3,106 matches
-
Iași, fiind obligat să se înscrie în anul I. În 1891, studentul în drept face parte din delegația Universității din București ce a participat la funeraliile lui M. Kogalniceanu de la Iași. În ziua de 6 iunie 1893, are loc la Ateneul Român examenul-producție al elevilor din ultimul an al Conservatorului, pe care îl incheie cu premiul întâi pentru comedie, laureatul la dramă fiind Aristide Demetriad. La Facultatea de Drept renunțase de mult, prezentându-se doar la două examene. Interpretează un an
Petre Liciu () [Corola-website/Science/307578_a_308907]
-
amploare și importanță în critica de specialitate. Octav Băncilă a participat la concursul pentru ocuparea unui post de profesor la Școala de belle arte din Iași în anul 1908. Pentru acest concurs candidații trebuiau să participe la o expoziție la Ateneul Român din București, în care să arate comisiei cele mai bune lucrări pe le-au făcut. Printre candidații din acel an s-au numărat pictorii Apcar Baltazar, Gheorghe Petrașcu, Jean Alexandru Steriadi, Arthur Verona, Constantin Artachino și sculptorii Frederic Storck
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
formalistă, fapt care a dus la deprecierea artei prezentate în lucrările aduse. Ziarul Epoca, de aplecare conservatoare, a fost cel mai virulent: În anul următor, 1909, Octav Băncilă s-a prezentat din nou la București, la o nouă expoziție la Ateneul Român, scopul fiind același - participarea la un concurs pentru ocuparea unui post de profesor la Iași Cu această ocazie, Băncilă vine cu douăzeci și trei de lucrări printre care se remarcă "Înainte de 1907, Execuția, Recunoașterea, Înmormântarea". Octav Băncilă a fost
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă". Redacția a atacat dur administrația liberală pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Redacția a atacat dur administrația liberală pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și "Înmormântarea". Lista tablourilor prezentate la expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
români care s-au ocupat de peisajele ieșene. Aceștia au fost Ștefan Dimitrescu și Nicolae Tonitza. Începând din anul 1910 și până în 1913, Octav Băncilă a lucrat asiduu pentru a deschide o expoziție în anul 1914 la București în sala Ateneului Român. El a expus între acești ani și prin vitrinele ieșene, dar în data de 2 februarie 1914 s-a prezentat la deschiderea expoziției din București cu circa șaizeci de lucrări. A adus cu el picturi în care a reprezentat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
repeta. După trei/patru luni după închiderea expoziției de la București din anul 1915, respectiv în luna martie 1916, Octav Băncilă s-a prezentat la concursul pentru obținerea unui post de profesor la Școala de belle arte din Iași. În sala Ateneului Român au expus patru candidați și presa, înainte de a se pronunța comisia, l-a considerat apriori câștigător. În data de 1 aprilie 1916, Octav Băncilă a fost numit profesor la catedra de pictură a Școlii de belle arte din Iași
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
un mod foarte caracteristic încât aș crede, ca pictor, că ar merita să figureze în orice galerie publică"”. În anul următor, 1900, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare a decedat. Cu ocazia expoziției pe care Octav Băncilă a organizat-o în anul 1914 la Ateneul Român din București, galeria de la Ateneu a fost vizitată și de ministrul Vasile Morțun care era susținător al socialiștilor. Acesta trecuse de curând, împreună cu „"gruparea generoșilor"” pe care-o conducea, la Partidul Liberal și a făcut carieră cu această trădare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
crede, ca pictor, că ar merita să figureze în orice galerie publică"”. În anul următor, 1900, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare a decedat. Cu ocazia expoziției pe care Octav Băncilă a organizat-o în anul 1914 la Ateneul Român din București, galeria de la Ateneu a fost vizitată și de ministrul Vasile Morțun care era susținător al socialiștilor. Acesta trecuse de curând, împreună cu „"gruparea generoșilor"” pe care-o conducea, la Partidul Liberal și a făcut carieră cu această trădare politică. Ministrul Morțun, mare latifundiar, a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Devine, de asemenea, membru activ al "Institut d'Ethnographie" ("Institutul de etnografie") și al "Société héraldique de France" ("Societatea heraldică a Franței"). Începând cu 15 septembrie 1860 colaborează împreună cu profesorii G. Mârzescu, I. Strat, I. Missail, Z. Columb la revista "Ateneul român" din Iași, iar de la 20 februarie 1861 devine singurul redactor al revistei, o revistă cu vederi pro-liberale, unde, uneori, reacționează împotriva vederilor conservatoare ale lui Alecsandri. Societatea Ateneului român a fost o mișcare culturală națională, care a avut ca
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
profesorii G. Mârzescu, I. Strat, I. Missail, Z. Columb la revista "Ateneul român" din Iași, iar de la 20 februarie 1861 devine singurul redactor al revistei, o revistă cu vederi pro-liberale, unde, uneori, reacționează împotriva vederilor conservatoare ale lui Alecsandri. Societatea Ateneului român a fost o mișcare culturală națională, care a avut ca rezultat formarea Academiei Române în anul 1866 și Ateneului Român în anul 1888. Inițiativa lui Urechia pentru fondarea Ateneului Român a fost inspirată de admirația lui pentru instituția spaniolă "Ateneo
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
1861 devine singurul redactor al revistei, o revistă cu vederi pro-liberale, unde, uneori, reacționează împotriva vederilor conservatoare ale lui Alecsandri. Societatea Ateneului român a fost o mișcare culturală națională, care a avut ca rezultat formarea Academiei Române în anul 1866 și Ateneului Român în anul 1888. Inițiativa lui Urechia pentru fondarea Ateneului Român a fost inspirată de admirația lui pentru instituția spaniolă "Ateneo de Madrid". În iulie 1864 se mută la București, unde devine director de departament în Ministerul Cultelor și, din
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
pro-liberale, unde, uneori, reacționează împotriva vederilor conservatoare ale lui Alecsandri. Societatea Ateneului român a fost o mișcare culturală națională, care a avut ca rezultat formarea Academiei Române în anul 1866 și Ateneului Român în anul 1888. Inițiativa lui Urechia pentru fondarea Ateneului Român a fost inspirată de admirația lui pentru instituția spaniolă "Ateneo de Madrid". În iulie 1864 se mută la București, unde devine director de departament în Ministerul Cultelor și, din noiembrie, profesor al catedrei de istorie și literatură română la
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
iar prin "Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional "George Enescu"", s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului. De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli. Alte personalități
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
în 1951) într-o carte de memorii care a apărut sub titlul "Prizonier în U.R.S.S." (Editura Axa, 1998, prima ediție; Editura Fundația Academia Civică, 2012, ediția a doua). A debutat în presă cu poeme, în 1983, simultan în revista "Ateneu" și în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. Aici i-a fost îndrumător profesorul și eseistul Ioan Neacșu, care l-a introdus în mediile literare ale orașului lui Bacovia și la cenaclul cu numele
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Statuia lui Mihai Eminescu a fost realizată prin subscripție publică, chete și felurite acțiuni, din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași (col. C. Manolache și Emilian Vasilovschi) și prin truda mai multor iubitori ai poetului care au reușit să adune 1.500.000 lei. După strângerea banilor, s-a organizat concursul pentru cea mai reușită sculptură
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
cursul lunii septembrie în toată țara așa-numitele "Serbări costiniene". Statuia lui Miron Costin a fost amplasată pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piața Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă în holul Ateneului din București, care la vremea respectivă era de puțin timp construit. Astăzi, în acel loc se află o piațetă situată la răspântia străzilor Cuza Vodă și Gh.I.Brătianu, monumentul aflându-se în fața Filarmonicii din Iași. În anii de după Revoluția din
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
Blaj - Ilustrare cu grafică religioasă, Revista “Unirea” Blaj 1996 - Expoziție de grafică la Simpozionul Învățământului Catolic OIEC, Sibiu - Expoziție personlă de grafică și pictografie, Mediaș - Expoziție personală de grafică, Mediaș - Participare la Concursul de amenajare a spațiului arhitectural “Memorialul Sighet”, Ateneul Român, București - Cooperare la execuția Monumentului Eroilor, Dârlos Sibiu 1997 - Invitat de Onoare al Academiei de arte “Rhone Alpes”, Lyon - Franța - Participare la Bienala de sculptură, Toyamra - Japonia - Expoziție personală de pictografie la Simpozionul OIEC, Timișoara - Expoziție personală de pictografie
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
scrise. Cu modificări relativ minore, "Liber Augustalis" a rămas baza legii siciliene până în 1819. În această perioadă, a construit de asemenea Castel del Monte, iar în 1224 a creat Universitatea de la Napoli : astăzi numită "Università Federico II", a fost singurul ateneu din sudul Italiei timp de secole.
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/308370_a_309699]
-
pentru prima oara într-o producție a Teatrului de Estrada, interpretând piesă „Joe Hill” într-un concert dirijat de Ion Vasilescu. În anul următor, lansează piesă „E toamnă iar” de Ștefan Kardoș într-un concert de muzică ușoară organizat la Ateneul Român. Mai tarziu, Hodovanschi devine solist al Teatrului de Estrada, unde activează până în 1957. În continuare, lucrează la casa de discuri Electrecord vreme de doi ani. În 1959 revine în ansamblul Miliției, de care se desparte definitiv nouă ani mai
Rodion Hodovanschi () [Corola-website/Science/308409_a_309738]
-
aveau timp, venind pentru câteva zile aici. Într-o scrisoare din 1924 trimisă de Goga din București, acesta nota: Pe 7 mai 1938 Goga va deceda în urma unui atac cerebral. Corpul său este dus la București și expus în aula Ateneului, iar apoi îngropat în cimitirul Bellu, pentru ca după 2 luni mai târziu să fie adus la Ciucea, conform dorinței poetului, și pus în mormântul a cărui cruce este realizată de Milița Petrașcu, unde va rămâne până în 1958. În 1958, după
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
regimul militar-fascist recent instalat. În acei ani, tatăl a înființat școală evreiască profesională „Malbim”. În ciuda interdicției pentru evrei de a avea acces la viața culturală și muzicală a populației majoritare, Sergiu a reușit adesea să frecventeze clandestin concerte simfonice la Ateneul Român. După căderea regimului Antonescu în august 1944, Sergiu Comisiona a intrat la Liceul Basarab, pe care apoi l-a părăsit în favoarea unei școli mai puțin stricte, a Profesorilor Asociați din Piață Română. Comisiona a studiat din copilărie vioară cu
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
În oraș, 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate. Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență la clădirile avariate. S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, în str. Lipscani, biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București. În 1947, cântă împreună cu Maria Tănase, Rodica Bujor, Ion Luican, Petre Gusti și Nicu Stoenescu, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraș Dinicu, la Ateneul Român, având drept acompaniament Orchestra „Barbu Lăutaru” dirijată de Victor Predescu. A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]