13,008 matches
-
este încurajat prin finanțarea de proiecte regionale (Pearce, 1989, p.245). Un exemplu de mare interes privind cooperarea în dezvoltarea turismului regional la nivel internațional este cel al Drumului Maya, care implică un traseu de 1500 mile care unește situri arheologice mayașe din cinci țări din America Centrală. Carta europeană a amenajării teritoriului și dezvoltarea regională Noțiunea centrală la care Carta face referire este amenajarea teritoriului, definită ca expresie spațială a politicilor economice, culturale și ecologice. Amenajarea teritoriului este concepută, totodată, ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
belvedere și alte utilizări ale terenului, precum și interconectarea lor este indicată a fi prezentată sub forma de hartă. Proiectele arhitecturale, de peisagistică și de infrastructură, precum și specificațiile inginerești trebuie întocmite pentru stațiuni, hoteluri, restaurante, elemente de atracție (parcurile naționale, situri arheologice și istorice, centre culturale) și pentru punctele de informare și alte facilități turistice. Aceste proiecte pot fi bazate pe concepte și standarde care au fost adoptate la nivelul de planificare mai general, pentru acea zonă sau chiar la nivel internațional
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pe litoral, atracțiile de tip divertisment - parcuri acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare. În Eforie Sud, posibilitățile de distracție sunt mult limitate. Dată fiind poziția avantajoasă - ca porturi - unele localități dețin și situri arheologice, urme ale vechilor civilizații, muzee de arheologie și de istorie. Patrimoniul istoric și cultural (Tomis-Constanța, Callatis-Mangalia, și Histria-Istria, pentru a cita doar câteva din localități cu astfel de situri) este atractiv pentru turiști și încurajează administrațiile și autoritățile locale să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a fost construită baia comunală. - Între anii 1956-1960 profesorul Ghenuță Coman, fiu al satului, prin cercetări riguroase, a descoperit aici ceramica neolitică și din epoca migrațiilor. - Între anii 1967-1975, sub conducerea profesorului Dan G. Teodorescu, s-au efectuat ample săpături arheologice pe actualul teren de sport, unde s-a descoperit un bogat inventar arheologic datând din secolele IV-XI. - Teritoriul Șipote-Călugăreasca, care face legătura între Dodești și Tămășeni a fost locuit încă din neolitic. Dar o monografie cât mai detaliată ar fi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
satului, prin cercetări riguroase, a descoperit aici ceramica neolitică și din epoca migrațiilor. - Între anii 1967-1975, sub conducerea profesorului Dan G. Teodorescu, s-au efectuat ample săpături arheologice pe actualul teren de sport, unde s-a descoperit un bogat inventar arheologic datând din secolele IV-XI. - Teritoriul Șipote-Călugăreasca, care face legătura între Dodești și Tămășeni a fost locuit încă din neolitic. Dar o monografie cât mai detaliată ar fi binevenită din partea profesorului Dumitru Luca și din partea altor persoane care se pot apleca
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de conservare sau de reabilitare a permis salvgardarea multor elemente ale civilizației materiale sau spirituale. Constituie bunuri de valoare universală, realizate de-a lungul întregii istorii a societății umane, o serie de elemente și structuri specifice sistemului social-economic. Astfel, situri arheologice, ansambluri arhitectonice din diferite epoci, structuri rurale, amenajări urbane, tehnici tradiționale, comunități rurale arhaice, manifestări etnofolclorice tradiționale ș.a., sunt recunoscute și conservate pentru valoarea lor de unicat patrimonial (fiind utilizate adesea în mod eficient ca formă a potențialului turistic antropo-cultural
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mod eficient ca formă a potențialului turistic antropo-cultural). Se adaugă patrimoniul artistic propriu-zis, adăpostit în muzee sau în colecții particulare (picturi, sculpturi, obiecte artizanale etc.). Dintre cele mai importante obiective de patrimoniu universal pot fi amintite prin unicitatea lor: vestigiile arheologice de la Troia, Delphi sau Micene; peșterile de la Qumrăn, de lîngă Marea Moartă; Mohenjo Daro și Harappa, din Valea Indusului; templele maya și Teotichuacan, din Mexic etc.. În același fel, sunt apreciate și conservate ansamblurile arhitectonice Palmyra din Siria, Muntele Măslinilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
1, paralelizat într-o oarecare măsură cu expansiunea romană din direcția opusă spre gurile Dunării. Propunându-și să realizeze o prezentare generală a manifestării elementului sarmatic și alanic timpuriu în perimetrul prutonistrean, prezentul demers își găsește principalul suport în descoperirile arheologice din regiune, sistematizate în ultimele două decenii de V.I. Grosu și Vitalie Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt segment analitic în care sunt evocate principalele probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
regiunile nord-pontice. Diferitele triburi sarmatice avansează în direcția vestică în mai multe etape, ajungând pe linia Tyrasului la o dată neprecizată, fie în secolele II-I î.Hr., fie în secolele III-II î.Hr., ultima posibilitate părând să fie confirmată atât prin descoperirile arheologice realizate la sfârșitul anilor ’80 în zona Nistrului de Jos, cât și prin reconstituirile de ordin climatologic acceptate în ultimele decenii pentru evoluția spațiului nord-pontic, ca și a întregii jumătăți occidentale a stepei eurasiatice. Accentuând rolul factorilor de mediu în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei de formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează pentru o localizare a acesteia în regiunile de la Volga și Ural, deși opinii privind alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre vest, de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
meoți, grupați în regiunea Kubanului, fapt atestat de puternicele influențe sarmatice specifice arealului volgodonic, resimțite în cultura meotică, în care sunt atestate acum înmormântări cu orientarea defuncților cu capul spre vest, caracteristică tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek și al afluentului său, Sunia, din partea estică a Caucazului de Nord, astfel încât întreaga zonă este dominată în această perioadă de sarmați, secondați de meoți. După o perioadă obscură, în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
constituie în prolog al epocii marilor migrații care va caracteriza, mai bine de un mileniu, întregul continent european. Primele contacte dintre sarmați și comunitățile tracogetice se consumă în stepele nord-pontice, fapt confirmat atât de izvoarele literare și de unele date arheologice, cât și de onomastica acestor locuri, care îi atestă pe traco-geți aici încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la care migrația sarmatică în zonă încă nu survenise. Acceptând o ipoteză pe care în trecut a combătut-o, Gh.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
plecarea iazygilor în Pannonia, înlocuirea lor de către roxolani pe linia Prutului și apariția la Dunărea de Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
raionul Edineț, și la Holmskoe. Apropiate de unele influențe celtice, pe baza unor analogii discutabile, aceste construcții vădesc totuși un caracter cultual, care rămâne să fie elucidat. Dat fiind că ”obiceiurile de rit, de ritual și de port reprezintă criteriile arheologice fundamentale pentru determinarea apartenen]ei etnice a complexelor funerare”, stabilirea a ceea ce este specific sarmaților în aceste privințe este, poate, principala prioritate a investigațiilor care vizează istoria acestei populații. O primă etapă privește clasificarea riturilor de înmormântare apărute în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
două etape diferite în cadrul avansării vest-nipruviene a sarmaților, raidurilor sporadice inițiale peste fluviu urmându-le o instalare în număr mare a noului val iranofon în aceste sectoare, cu începere în special de la sfârșitul secolului I î.Hr. Totuși, incertitudinea unor date arheologice, alăturată ambiguităților unor pasaje narative, nu exclude o prezență a sarmaților în unele puncte de pe linia Nistrului încă din secolele III - II î.Hr., dar este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai multe mărgele din sticlă monocoloră; două mărgele din sticlă albă ornamentate cu „ochi” de culoare albă și albastră; o fusaiolă de formă tronconică; o afumătoare modelată cu mâna cu pereții perforați. BRĂVICENI (centrul raional Orhei, R. Moldova) În urma cercetărilor arheologice din 1956 în satul Brăviceni a fost descoperit un depozit, datând de la sfârșitul sec. II (?) și prima jumătate a sec. I î. Hr., cuprinzând piese de harnașament care alcătuiau inventarul sarmatic: o aplică frontală din bară de bronz, de formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care au reprezentate în partea centrală câte o mască umană în relief, iar pe margine prezintă două brâuri striate în relief; verigi din bronz; cuțit din fier; fragmente ceramice. BURSUCENI (centrul raional Sîngerei, R.Moldova) În 1978, în timpul cercetărilor arheologice din raza satului Bursuceni, G. Postică a descoperit și cercetat două morminte sarmatice: mormântul nr. 5 și mormântul nr. 6. Mormântul nr. 5 descoperit în satul Bursuceni, datat din a doua jumătate a sec. I și începutul sec. II d.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
14 m, adâncimea de 1 m și lățimea de 0,3-0,7m. În partea centrală a trecerii spre mormânt, între capetele șanțului au fost descoperite 263 de fragmente de amfore reprezentând buze, pereți și toarte. Mormântul era distrus iar resturile arheologice erau grupate cu precădere în partea de nord a gropii, al cărui fund era acoperit cu fragmente de cărbuni de lemn. Mormântul nr. 2 din tumulul nr.5 de la Obileni cuprinde obiecte de inventar funerar specific sarmaților: cataramă dreptunghiulară din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
un capăt de mijlocul gâtului, iar la celălalt de umăr, dimensiunile fiind de 12,2 cm - înălțimea, 5 - diametrul gurii, 9,8 cm - diametrul maxim și 4,6 cm -diametrul fundului. TARACLIA I (centrul raional Taraclia, R. Moldova) În urma cercetărilor arheologice efectuate în 1983 în tumulii din apropierea localității Taraclia, în mantaua tumulului nr. 12 a fost descoperită o aplică frontală din bronz specifică sarmaților, realizată prin turnare, având un capăt aplatizat, cu marginea rotunjită de formă aproximativ triunghiulară, care se lățește
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Științe din Moldova. În urma analizei stratigrafice realizate de echipa de arheologi care s-a deplasat în locul descoperirii tezaurului sarmatic s-a constatat că falerele provin dintr-o groapă dreptunghiulară amplasată la distanța de 40 m distanță de un tumul. Cercetările arheologice care au continuat în spațiul unde au fost identificate cele două falere au scos la iveală alte piese ale tezaurului care se află și astăzi în satul Tvardița, deși raportul privind cercetările arheologice cu descrierea completă a pieselor lipsește din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
40 m distanță de un tumul. Cercetările arheologice care au continuat în spațiul unde au fost identificate cele două falere au scos la iveală alte piese ale tezaurului care se află și astăzi în satul Tvardița, deși raportul privind cercetările arheologice cu descrierea completă a pieselor lipsește din arhiva Institutului de Arheologie din Chișinău. Tezaurul de la Tvardița cuprinde obiecte de inventar specifice culturii sarmatice: două amfore din Cos; un bol ceramic modelat la roată realizat din pastă fină de culoare roșie
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
utilizat această metodă activă și am reușit să cunoaștem Înclinațiile și aptitudinile elevilor și să determinăm unele schimbări În felul lor de a fi. În cele mai multe lecții am Îmbinat metoda conversației cu mijloacele didactice care realizează un suport concret: piese arheologice, obiecte de artă sau imagini, fotografii, diafilme și diapozitive. Lectura explicativă a textelor cu conținut istoric poate avea caracter formativ dezvoltând la copii capacitatea de a sintetiza ideile, de a le ordona, de a stabili legături cauzale Între ele. Întrebările
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
din trecutul localității — referitoare la diferite evenimente, vor fi prezentate de cadrul didactic sub forma povestirii În timpul comunicării cunoștințelor, Încadrând organic istoria locală În istoria patriei. Legende, doine, balade care evocă figuri de luptători pentru libertate și dreptate - sau materialul arheologic - unelte, arme, monede, vase — va fi prezentat elevilor folosind explicația, demonstrația, comparația. Cele mai bune rezultate le-am obținut prin lecțiile de parteneriat Împreună cu elevii de la alte clase din școala noastră sau clase din Învățământul normal (școala „Ion Creangă”) cum
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
același sens pledează și un important tezaur compus din obiecte din aur găsit la aproximativ opt km de cetate, pe teritoriul satului Băiceni. Tezaurul a fost scos la lumină de fierul plugului În urma arăturilor primăverii anului 1959. Despre existența tezaurului arheologic ieșenii au luat cunoștință În vara anului 1961 odată cu săpăturile În celebra stațiune de ceramică de pe Cetațuia. Din tezaur au mai putut fi recuperate peste șapte zeci de piese Întregi sau fragmentate cântărind cca. 2,5 kg aur. Tezaurul recuperat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]