2,884 matches
-
mecanismele care susțin structura gramaticală a limbii sale și elementele fundamentale care se organizează prin această structură. Această cunoaștere a propriei limbi alcătuiește știința lingvistică, iar convertirea ei în capacitate de a genera, ca vorbitor, și de a valorifica, ca ascultător, orice lanț lingvistic al acestei limbi, îi dă posibilitatea de a poseda competență lingvistică. Manifestarea acestei competențe în fiecare act lingvistic, în uzul actualizat al limbii în situații concrete, realizează activitatea lingvistică. Se spune despre cineva că este competent dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai bolnav și începuse să fie uitat de foștii lui colegi, îl vizita des. Juca cu el șah și îl asculta cântând Bach la pian. Wittgenstein remarcase că Johnson avea nevoie de O VIAȚĂ DE EROU? 67 cel puțin un ascultător pentru a mai cânta.82 După ce l-a îndrumat pe prietenul său Drury spre o activitate cu caracter practic, cum a făcut de altfel și cu alți studenți ai săi, Wittgenstein l-a vizitat și l a sfătuit permanent. Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a cărui viață și personalitate erau învăluite într-o aură de mister ce năștea legende, nu erau pur și simplu idei noi, ci mișcări ale gândirii care se detașau atât prin natura, cât și prin finalitatea lor de tot ceea ce ascultătorii și cititorii săi ar fi putut aștepta de la cineva care se îndeletnicește cu filozofia. De obicei, o minte este recunoscută drept originală datorită contrastului dintre orientarea ei și tendințele dominante în gândirea epocii. Wittgenstein s-a îndepărtat însă tot mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să se sublinieze că atunci 254 GÂNDITORUL SINGURATIC când preda sau punea pe hârtie însemnări filozofice, Wittgenstein urmărea, înainte de toate, să obțină anumite clarificări pentru el însuși. El nu a fost un profesor și un autor blând și prevenitor cu ascultătorii și cititorii săi, pe care s-a străduit de altfel să-i limiteze la un cerc restrâns de persoane, despre care credea că ar fi mai pregătite să-i înțeleagă gândurile. Wittgenstein nu s-a cruțat pe sine și nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de ascultare activă. După aceasta elevii se vor schimba cu rolurile. Debriefing. V-ați simțit ascultați? Ce v-a făcut să vă simțiți așa? Ce ați învățat nou? Ce a fost ușor? Ce a fost complicat? Care sunt caracteristicile unui ascultător activ? Etc. În dependență de contingentul elevilor, puteți chema în față un voluntar si să-l rugați să vă povestească ceva, demonstrând, „pe viu”, capacitatea de a asculta activ. După ce elevii au observat, pot trece la lucrul în perechi calitate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
nedezvăluite încă de cercetări sistematice. Problema practicii comunicării este abordată într-o modalitate alertă, cu exemplificări incitante. Ea îl ia pe cititor partener direct la construcția schemelor de acțiune comunicațională în situațiile variate în care acestea se poate găsi: vorbitor, ascultător, cititor, participant la întruniri, chemat să redacteze un material sau o scrisoare etc. Întregul demers se întemeiază pe etapele fundamentale și, totodată universale, ale comunicării scrise și verbale, care constituie structura oricărui act de comunicare eficient. Nu sunt omise problemele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
posibilă explicație pragmatică a ei poate începe de la o serie de interogații simple: Ce a spus X?, Vorbește oare Y serios? În acest mod începe totul. Depinde de noi, cei care comunicăm, dacă vorbim clar sau confuz. Vorbitori, scriitori, cititori, ascultători suntem fiecare. Singura întrebare care se ivește este ce și cum transmitem pentru că a nu comunica este un lucru imposibil. Răspunsul este incredibil de simplu cu toate că autori de lucrări în domeniu au scris sau pot scrie volume întregi cu răspunsuri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
interpretări ale fenomenelor sociale trăite. Rezultă că folosim imaginația și creativitatea să acoperim o infinitate de posibilități. Capitolul 3 ANATOMIA COMUNICĂRII Comunicarea este dinamică, fie că noi o inițiem și o susținem, fie că doar suntem prinși în ea (ca ascultători, de exemplu), ceva se întâmplă în mod continuu. Comunicarea, chiar simpla citire a unei reviste, este o activitate, o trăire, un proces. Comunicarea ca proces Ideile, evenimentele sau opiniile sunt transformate în cuvinte și schimbate de la o persoană la alta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în locul lor". Aceasta implică o înțelegere simpatetică a punctelor de vedere și experienței partenerului de dialog, cât și a locului acestuia în situația de comunicare în care suntem implicați. Această înțelegere și abilitate se numește empatie. Într-un răspuns empatic, ascultătorul comunică vorbitorului faptul că el înțelege și acceptă sentimentele lui cât și motivele care stau la baza acestor sentimente. Pentru a comunica în mod empatic trebuie să avem în vedere un set de cerințe. a. De urmărire a interlocutorului * Evitarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a comunica în mod empatic trebuie să avem în vedere un set de cerințe. a. De urmărire a interlocutorului * Evitarea comportamentelor personale care pot distrage atenția. * Ascultarea, atât a ceea ce spune cât și a modului în care spune. * Repetarea de către ascultător într-o altă formă a ceea ce interlocutorul său a spus. b. De procesare a răspunsului * Identificarea sentimentelor dominante ale interlocutorului. * Luarea în considerare a motivelor care stau la baza sentimentelor lui. * Luarea în considerarea a motivelor pentru care un anume
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
complet cu putință Vorbim rar și dăm ascultătorilor cât mai multe informații despre problema abordată prin folosirea unei game cât mai largi de afirmații ce vizează experiența proprie. Un mod care ne ajută să obținem o empatie mai mare din partea ascultătorului este să exprimăm cât mai mult din cele cinci dimensiuni de bază ale experienței proprii: 1. ce am văzut, am auzit sau alți indicii ai simțurilor legate de problema discutată; 2. emoțiile pe care le încercăm în legătură cu percepțiile noastre; 3
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
informație sau încredere dorim să cerem partenerului; 5. la ce rezultate pozitive va conduce în viitor acțiunea, informația sau încrederea solicitată. Fără nici un dubiu că, atunci când o persoană ascultă cu sinceritate pe alta, se declanșează un proces creativ în care ascultătorul reconstruiește mental experiența relatată de vorbitor. Cu cât vor fi mai multe fațete sau dimensiuni ale experienței proprii a vorbitorului pe care acesta încercă să le împărtășească, cu atât mai ușor îi va fi partenerului de conversație să reconstruiască experiența
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
obține o cooperare mai mare din partea celorlalți, ori de câte ori este posibil, formulăm cererile prin folosirea unui limbaj pozitiv, orientat pe acțiune, mai mult decât prin folosirea generalizărilor de genul: "de ce sunt ...", "nu este ..." ori "cineva ar trebui să ...". Pentru a ajuta ascultătorii să aprobe cererile noastre le formulăm de maniera: "așa că ...", "asta poate să mă ajute ... dacă puteți să ..." sau "să dispuneți să ...". De asemenea, când primim critici și plângeri de la alții, le traducem și le reformulăm ca cereri de acțiune. Nivelurile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nonverbal pentru conducerea eficientă a organizației. Fără a înțelege puterea și efectele limbajului, liderul nu poate opera în mod optim pentru a regla și sincroniza eforturile individuale ale subalternilor. În acest sens, el trebuie să fie un vorbitor convingător, un ascultător eficient și un conducător capabil de a rezolva un conflict prin dialog. Din aceste motive, el trebuie să-și formeze abilitățile necesare comunicării eficiente. În acest sens, în literatura de specialitate se vorbește de "comunicare managerială" (Dale, Level A, Gale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
logică dintre general și particular. 3. Modelul "problemă-soluție" presupune că fiecare soluție posibilă este evaluată în funcție de capacitatea de rezolvare eficientă a situației date, după care vorbitorul concluzionează prin identificarea celei mai bune soluții. 4. Modelul psihologic se aplică atunci când conducem ascultătorul de-a lungul unui drum psihologic. Vom trece prin cinci etape: atenție, nevoie, satisfacție, proiectare și acțiune. De exemplu, pentru a convinge un factor de decizie să susțină un program de informatizare a evidenței materialelor, putem atrage atenția asupra numărului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Răspunsurile la astfel de întrebări nu sunt ușor de dat. Dar pierderea lor din vedere poate afecta reușita în acțiunile ce vor urma. Analiza scopului comunicării și auditoriului ei este primul pas în atragerea de partea noastră a cititorului sau ascultătorului. Documentarea Practic, unui om aflat într-o anumită poziție socială îi este imposibil să comunice eficient fără a consuma timp cu adunarea datelor necesare. Orice problemă și orice scop al unei comunicări solicită o fundamentare informațională la care se aplică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de calitate. 3. Declarații (afirmații, mărturii) sunt un mijloc de susținere a opiniilor cu comentarii ale unor autorități recunoscute. Ele pot lua forma directă cu ghilimele sau parafrazate. Recomandată este forma directă cu ghilimele care are mai mare greutate pentru ascultători și cititori. 4. Comparația și contrastul sunt elemente cu trăsături similare. Folosim comparația ca să subliniem similitudinile dintre două situații sau obiecte și utilizăm contrastul ca să accentuăm diferențele. 5. Explicația poate fi folosită în trei feluri: * Definirea o explicație simplă în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
comunicarea. După ce ne-am fixat nivelul (scopul), scriem până epuizăm ideile despre subiectul în cauză. Când nu suntem destul de siguri că am încheiat lista, luăm fiecare idee în parte și o judecăm prin prisma scopului și a nevoilor cititorilor sau ascultătorilor. Renunțăm la ideile care nu au legătură directă cu scopul sau nu corespund capacității de înțelegere și de acceptare a audienței. Merită să ținem minte că problema cu care se confruntă majoritatea oamenilor care scriu este aceea că au prea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rândul lor, ideile ajutătoare vor fi elemente descriptive care lărgesc subiectul tratat. Identificarea ideilor principale și ajutătoare trebuie să ne determine să stabilim prioritățile conform ordinii în care efectuăm comunicarea. Asta înseamnă că putem stabili ordinea subiectelor abordate pe măsură ce conducem ascultătorii, pas cu pas, în interiorul mesajului. Această "listă" de idei principale și ajutătoare poate fi foarte scurtă dacă comunicarea este simplă, sau poate fi destul de lungă în cazul în care întocmim un raport detaliat. Alegerea unui model Următorul pas este să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
evidențieze relațiile potrivite? Reușesc majoritatea paragrafelor să conțină patru până la șapte fraze? Corectăm dacă este necesar. Citim textul pentru a ne asigura că se poate citi ușor În final, suntem pregătiți să testăm potențialul impact al comunicării asupra cititorilor sau ascultătorilor. Citim materialul cu voce tare și ascultăm cum sună cuvintele, propozițiile, frazele. Este o cale simplă de a localiza greșelile de scriere. Atunci când verificăm corectitudinea scrisului, insistăm pentru simplitate și stilul direct. Cu cât cititorii pot citi și înțelege mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și așa mai departe. Unica modalitate de a asigura un feedback obiectiv este aceea de a accepta orice critică adusă lucrării. Rolul corectorului nu este numai acela de a ne face un serviciu personal, dar și de a fi reprezentantul ascultătorilor sau cititorilor. Cerem clarificări dacă sunt necesare, însă nu discutăm în contradictoriu și nici nu ne apărăm. Acceptăm sugestiile corectorului și decidem apoi care este cea mai bună modalitate de a le folosi pentru a îmbunătăți comunicarea. Când suntem corector
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o privim, dar nu îi vorbim fixând-o cu privirea, ci doar ne uităm uneori la ea. Este cea mai bună metodă de a obține feedback-ul și de a-i reține atenția. Un vorbitor îngropat în hârtii își pierde ascultătorii. Nu îi poate trezi dacă nu știe că deja au adormit. Expresia feței Folosim expresiile feței dar nu exagerăm. Ne comportăm de parcă am fi implicați într-o discuție. Nu este nevoie să zâmbim sau să ne mirăm încontinuu, ci doar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
frazele întregi pot fi folosite în acest sens. Într-o frază putem folosi o inflexiune crescândă (de la minim la maxim) spre a exprima o doză de siguranță și o inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care vor tolera să li se risipească timpul. Cunoaștem bine înainte ceea ce avem de spus și după aceea, pur și simplu, spunem. Verificarea Suntem probabil cei mai neîndreptățiți să ne apreciem discursurile. Dacă se poate, ne verificăm discursul în fața unui ascultător critic. În plus, descindem în camera sau sala unde vom vorbi. Aparatele funcționează? Discursul poate "curge" normal? Facem tot ce putem pentru a fi naturali. O înregistrare digitală și o oglindă ne pot fi de mare ajutor. Cam asta este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ținem un discurs credibil. În final, prezentăm câteva considerații practice despre comunicarea verbală pe care să le avem în vedere. * De regulă, prezentăm auditoriului ambele laturi ale problemei (atât aspectele pozitive cât și cele negative). Cercetările arată că 60 % din ascultători vor fi receptivi la ceea ce afirmăm atunci când prezentăm ambele argumente, în timp ce numai 5 % dintre ei vă vor aproba când vom prezenta problema unilateral. * Vorbim urmărind realizarea unui context logic temeinic. * Ne păstrăm "loviturile mari" pentru final. Afirmațiile făcute la sfârșitul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]