3,559 matches
-
se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nuanțe albăstrui. Prezintă o suprafață care se continuă cu periostul și una liberă care corespunde cavității articulare. Cartilajul hialin este mai aros la tineri; prin înaintarea în vârstă își pierde caracteristicile. 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafață articulară 5. Disc intraarticular 6. Fața lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spațiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare Din punct de vedere histoloaic cartilajul hialin prezintă 4 zone distincte: -zona aplicata
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
costo-vertebrale (articulations capitutorum costarum) Articulația capului coastei este o diartroză formată din fața articulară a capului coastei și fețele costale corespondente a două vertebre toracice vecine, toate suprafețele osoase fiind acoperite de un cartilaj hialin. Coastele I, X, XI, XII se articulează fiecare cu câte o vertebră. Capsula articulară este întărită de liaamentele: - radiat al capului coastei (lia. capitis costae radiatum); - intraarticular al capului coastei (lia. capitis costae intraarticulare). 2. Articulația costotransversală (articulation costotransversarie) Articulația costotransversală este o diartroză realizată între fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior față de capitul se află foseta supracondiliană. Epifiza proximală a cubitusului prezintă 2 apofize: una superioară, posterioară, verticală apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează marea cavitate siamoidiană cea care se va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene se formează o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei. Inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
marii cavități siamoidiene se formează o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei. Inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață articulară pentru articulația cu mica cavitate siamoidiană. Toate suprafețele osoase articulare sunt acoperite de cartilaj hialin de aproximativ 1,5 mm arosime. Capsula articulară menține suprafețele osoase în contact și se inseră pe cele trei oase participante la articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rând de oase carpiene Sunt tot articulații plane realizate între trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
externă a osului mare spre osul trapezoid și altul pe fața internă a osului mare spre osul cu cârlia. 3. Articulația mediocarpiană Articulația mediocarpiană unește primul rând de oase carpiene cu cel de al doilea rând. Lateral intern piramidalul se articulează cu osul cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MEMBRULUI INFERIOR (juncturae membri inferioris) Articulațiile membrului inferior se deosebesc ca fiind articulații ale centurii membrului inferior (articulațiile oaselor coxale între ele și sacroiliace) și articulațiile membrului inferior liber (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE OASELOR BAZINULUI Oasele pelvisului se articulează între ele prin două articulații sacro-iliace în parte posterioară și prin simfiza pubiană în partea anterioară. La acestea se adauaă o serie de formațiuni liaamentare care leaaă sacrul și coloana vertebrală de coxal. 1. Articulația sacro-iliacă (articulatio sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele articulației - Fiaura 69: -în dreptul incizurii acetabulare labrul trece ca o punte peste adâncitură transformând-o într-un orificiu - această porțiune
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
obliquum), - popliteu arcuat (lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial (lia. collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pune este dacă, uzând de acest argument, putem include în comunitatea de dreptate o serie de donatari (recipients) care nu sunt ființe umane, dar cărora le putem asocia interese comparabile cu cele ale donatarilor umani care nu sunt capabil să articuleze o concepție despre bine. Baxter răspunde afirmativ; el consideră că sunt membri ai comunității de dreptate atât ființele sensibile, cât și cele nesensibile. A fi membru în comunitatea de dreptate ecologică înseamnă a fi în mod inevitabil un receptor (sau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
artei moderne și al filosofiei moderne este că ne permite să redescoperim lumea În care trăim, lumea percepției.― (Ponty 1945:55) Trebuie recunoscut rolul simțurilor În organizarea experienței, trebuie să ne detașăm În așa fel Încât să descoperim și să articulăm experiențele cotidiene, reflexia nu se retrage spre o unitate a conștiinței ca bază a lumii, ci se depărtează ca să observe formele transcendenței, aduce În vedere liantul care ne atașează de lume. Percepția are o dimensiune activă, În calitatea de inițiere
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
este transmisă, reflectată sau absorbită. În funcție de proprietățile materialului Întâlnit, lumina are o anumită calitate și o anumită intensitate. Lumina oferă tonalitate spațiului, asigură tranziția Între spații, controlează ritmul acțiunilor, ușurează sau Îngreunează lectura unui spațiu sau a unui obiect. Lumina articulează timpul cu spațiul; urmărește o acțiune și În același timp Îi construiește un scenariu unde să se poată desfășura. Interpretând spusele filosofului Remo Bodey putem spune că lumina este c e v a care caută să dea un sens arhitecturii
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
însoțită de mișcări ale coardelor vocale. De fapt, întreaga experiență ne arată că, afară de cazul că am fi aproape analfabeți, sau că ne-am osteni să învățăm a citi într-o limbă străină, sau am vrea cu tot dinadinsul să articulăm în șoaptă sunetele, citim de obicei "global", adică sesizăm fiecare cuvânt tipărit ca un întreg, fără să-1 divizăm într-o succesiune de foneme, și, prin urmare, nu-1 pronunțăm nici în gând. Când citim repede, nu avem timp nici măcar să articulăm
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
articulăm în șoaptă sunetele, citim de obicei "global", adică sesizăm fiecare cuvânt tipărit ca un întreg, fără să-1 divizăm într-o succesiune de foneme, și, prin urmare, nu-1 pronunțăm nici în gând. Când citim repede, nu avem timp nici măcar să articulăm sunetele cu coardele vocale. În plus, a considera că poemul mi există decât prin lectura cu voce tare duce la concluzia stranie că, atunci când nu este recitat, poemul nu există și că el este recreat o dată cu fiecare nouă lectură. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ea experiența estetică este perceperea unei calități intrinsec plăcute și captivante, oferind o valoare finală și o mostră sau o anticipație a altor valori finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si de simțuri ; dar ea obiectivează și articulează sentimentul - sentimentul găsește, în opera de artă, un "corelativ obiectiv" și este îndepărtat de senzație si de dorința de acțiune prin cadrul de ficțiune al obiectului lui. Obiectul estetic mă interesează pentru propriile lui calități, pe care nu încerc să
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
limba, pentru a merită numele de limbă, trebui să fie articulata. Un sunet nearticulat, adecă confuz, nedeterminat, echivoc, este un zgomot neorganic, un țipat animal, o notă muzicală, dar n-are a face cu limba. Această aserțiune e falsă. Germanii articulează foarte rău tenuele și mediele, astfel că în pronunciațiunea lor un k se distinge de un g mai anevoie decât în cântecul cucului. Un v, așa cum îl rostesc spaniolii, nu e nici v, nici b. Ce să mai zicem apoi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și articulat celelalte trei secțiuni ce au urmat. Am valorificat în cuprinsul acestei prime părți a studiului nostru date de istorie generală ale învățământului superior belgian, ale Universității Libere sau ale altor instituții de același fel (preluate dintr-o seama de lucrări
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]