67,464 matches
-
de Apărare al Japoniei. În Australia, unde a fost acreditat, cu reședința la Tokyo, s-a ocupat de realizarea în bune condiții a vizitei la nivel înalt din 1988. De asemenea, el a reprezentat România la o conferință internațională privind armele chimice, prezentând poziția statului român în problemele nediseminării acestei arme de distrugere în masă. Cărți și studii publicate Eseuri despre Națiune. Editura Politică, 1971. Essays on Nation. Editura Meridiane, 1973. Creștere și valori. Editura Științifică și Enciclopedică, 1980. România și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu reședința la Tokyo, s-a ocupat de realizarea în bune condiții a vizitei la nivel înalt din 1988. De asemenea, el a reprezentat România la o conferință internațională privind armele chimice, prezentând poziția statului român în problemele nediseminării acestei arme de distrugere în masă. Cărți și studii publicate Eseuri despre Națiune. Editura Politică, 1971. Essays on Nation. Editura Meridiane, 1973. Creștere și valori. Editura Științifică și Enciclopedică, 1980. România și Securitatea Europeană (ed.). Editura Politică, 1984. Relația Dezarmare-Dezvoltare (ed.). Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în care se manifestă numeroase rezistențe, va trebui să compari această gândire cu observațiile auditului intern. În același timp, este important să-i identifici pe cei care acceptă riscul în organizațiile adverse la risc, deoarece ei pot să fie niște „arme periculoase aflate în libertate”, care expun organizația la amenințări neașteptate. În oricare dintre cele două variante, abordarea auditului intern și recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situații. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizației,2
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fel de colier de sclavă a fost în modă pînă la refuz o bandă lată de argint, de care atîrna un I. Era darul Iordan. Marcat Iordan. Cum altfel? Nu avea el psihologie de șef de trib? Cel care întreține armele de vînătoare, face rost de hrană, aprinde focul. Cel care mîngîie și cel care pedepsește. Războinicul puternic. Niciodată indulgent. "Bărbatul ia inițiativa". De cîte ori nu m-a îmbolnăvit cu o remarcă acidă. Și privirea mereu ironică, mereu amuzată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tot. De-a ști ce li se întîmplă stăpînilor. Mie, o nefericire de origine obscură, care mă bîntuie mai puțin, mai mult de-o săptămînă, cînd "fiecare zi i-o limbă străină"‡‡‡. Simt în ceafă ceva rece, o gură de armă și mi-e din ce în ce mai greu să-mi depășesc cotidian spaima, cum ne învață R. W. Emerson. Chiar într-o seară ca asta, în urmă cu... (cîți, Cristoase, cîți ani sînt din '65 pînă...?) a murit tata. Mama a suportat greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cap", aud (și nu-mi vine să cred că aud asta; C.N.A.-ul o fi surd?), la un fel de concurs. "Lasă-ne! Ieși!" îi strigă concurentului un tip cu mutră de pit-bull. De ce n-o fi avînd și-o armă de foc în dotare? "Doar cu tine pot mereu", lălăie alt soi de cotabiță; Bebe Sex modulează ca un galben cănăraș: "Bă-ărbatul zice: vreau să mă unneesc cu tiinee". Pe un post local, cineva discută (contra curentului) despre daci, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pictați în fresca bisericii. Credincioșii li se închinau, le băteau mătănii, cu binecuvîntarea înaltului for mitropolitan. Și-a apărut curcubeul! Antofiță era gata să pășească pe el. L-a prins, a pășit! După Antofiță, alți comilitoni și comilitoane, "de toate armele, de toate gradele", s-au cățărat pe Rainbow. Arătau ca androizii reglați: gata s-o ia, în pas alergat, peste ocean. Dacă li se cerea, l-ar fi asfaltat. Alinierea! Urăsc exprimările de genul "acest popor nu mai e capabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
murit ieri. Nu mă las posedat de Tantzi". De pe-atunci îi plăcea lui Foișor să mimeze hoinărelile amoroase, sfîrșite tragic; morți violente, cu stilete-n gît, cu carotide mușcate, sfîșiate, zdrențuite, așa cum o face în prozele gotice de-acum. Armele ucigașe se dovedesc a fi din recuzita unui teatru; presupusa înjunghiată, moarta, se ridică halucinant de pe jos și-și înalță sînii. Aplauze. Lucian era un fel de Rudolf Valentino al redacției. Mai oropsit decît preaiubitul actor, dar surîzător și crud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un bufnet de armă. Pe Moara de Vînt se trăgea după ciori. Am rămas cu un gust de fiere în gură că i-am respins tandrețea. Nu-s în stare să ignor ridicolul, asta e. Tano a fost mai participativ. I-a rupt tivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
recolta de aur, dar aurul se lichefiază, clocotește, îl înghite. Sîngele uman se cunună cu șuvoiul de lavă. "Cu dragoste pentru Ana, femeia mea de vară", așa stă scris pe spatele tabloului cu adevărat ultimul. Și-a prefăcut penelul în armă. Cristoase, cît și-a dorit să moară omul ăsta dacă și-a spart ochiul ca pe-un vas. Șichy i-a mascat cu flori ochiul zdrobit. A trecut, cum numai ea poate, peste o scenă goyescă. Pe mine cordul m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-o înțeleagă cu ușurință. Dar pentru asta ar trebui mai întâi să fie deschiși și înțelegători în raport cu interlocutorul lor. Or, ei se închid ca mimozele în contact cu orice vine din exterior, iar limbajul învățat maternal este prima dintre armele lor de agresiune. Intră într-un fel de blocaj, autism în care percepția își pierde cognitivul și este redusă la senzitiv pur. Ei nu recunosc decât ceea ce cred că știu sau își amintesc sau au învățat odată. Nu înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
gardului și fidelitatea lui de păzitor strașnic a tot ce mișcă în spatele lui, educat spre a păzi și atât. Acolo învăța lucruri noi, că oamenii nu sunt niște garduri, deși aveau măști, ea neavând de unde să știe ce este ipocrizia, arma cu care oamenii își croiau drum printre viețile altora, tocmai datorită măștilor de rigoare, mulate perfect pe chipul fiecăruia. Aceste tertipuri nu le știa pentru că în spatele gardului nu poți învăța decât meseria de deținut. Ceva din ea evadase dincolo, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
straniu din ea, să discute prin trahee, ca ventrilocii, despre oameni. Dacă ne gândim bine, cursul de consultanță pentru cunoașterea lumii și a oamenilor care o pestrițează îl începuse cu dreptul, dar invers, din afară înspre înlăuntru. Genul acesta de armă, nedescoperit încă de marile puteri, era invenția ei proprie. De o mare forță de penetrare și în aceasta îi consta invincibilitatea nedetectabilă. În acest fel Mioara, copil sau adolescent, sau fecioară la 25, la 35, la 45 de ani, dusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mori! Și cea mai grea moarte pentru o Mamă e uitarea. Și-i reamintea existența măritându-se cu un alt bărbat. Era uitată într-o cușcă, Mioara amintindu-i mereu că e uitată prin orgiile expuse în fața ei, nepăsarea fiind arma eliminării definitive a conceptului de Mamă, a Mamei Postulat. Devenită o Mamă oarecare, amintirea avea să-i ofere aceeași destinație. De ființă oarecare, care a avut scopul de a o aduce pe lume și atât. Din ou a țâșnit acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru a-l prinde pe Regele Șobolanilor. Moartea lui ar fi însemnat sinuciderea întregii rase de rozătoare, de-a lungul și de-a latul dedesubturilor lumii și, mai ales, din tunelurile săpate de turci, nu pentru a ascunde cine știe ce bogății, arme sau hrană, pentru 107.770.700 al soldaților lor mărșăluind pe pământurile noastre, ci pentru a-i descoperi inima și secretul puterii acestui tărâm și anihilarea neamului ăstuia de barbari cu paștele mă-sii cu tot, dar nici noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cuirasatele părăsiseră teatrele de război, cui le vrea să se spele pe cap cu ele. Portavioanele, mașinile blindate, tancurile aveau altă treabă de făcut, mult mai serioasă decât lupta pentru supremație. Și mai demnă decât supremația însăși: grâul. Care înlocuia armele clasice și rachetele cu focoase nucleare. Acum nu mai e un secret pentru nimeni: motorul cu benzină devenise antic, cel cu gaz, relicvă de ev mediu, nu mai facem vorbire despre cel cu apă sau pe bază de deuteriu: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sau Prefectul, la nevoile așa de mari ale orașului, n-aveau bani nici să se urineze în centru. Neghina umană, elevii, căpușele părinților care ofereau prin stațiile de 10.000 de decibeli: rapp, jazz, swing, manele de top, au fost arma care stopă invazia. Și primele care au plecat au fost cârtițele. Nemaiavând cine să le afâneze Pământul, holdele s-au retras odată cu noaptea, care s-a smuls ca husa de pe autoturismul fabricat de intratereștri cu piese extraterestre ale Primarului. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
au băgat în sperieți de parcă s-ar fi apropiat sfîrșitul lumii. Cineva vrea să scoată castanele din foc cu mîinile mele, a-nceput cu văicăreala, se trage la Palat, la Universitate, o să dea vina pe mine că le-am împărțit arme, o să mintă că eu le-am dat ordin să se împuște între ei. Minciuni, diversiune, nu s-a tras nicăieri, zice Gulie, doar noi de acolo venim. N-aveai cui să-i spui, zice Roja, el deja își închipuia că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
n-a rezistat, că n-a fost ce ar fi trebuit să fie, că a semănat mai degrabă cu o îngrămădire de boarfe strînse laolaltă de niște derbedei, că nici măcar un revoluționar n-a reușit să pună mîna pe o armă de foc. Ce prostie că m-am descotorosit și eu atît de ușor de pistolul din dotare, se căinează, din ieșirile astea zgomotoase și dezorganizate ale maselor nu se alege nimic bun niciodată. Noi sîntem mulțumiți că am fost acolo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
poate să treacă neobservat. Fiecare cu povestioara lui, reia Curistul, numai că am și eu o rugăminte, încercați să vorbiți pe rînd, le atrage atenția, și ca o paranteză, ca să nu uit, voiam să vă informez că noi am depus armele, adaugă. Ne-a salvat Copoiul, băiat deștept tovarășul general, s-au căcat pe ei în ultima ședință de Comitet Politic Executiv, mi-a zis-o chiar acum unul care se infiltrase acolo și a tras cu urechea pe la uși. Azi-noapte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
revelație. Asta-i soluția, este neapărată nevoie să dați impresia unor aventurieri adevărați, nu știam cum s-o întorc ca să vă dați seama unde voiam să bat. Băieții buni la toate, care știu și să vorbească și să tragă cu arma, cu alură de intelectuali și derbedei în același timp, pregătiți atît pentru improvizație, cît și pentru previzibil. Cu atitudinea asta este practic imposibil să dăm greș, zice Monte Cristo. Mie cel puțin îmi vine ca o mănușă. Știți foarte bine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
este practic imposibil să dăm greș, zice Monte Cristo. Mie cel puțin îmi vine ca o mănușă. Știți foarte bine că filmele de acțiune și balistica au fost pasiunile vieții mele. În armată nici ofițerii nu-și cunoșteau mai bine armele decît îmi cunoșteam eu PSL-ul. Îi lăsam la fiecare tragere pe toți cu gura căscată. FB-uri după FB-uri, încît la un moment dat umblau zvonuri că bătrînul avea acasă o carabină care mi-o dăduse pe mîini
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Touluse-Lautrec, Collette și Anaïs Nin, își amintește. — Dușmanii de clasă din mintea Piticului, zice Monte Cristo. Tu ar trebui să înțelegi cel mai bine de ce și-a pus în gînd să le vină de hac capitaliștilor tocmai cu propriile lor arme. — Ei uite la asta mă refeream, zice domnul Președinte, luînd și el o primă înghițitură. Și pentru așa ceva vom lupta în zilele următoare, pentru micile plăceri ale vieții. — în ritmul ăsta, zice Petrică, eu o să dau la rațe, sînt sensibil
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aripa lui Brejnev și Andropov, spune domnul Președinte. — Pentru ca blocul sovietic să facă rost de niscai biștari, zice Petrică, așa este, am auzit și eu povestea, cu tot cu remarca lui Fidel că drogurile pot arunca în aer imperialismul mai ceva decît armele nucleare. Traficanții cu care aveau legături începeau deja să-și frece mîinile. — Poluare, și nimic mai mult, zice Sena uitîndu-se prostit la o îngrămădeală de coșuri și furnale prin gurile cărora ies aburi, vapori, fum și praf care întunecă atmosfera
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cum sîntem puși acum la punct de niște articole care pe lîngă statistici riguroase ne sugerează și soluții de criză. Credeam că mă lasă memoria, cînd uite cine are grijă să mi-o împrospăteze! Proteste, Cîntece de „Libertate“, Foc de Arme, Panică și Moarte, zice Baltimore Sun. E prea de tot, chiar dacă sună a film de Hollywood și mă duce cu gîndul la reporterii ăia dubioși care stîlceau limba română. Ne-au băgat pe toți în aceeași oală, Poștașule, zice, trebuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]