hipovolemie sau ischemie renală, fie ca fenomen permanent întreținut de alterarea morfo-funcțională a parenchimului renal și a arborelui vascular. În afară de implicațiile prin efecte vasoconstrictoare în diferitele sindroame hipertensive, sistemul renină-angiotensină participă și prin perturbarea secreției normale de aldosteron. Activitatea reninei plasmatice prezintă valori crescute în diversele forme de hiperaldosteronism secundar însoțite de hipertensiune și edeme. Sistemul renină-angiotensină este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
integral al Dicționarului onomastic sau în Cursiv bio-bibliografic, integrat în finalul romanului Licitația, dar și de către Costache Olăreanu 48, Caragiale este îndatorat, în schimb, "ucenicilor", pentru demersul reinterpretativ și de revalorificare de pe poziții moderne a operei sale. Între ramurile bogatului arbore genealogic literar caragialian, Urmuz și scriitorii târgovișteni sunt astfel atestați drept primi descendenți ai căror continuatori Eugen Ionescu, respectiv poeții și prozatorii generației '80 -, înnobilează prin creații de prestigiu nu doar numele marelui înaintaș, ci și sintagma "literatură românească". Concluzii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în care această figură a fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele figuri eliminate anterior (Pătrășcanu, Gherea, Ecaterina Arbore, David Fabian), și ilegalismul despotic (1974-1989), în care Ceaușescu îi dă la o parte pe toți ceilalți și rămâne singura figură dominantă.875 Evident, mitul ilegalistului a fost prompt dublat de către cel al muncitorului, figura acestuia înălțându-se inexorabil în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
874 Sorin Șerban, Ilegaliștii, în Lucian Boia (ed.), Miturile comunismului românesc II, p. 52. 875 Ibidem, p. 56. Autorul realizează și o interesantă tipologie a femeii ilegaliste: luptătoarea (Olga Balaci, Haia Lifșiț, Teresa Ocsko, Suzana Pîrvulescu) și intelectuala simpatizantă (Ecaterina Arbore, Ella Negruzzi, Sofia Nădejde). 876 Marc Lazar, Damné de la terre et homme de marbre. L'ouvrier dans l'imaginaire du PCF du milieu des années trente à la fin des années cinquante, p. 1073. 877 Angelo Mitchievici, Eroul muncii, în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mă cheamă Murphy. Măcar atât să fac și eu - să port verde. —Majoritatea irlandezilor nici nu poartă verde, îi spuse Nieve. Parcă văd că o să fii tare dezamăgit de plaiul meu. Nici vorbă, zise el. Am făcut niscai cercetări asupra arborelui meu genealogic și se pare că mă trag din Tipperary. E departe de castelul tău? — La câteva ore cu mașina, îl informă ea. —O nimica toată, se bucură Murphy. Nieve îi zâmbi. Era mereu sincer entuziasmat de câte ceva. Se întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de care nu putem scăpa; să le transformăm în virtuți. Am socotit-o un simplu paradox. Dovadă că am uitat-o până în această seară, când, în mod ciudat, mi-a revenit în memorie în vreme ce Quetzalcoatl îi explica lui Tatle că arborele universului are două brațe. Un braț al dragostei. Altul al durerii. Dar dacă, ulterior, Mexicul a însemnat pentru mine mai mult decât o țară, seara aceea a avut cu siguranță un rol decisiv. Dimineața de pe scenă s-a umplut de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pământului. Șerpii au năpădit statuile și piramidele. În calendarul aztec, un șarpe face înconjurul motivului central. Bastonul de foc al zeului solar Huitzilopochtli este un șarpe. Marea care înconjoară pământul este și ea un șarpe. Ploaia care cade, la fel. Arborele care înflorește. Brațul care se ridică. Negustorii azteci nu porneau la drum fără să se fi asigurat că ziua plecării purta semnul șarpelui. Iar un imn care cântă fecunditatea pământului compară înflorirea porumbului cu transformarea unui șarpe de foc într-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
un puț de un metru și jumătate înălțime și doi metri lărgime) se chema "Infern". Alta, "Purgatoriul". Numai "Paradisul" lipsea ca să ne reântâlnim cu Dante. Pașii noștri sună prea tare și, poate, în semiobscuritate Tatle privește piatra, rămas pe gânduri... "Arborele universului are două brațe, ar zice el, dar aici e unul singur, al durerii"... despre măsură Dacă omul a scris cărți, tot el a incendiat biblioteca de la Alexandria. Dacă a ridicat Parthenonul, tot el a descoperit că din marmura arsă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
planteze un copac adevărat să sape la o adâncime de mai mulți metri, până ajunge la nervurile apelor din profunzime, să aducă pământ bun, să-l pună la rădăcină, să aștepte apoi câțiva ani și să spere. Astfel că un arbore de Yucatan este totdeauna opera unui om și totdeauna rezultatul unei speranțe. Chiar aflu că aici se spune: unde există un arbore, există cu siguranță un om. Și dacă la Palenque piramida și pădurea sunt în conflict, aici piramida și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pământ bun, să-l pună la rădăcină, să aștepte apoi câțiva ani și să spere. Astfel că un arbore de Yucatan este totdeauna opera unui om și totdeauna rezultatul unei speranțe. Chiar aflu că aici se spune: unde există un arbore, există cu siguranță un om. Și dacă la Palenque piramida și pădurea sunt în conflict, aici piramida și arborii se găsesc în aceeași tabără. Arborii de Yucatan mă trimit cu gândul la tenacitatea și răbdarea cu care Braque desăvârșea, în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
loc necunoscut pe care, dar degetele mele pecetluiesc buzele tale, vin! În biserică, între zidurile mănăstirii, dincolo, spațiul deschis al dealurilor înverzite blând, vrei să parcurgem întâi pictura exterioară, călugărița care ne-a însoțit se-ntoarce tăcută la treburile sale, Arborele lui Ieseu pe fațada de sus, îi urmărești cu aviditate încrengăturile de culoare și te pierd iară, și buzele tale, pe tine te pierd cu totul când te-nlănțuie pictura, neostoită iubire, Imnul acatist, Maica Domnului adorată, cu brațele desprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]