3,711 matches
-
populii, țări și cetățile sale. De-asupră-ți oceanul de stele întins. "Pămîntul departe-ntr-un punct s-a contrage Căci lumi de departe în puncte se schimb, Dispar a pământului visiune vage, A stelelor țară curată se trage, Aleargă, trăiește a aștrilor timp. "O stea, un imperiu întins e și mare, Cu sute de țări și cu mii de ființi. Cetățile mari răspîndite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare Și regii sunt îngeri cu aripi de arginți ". Și sufletul liber
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe-a caosului vale Dă drum stelei, s-aruncă în hăul fără fund. De-asupra vedea stele și de desuptu-i stele, El sboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. - El cade-un astru în caos asvîrlit. Căci la un punct albastru privirea-i ațintită: L-a caosului margini un astru blând ușor; Cale de mii de zile el cade-ntr-o clipită, Sboară ca gândul care l-aruncă în viitor. {EminescuOpIV 169} Din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și de desuptu-i stele, El sboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. - El cade-un astru în caos asvîrlit. Căci la un punct albastru privirea-i ațintită: L-a caosului margini un astru blând ușor; Cale de mii de zile el cade-ntr-o clipită, Sboară ca gândul care l-aruncă în viitor. {EminescuOpIV 169} Din ce în ce s-apropie de lumea depărtată, O zi mai are încă ș-ajunge-n luna lui. Acolo
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
N-o bântuie griji rele, n-o bântuie nevoi. "E-un om, care pe dânsa nefericit se ține Dar nu-i nefericirea în stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face bine - Cobor acum în astru-mi să-l mîngîiu și pe el ". Din vârf de munte-n lună în spațiu iar s-aruncă, În clipă-ajunge-n norii ai astrului natal, Cu-amor el îl privește, cu o privire lungă, În funii lungi el rupe al nourilor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face bine - Cobor acum în astru-mi să-l mîngîiu și pe el ". Din vârf de munte-n lună în spațiu iar s-aruncă, În clipă-ajunge-n norii ai astrului natal, Cu-amor el îl privește, cu o privire lungă, În funii lungi el rupe al nourilor voal. L-întinde, l-împletește, din el își face scară, O-aruncă-în zarea lungă de flutură în vânt, Apoi pe ea cu-ncetul bătrânul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plutitoare, Ce în aerul cel umed pare-o așchie din soare, Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile. Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă Și pin ea plutind ca umbre Împărați din răsărit, Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit... Străluce pustia albă de a lunei raze ninsă, Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de nea Ș-au urmat sfințita-i cale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Apoi m-am dus - ea plîns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud - und-insule ca glastre Gigantici se ridic-din sfânta mare, Cu oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pîn-am pierdut pămîntu-n depărtare, De unde-albastre scîndure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? {EminescuOpIV 207} Viața
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vin din miază-noaptea steloasă, nevăzută, Care resfrînge astrii în marea ei cea mută, Care-și petrece-n visuri de iarnă - a viață Și doarme-n valuri triste și în ruini de ghiață, Soția celui rege superb - regele Nord, Încununat de aștri, de-a mărilor acord Cântat, în haina-i albă, cu fruntea lui cea ninsă, Cu sufletul lui rece, cu vocea lui cea plânsă, Cu aripa de vânturi, cu inima de ger, Înmormântat de mare și-ncununat de cer, {EminescuOpIV 465} Ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce senin și liniștit. Dar noaptea.,. când sosește a mieze-nopții oră, Când cerul bun ca norul de raze se coloră, Când peste Nord plutește superb astrul polar Și-aruncă raze albe în marea de amar, Atunci marea ce cântă prin stâncile sdrobite Și vântul care geme prin iernile cernite Tac toate... și descîntul al meze-nopții rece Senin prin iarnă sboară, sublim prin aer trece Și luciul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
E Nordul care plânge pe fiica ce-a fugit. Frumoasa-acea fiică, un înger dulce, blând, De-o frumusețe care senină, strălucind, Ai crede că-i a lumei înger senin de pază, Încununat de stele, învesmîntat de raze - Al valurilor astru, al mărei sânt amor, A stelelor regină, a nopții meteor, A miezenopții fică, a Nordului bătrân Copilă răsfățată. Pe-a polului senin Frunte eternă - de-aur înseninată stemă, - Un înger-rege palid, cu fruntea-n diademă. Unde se duse steaua, unde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
i-a fost probabil ușor să-și croșeteze cu atâta farmec constelațiile. Bălegarul poate deveni parfum, dar numai prin mijlocirea unei flori. În cazul naturii, și indiferența e sublimă. Bucuriile noastre sunt legate și de euthanasierea florilor. Între mine și astre există un sentiment de sublimă indiferență. Măreția cosmosului este conferită poate și de sublima lui indiferență. Un miracol este și firul de iarbă. Omul este capabil să ucidă și o turmă de elefanți, dar nu poate să creeze nici un ou
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
victorii este suspectă. De pluton se pierd dezertorii. Și geniile. Nu poți evada, dacă nu te lași invadat. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup ? Ne iubim și ne ucidem sub indiferenta lumină a astrelor. Dacă nu de șapte, măcar de două vieți tot beneficiem : una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este, asemenea unei păduri, un amestec de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
suspectă. O idee poate fi modernă și în haina veche. De pluton se pierd dezertorii și geniile.. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup? Ne iubim și ne ucidem sub indiferența lumii si a astrelor. Dacă nu de șapte măcar de două vieți tot beneficiem: una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este asemenea unei păduri, un amestec de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trebuia văzduhul de lumină să satisfacă cererea neostoită a omului. Au despicat mai mult decât suficient trecând prin spălătoria vieții. Sătui de risipă și încărcați de patimi pârjolite, au plecat înspre cetate unde-au găsit altă locuință lacustră acoperită de aștrii; își clădeau în nisip năzuințele, pigmentate într-un albastru-cenușiu întunecat și profeții deșarte. Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
înnegrită se bucura împingând spuma valurilor nesfârșite spre țărm iar întunericul, înstăpânit pe oriunde, arunca umbre lungi spectrale. Pluteau singuratici răscolind secolele în așteptări; dezmățul pregătit de natură a căzut cu toate stelele din cer... se apropia furtuna întâlnirii cu astrul selenar. Iluzii pascale Ocean nesfârșit biruitor, pământ binecuvântat, oameni printre oameni, istorie milenară scump plătită! Întunericul izbucnește distorsionat din oceanul de necuprins; planeta răscolită de istorii macabre impregnate continuu în regnuri se împrăștie cu furie. Cine va ieși biruitor? Marea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
din bolta cerească a izbucnit în hohote neoprite, în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu arome pierdute de Otonel și nimic nu mai poate opri valul uriaș care-și frământă astrul în paradisul cucerit pentru a mia oară. Beznă milenară și îngheț, obișnuit reluată în nenumărate versiuni; aceleași cuvinte, aceleași expresii, aceleași înțelesuri, aceleași istorii vizionate în templul de cleștar al stăpânului lumii. Trupuri arse în fosfor alb bântuiesc mirosul liliacului
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
i-a uitat pentru altă clipă însă le place să se sărute și continuă la nesfârșit. Trupurile lor contorsionate se înfioară, sclipind în răcoarea nopții. O ajută să-și pună ceva din hainele mototolite. În razele rătăcite și tăcute ale astrului le vede răscolite, murdare de iarbă și țărână. Roua dimineții au luat-o cu ei pentru întotdeauna... le scutură cum poate, însă nu le pasă, au numai de traversat înapoi magistrala, - Hai acasă... astăzi trebuie să merg și la serviciu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
noi ți-am adus din oraș ceva aparte, cadouri și mâncare pe placul tău și a lui tata. - Scoate și ceva de pomană și lumânări să mergem la biserică, să ne închinam la mormintele celor dragi care au plecat printre aștri. Am ieșit în curte. Soarele lunii iunie arunca lasere printre frunzele celor doi cireși. Înspre răsărit se vedeau turlele bisericii din sat. Am intrat în curtea ei și, sfioși, ne-am îndreptat pașii spre mormintele bunicilor, fraților și rudelor noastre
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
5. Astrologia Mai este numită popular și "ghicitul în stele", trimițând cu gândul la practica ghicitului. Totuși, dacă avem în atenție maniera de lucru, vom observa că și aici există o serie de nuanțe distinctive. Tehnica se bazează pe observarea astrelor, pe calculul și interpretarea lor. Divinația astrologică afirmă că astrele, în funcție de poziția lor pe cer, pot influența omul. Cu alte cuvinte, în astrologie se vorbește despre o similitudine între microcosmos (om) și macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trimițând cu gândul la practica ghicitului. Totuși, dacă avem în atenție maniera de lucru, vom observa că și aici există o serie de nuanțe distinctive. Tehnica se bazează pe observarea astrelor, pe calculul și interpretarea lor. Divinația astrologică afirmă că astrele, în funcție de poziția lor pe cer, pot influența omul. Cu alte cuvinte, în astrologie se vorbește despre o similitudine între microcosmos (om) și macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată și avea serioase cunoștințe de matematică, fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice cu o riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia s-a diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astrologie și astronomie sunt mai mult decât evidente. Astrologul zilelor noastre este, la rândul său, mult diferit de astrologul antic sau de cel al Evului Mediu. S-a transformat într-un fel de tehnician dispus să calculeze la nesfârșit poziția astrelor și apoi să facă unele interpretări standard sau speculații. Aproape nimic din dimensiunea magică și religioasă a astrologiei de altădată nu mai poate fi observat astăzi. * * * În esență, toate discuțiile și încercările de a ordona și explica multitudinea de termeni
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat și a funcționat. Într-un studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în Europa medievală 39, Richard Kieckhefer remarcă, pe lângă o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Divinația siderală sau astrologia Este una dintre cele mai cunoscute forme divinatorii, care a făcut carieră în ciuda caracterului său fatalist prin excelență. În esență, astrologia se sprijină pe un număr redus de principii 91: 1. Universul este în echilibru grație astrelor; 2. Fiecare astru are o seamă de calități specifice care pot influența pozitiv sau negativ ființele sau evenimentele; 3. Acțiunea și influența astrelor diferă în funcție de poziția lor pe cer; 4. Evaluările au în atenție întotdeauna conjuncțiile și combinațiile geometrice ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astrologia Este una dintre cele mai cunoscute forme divinatorii, care a făcut carieră în ciuda caracterului său fatalist prin excelență. În esență, astrologia se sprijină pe un număr redus de principii 91: 1. Universul este în echilibru grație astrelor; 2. Fiecare astru are o seamă de calități specifice care pot influența pozitiv sau negativ ființele sau evenimentele; 3. Acțiunea și influența astrelor diferă în funcție de poziția lor pe cer; 4. Evaluările au în atenție întotdeauna conjuncțiile și combinațiile geometrice ce se stabilesc între
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]