17,527 matches
-
mâncat toți niște sandvișuri, care au fost exact așa cum pot fi sandvișurile pregătite de un burlac. Când au dat drumul la film, seara târziu, în mica mea sufragerie n-ai fi avut unde să arunci un ac, căci din păcate arhitecții noștri socialiști nu-i luaseră în calcul pe italieni și filmele lor, nici pe actrițele blonde cu sânii mari. Cei mai mulți dintre oaspeți ședeau pe podea, câțiva își găsiseră loc pe balcon, stăteau sprijiniți de pervaz și priveau prin ferestrele deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
foarte clar trasat, îngrijit, liniștitor. Ce frumusețe de casă îmi construiești, oftez eu, ce bine ar fi fost să fie reală, să fiu o femeie organizată și bogată, a cărei singură grijă să fie aceea de a se consulta cu arhitectul ei minunat în legătură cu mărimea toaletei pentru oaspeți, iar el întreabă fericit, îți place, iar eu spun, foarte mult, privirile mele întârzie asupra dormitorului, și el privește în același loc, scoate un creion din buzunar și schițează într-un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
În orig. - se referă la cazurile În care nu există lege clară și atunci decizia rămÎne la latitudinea judecătorului, decizie care constituie și ceea ce se numește precedent, pentru viitoarele cazuri asemănĂtoare. . Harry Kendall Thaw l-a Împușcat pe Stanford White, arhitect al Madison Square Garden, pe motiv că i-ar fi „distrus soția“, pe Florence Evelyn Nesbit, fostă actriță și model. . Soldat, În swahili. . Copilaș, În swahili. . Se referă la colții elefantului. . Literal, tobă folosită În Africa. Aici s-ar traduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
distribuie pe la chioșcuri minciunile sistemului. Dar la Pilade și jurnalistul se simțea un proletar asuprit, un producător de plusvaloare legat de exaltarea ideologiei, iar studenții Îl absolveau. De pe la unsprezece seara până pe la două noaptea treceau pe aici funcționarul de editură, arhitectul, cronicarul de scandal care aspira la pagina a treia, pictorii din Brera, unii scriitori de nivel mediu, și studenți ca mine. Un minim de excitare alcoolică era necesar și bătrânul Pilade, păstrându-și sticloanțele cu vin alb pentru tramvaiști și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai ști cine are dreptate, și aproape că speră ca ritul să fie benefic, ca să justifice măcar propria-i moarte. Așa că alaltăieri-seară trebuia să cred că Planul era adevărat, altfel ar fi Însemnat că, În ultimii doi ani, am fost arhitectul atotputernic al unui coșmar diavolesc. Cu atât mai bine dacă coșmarul era realitate, dacă un lucru e adevărat, e adevărat, iar tu n-ai nici o vină. 24 Sauvez la faible Aischa des vertiges de Nahash, sauvez la plaintive Héva des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof din Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Păzitor Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului de Taină, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Păzitor al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei Misterelor, Doctor al Focului Sacru, Cavaler al Triunghiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
eșecuri au renunțat. Acum, stând de vorbă cu Prințesa,i-a revenit iarăși dorința de a avea o fată. Îi plăcea de această fată, chit că era țigancă și-ar fi vrut s-o știe a ei. Când a venit arhitectul, adică soțul ei, a aranjat masa și au început să mănânce. — Ce gustoasă tocăniță ai făcut azi, Zina, a lăudat-o Eusebiu. Se simte gustul de roșii așa cum îmi place mie mâncarea; cu multă ceapă, cu multe roșii. Știi că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și de Pedrillo, valetul său, prizonier și el. Intrarea în palat îi este interzisă de Osman, căpetenia ienicerilor. Pentru că Pașa Selim este un mare amator de arhitectură, Pedrillo ajuns grădinar îl recomandă pe Belmonte drept unul din cei mai renumiți arhitecți italieni ai timpului. În felul acesta, lui Belmonte i se admite accesul în Serai. În timp ce Belmonte este plin de speranță, Constanța își cântă dragostea pe care o consideră pierdută. În actul II, Constanța deprimată și înspăimântată de amenințările lui Selim
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pripită, după care mă resemnez și tac. E o discuție „fără dar și poate”, ca mai toate discuțiile românești din ultima vreme. Dar să o luăm și invers : — Te-ai dat cu puterea, ești fan Oprescu ! mă ironizează amicul meu, Arhitectul. — ! ? — Păi am văzut că sprijini proiectul lui cu distrugerea Buzeștiului ! îmi explică acesta. — Am spus doar că proiectul nu e nou, datează din interbelic. Depinde însă cum îl faci... Hai, lasă, tot aia e ! mi-o taie scurt și acesta
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
MIRCEA CĂRTĂRESCU NOSTALGIA CUPRINS PROLOG Ruletistul NOSTALGIA Gemenii EPILOG Arhitectul PROLOG Deschid cartea, cartea geme, Caut vremea, nu e vreme. TUDOR ARGHEZI RULETISTUL Dăruieste, Doamne, pacea Israelului Celui care are optzeci de ani si nici un viitor pe pământ. Notez aici (pentru ce?) aceste versuri din Eliot. În orice caz nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu..." EPILOG În definitiv, în lume nu există decât o singură problemă: cum să răzbați? cum să ajungi la larg? cum să sfărâmi crisalida și să devii fluture? THOMAS MANN ARHITECTUL Emil Popescu era arhitect. Se specializase în proiectarea fabricilor de ulei și se poate spune fără exagerare că oriunde în țară se construise în ultimii cinci-șase ani o fabrică de ulei se cunoștea mâna pricepută și mintea deprinsă cu rezolvarea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu nu nu nu nu nu nu..." EPILOG În definitiv, în lume nu există decât o singură problemă: cum să răzbați? cum să ajungi la larg? cum să sfărâmi crisalida și să devii fluture? THOMAS MANN ARHITECTUL Emil Popescu era arhitect. Se specializase în proiectarea fabricilor de ulei și se poate spune fără exagerare că oriunde în țară se construise în ultimii cinci-șase ani o fabrică de ulei se cunoștea mâna pricepută și mintea deprinsă cu rezolvarea dificultăților tehnice a arhitectului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
arhitect. Se specializase în proiectarea fabricilor de ulei și se poate spune fără exagerare că oriunde în țară se construise în ultimii cinci-șase ani o fabrică de ulei se cunoștea mâna pricepută și mintea deprinsă cu rezolvarea dificultăților tehnice a arhitectului Popescu. Pasiunea sa de a proiecta fabrici de ulei era foarte veche; își dorise cu ardoare acest lucru încă de când era doar un puștan și își trăia copilăria în umbra uriașă a fabricii de ulei din preajma depourilor ITB și a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din facultate, văzu aievea fabrica de ulei a copilăriei sale în mai toate clădirile care se ridicau, infinite și melancolice, din paginile lucioase ale unui album pe coperta căruia scria Giorgio de Chirico. Dar de atunci trecuseră ani, iar astăzi arhitectul Emil Popescu, născut în 1950, căsătorit cu doamna Elena Popescu, născută Deleanu, fără copii, era recunoscut ca un specialist în domeniul său. Proiectase și fabricile de ulei din Kabul și de lângă El Aghar, aceasta din urmă fiind cea mai importantă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
importantă din Egipt. De aceea, la serviciu era foarte respectat de colegi și iubit de subordonați. Bineînțeles, în limitele invidiei inerente oricărui loc de muncă și care ducea la unele bârfe nu întotdeauna justificate, oricum imorale. În viața de familie, arhitectul era fericit. Se căsătorise din dragoste cu o moldoveancă simpatică, arhitectă specializată în proiectarea fabricilor de lapte, cu care se înțelegea excelent. Locuiau în cartierul Berceni, imediat dincolo de Mărțișor, într-un apartament de trei camere mobilate cu gust. Faptul că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ajutat mai târziu să facă economii și, punând la socoteală și lucrurile aduse de Emil din Turcia, Iran și Egipt, iar de Elena din Uniunea Sovietică și Ungaria, unde fuseseră în diverse interese de serviciu, lucruri frumos valorificate, cei doi arhitecți depuseseră la CEC de-a lungul a cinci ani o sumă suficientă pentru cumpărarea unei Dacii, visul dintotdeauna al Elenei. Ziua în care și-au putut realiza acest deziderat a fost, cum spunea Elena, aproape la fel de minunată ca și ziua
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
socrii și alte rubedenii un pahar de vin. Mașina, de culoare crem, era parcată oblic, între Lada lui Gheorghian de la șase și Wartburgul vișiniu al fotografului de pe scara cealaltă, proprietarul buldogului Dolly. Dacia avea o linie fermecătoare și cei doi arhitecți o puteau privi de dimineață până seara din balcon. Strălucea cel mai tare în soarele aspru al primăverii, chiar mai tare decât Citroenul colonelului de la doi, colonelul Boteanu, mașină pe care un soldat o spăla cu furtunul în fiecare zi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și să se tolănească pe bancheta din față a automobilului, în fața bordului din care ieșea fascinant volanul, să tragă în piept mirosul acela intim, senzual, pe care-l degajau cauciucăria și tapițeria mașinii. Când trântea portiera, zgomotul lumii înceta și arhitectul se simțea fericit în acel spațiu tandru și confortabil, în care totul era făcut ca să-l servească. Nici în patul conjugal nu se simțea mai bine. Elena venea și ea uneori și stăteau amândoi fermecați, câte o oră întreagă, ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu-i interesa să pună în mișcare vehiculul. L-ar fi păstrat doar așa, parcat în spatele blocului, ca să poată savura din când în când aceste momente de reală, deplină intimitate. Locatarii blocului se familiarizaseră și ei cu silueta suplă a arhitectului care tot dădea târcoale Daciei sale. Purta veșnic aceiași pantaloni scurți făcuți din niște blugi retezați, veșnic aceeași bluză cu imprimeuri care înfățișau, dacă te uitai mai bine, Ateneul român, având în față statuia lui Eminescu. Era un tânăr destul de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
jumătate cu apă și Perlan, în care se bălăcea un burete portocaliu. Se învîrtea în jurul Daciei, ștergând și curățind, în aerul tonic al primăverii, care provoca desfacerea mugurilor întregului material lemnos din curtea blocului: salcâmi și gard viu. Acesta era arhitectul Emil Popescu. Tot ce s-ar mai putea spune despre el este inutil și chiar ridicol. Contează oare că fuma "Cișmigiu"? Că ținea, nu se știe de ce, cu echipa de fotbal S. C. Bacău? Că obișnuia să citească tot ce apărea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ceafa dureroasă și o senzație de greață îi picura prin sinusul nazal. Dar răcoarea îl mai învioră, deși dinspre cutiile de gunoi venea un miros caracteristic. Automobilul crem lucea stins, geometric, cu geamurile lună, lângă bătător, între Ladă și Wartburg. Arhitectul scoase cheia argintie și descuie. Lăsă lângă roată servieta diplomat și intră pentru o secundă în mașină. Aprinse farurile, jucîndu-se cu cele două faze. Dădu drumul la ștergătoare, apoi la radioul de bord. Un glas de bărbat vorbea despre starea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cheia argintie și descuie. Lăsă lângă roată servieta diplomat și intră pentru o secundă în mașină. Aprinse farurile, jucîndu-se cu cele două faze. Dădu drumul la ștergătoare, apoi la radioul de bord. Un glas de bărbat vorbea despre starea vremii. Arhitectul zâmbi. Totul era în ordine. Apăsă atunci, scurt, pe discul din centrul volanului, sub plexiglasul căruia se reliefa emblema UAP. Izbucni sunetul de tenor al claxonului, care însă nu se opri când Emil Popescu ridică arătătorul de pe disc. Sunetul persista
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din centrul volanului, sub plexiglasul căruia se reliefa emblema UAP. Izbucni sunetul de tenor al claxonului, care însă nu se opri când Emil Popescu ridică arătătorul de pe disc. Sunetul persista, monoton, strident, despicând aerul întunecat de la șase și jumătate dimineața. Arhitectul apăsă cu disperare de mai multe ori pe discul de plexiglas, dar fără efect. Simți că înnebunește. Ieși repede din mașină, pe care-o uitase cu farurile aprinse, și se învîrti neputincios în jurul ei. După vreun minut de urlet insuportabil
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că înnebunește. Ieși repede din mașină, pe care-o uitase cu farurile aprinse, și se învîrti neputincios în jurul ei. După vreun minut de urlet insuportabil, pe la geamuri și balcoane începură să apară cetățeni în pijamale care-i strigau cu toții câte ceva arhitectului, dar din cauza claxonului nu se putură înțelege cu el. Tânărul ar fi vrut să intre în pământ. Deschise capota Daciei și începu să hâțâne la întîmplare firele galbene, negre și roșii, izolate în plastic gros, care formau câte o buclă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu mai dădu la serviciu randamentul obișnuit, în fața planșetei, privind paharul de plastic plin cu creioane de toate țăriile, jucîndu-se cu compasurile Richter și trusa de rotringuri, urmărind absent miile de linii, pe hârtie "ciocan", ale proiectului la care lucra, arhitectul se simți obosit. Mintea sa rămăsese la scena de dimineață, îl obseda sunetul puternic și uniform al claxonului, începu să se gândească la tot soiul de claxoane, de la cele cu arc ale bicicletelor, scoțând un sunet ca de deșteptător, la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]