7,848 matches
-
unul deschis, se impune luarea În considerare a creării unui mecanism de autoreglare. 3.3.3. Dezvoltarea Communities of Practice Communities of Practice sunt grupuri autoînființate și nu pot fi conduse sau influențate. Din perspectiva Specialistului În Cunoaștere, una dintre atracțiile Communities of Practice este aceea ca acestea nu fac parte din infrastructură, nu sunt supuse regulilor interne sau externe și nu fac parte din niciun grup formal. Atâta timp cât acestea constituie baza răspândirii cunoștințelor Într-o organizație a cunoașterii, este În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
-l trezește cui îi lipsește și-i este necesar, sau îl înlătură de unde-i înrădăcinat, acela este adevăratul tehnician. Căci el e capabil să dezvolte o amiciție între cele mai dușmănoase elemente ale corpului și să trezească în toate o atracție reciprocă”. Așa arată legătura dintre Eros și medicină, și ca un om de știință ce era, medicul ne spune că natura corpurilor organizate conține în ea ambii Eros fără contradicție, la fel cum trupul, tot fără de contradicție, conține sănătatea și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cel mai înțelept!), deși vorbește serios (căci nu știe nimic dintre acelea care nu l-au preocupat încă, dar de îndată ce îl vor preocupa situația se modifică radical). La fel, Socrate se simte atras de tinerei deși nu resimte o asemenea atracție, conform raționamentului anterior. Conchide Vlastos: „în sensul curent al dragostei pederaste, Socrate nu iubește pe Alcibiade și nici pe vreun altul din tinerii pe care-i urmărește. Dar în celălalt sens al verbului eran din doctrina și practica erosului socratic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deși comunicarea reprezintă o temă fundamentală a psihologiei sociale, nu ne-am propus să o tratăm pe larg aici, dat fiind că ea a format obiectul unui alt capitol al acestui volum. 3. Cât privește procesele afective, este evident că atracția dintre membrii grupului clasă constituie o condiție fundamentală a performanțelor școlare înalte. Ea este, în același timp, o sursă de satisfacție personală pentru membri și un factor al coeziunii grupului. Interacțiunea intensă, contactele frecvente, precum și proximitatea fizică a elevilor în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constituie o condiție fundamentală a performanțelor școlare înalte. Ea este, în același timp, o sursă de satisfacție personală pentru membri și un factor al coeziunii grupului. Interacțiunea intensă, contactele frecvente, precum și proximitatea fizică a elevilor în sânul clasei fac ca atracția interpersonală să aibă un nivel foarte ridicat. De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clasei fac ca atracția interpersonală să aibă un nivel foarte ridicat. De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie să cunoască rețeaua relațiilor afective, de atracție sau de respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie să cunoască rețeaua relațiilor afective, de atracție sau de respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie să cunoască rețeaua relațiilor afective, de atracție sau de respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aflați în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor fi animați de forțele de maximizare a abilităților personale în obținerea de noi succese. Astfel, cele două categorii de persoane menționate anterior vor lua o anume decizie, fie prin accentuarea succesului și atracțiilor, fie prin accentuarea eșecului și a pericolelor, conform schemei de mai jos: Maslow oferea ca exemplu luarea deciziei de a urma facultatea într-o localitate apropiată de casă, la o universitate mai puțin prestigioasă sau într-una mai depărtată, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o universitate de prestigiu. Persoanele care se vor afla în stadiul satisfacerii trebuințelor de deficiență vor căuta siguranța și vor lua decizia de a merge la facultatea mai apropiată de casă, dar mai puțin prestigioasă, prin exagerarea pericolelor sau minimalizarea atracțiilor ce le-ar avea dacă ar alege cealaltă opțiune. Persoanele care se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor alege facultatea mai depărtată și mai prestigioasă, prin exagerarea atracțiilor și minimalizarea pericolelor. La fel se întâmplă și în situațiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
casă, dar mai puțin prestigioasă, prin exagerarea pericolelor sau minimalizarea atracțiilor ce le-ar avea dacă ar alege cealaltă opțiune. Persoanele care se află în stadiul satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor alege facultatea mai depărtată și mai prestigioasă, prin exagerarea atracțiilor și minimalizarea pericolelor. La fel se întâmplă și în situațiile de învățare create în clasă. Elevii pot fi atrași sau respinși de acestea, după cum accentul pus de educator cade pe pericolul de a lua note mici sau de a fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe pericolul de a lua note mici sau de a fi pedepsiți (situație de nerecomandat) sau de a descoperi lucruri noi și atractive (situația ideală). Deci, rolul educatorului este de a facilita manifestarea motivației de dezvoltare a elevului prin accentuarea atracțiilor, prin implicarea lor în sarcini captivante și evitarea situațiilor jenante sau de eșec. Astfel, teoria motivațională a lui Maslow poate fi folosită pentru a explica următoarele fapte: • copiii ce se simt inconfortabil din cauza foamei, bolii sau proastei condiții fizice pot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altă parte, conceptualizarea creativității a luat naștere din discuțiile și argumentele privind caracterul structural al omului eliberat de doctrina instituțională. Începutul acestor dezbateri a implicat însă un interes redus față de metodele de investigare a fenomenului. Libertatea constituia punctul principal de atracție. Luând în considerare importanța înțelegerii naturii umane și semnificația comunicată de creativitate sub diverse aspecte, ne surprinde interesul profesional redus față de domeniu. Până recent, un număr foarte mic de articole și cărți de specialitate au fost dedicate în mod particular
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care au întrebuințat instrumentele enumerate și altele similare lor, Davis (1992, pp. 69-72) a ajuns la concluzia că trăsăturile personalității indivizilor creativi se traduc prin conștiința creativității proprii, originalitate, spirit de independență, asumarea riscurilor, energie individuală, curiozitate, simț al umorului, atracție față de complexitate și noutate, simț artistic, flexibilitate, acuitate perceptivă și tendința izolării de ceilalți. Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță față de ambiguitate reprezintă una dintre caracteristicile indivizilor creativi (Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
colegi, discipoli, public sau admiratori. Într-adevăr, tocmai acest act reușit de comunicare atestă originalitatea ca formă autentică de creativitate. În mod previzibil, numeroase studii istoriometrice au încercat să izoleze acele caracteristici ale produselor creative care exercită o putere de atracție asupra celorlalți. Aproape toate aceste investigații vizează produsele estetice și un mare număr dintre ele coțin analize obiective de conținut asupra creațiilor literare (Derks, 1989, 1994; Simonton, 1989b, 1990b, 1997e) și muzicale (Simonton, 1984g, 1986a, 1987a, 1994a, 1995b). Există și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
totuși o inovație viabilă, ea să fie considerată o realizare creativă de prim rang. În orice perioadă istorică există anumite domenii care îi atrag mai mult pe tinerii înzestrați decât în alte momente, mărind, astfel, șansele de manifestare a creativității. Atracția unui domeniu depinde de mai multe variabile: poziția lui centrală în cultura respectivă, faptul că oferă ocazia unor descoperiri și anumite înlesniri, recompensele intrinsece izvorând din activitatea în acel domeniu. De exemplu, în Florența, la începutul secolului al XV-lea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cazul reușitei. Așa cum vom vedea, chiar dacă persoanele ce încearcă să modifice un anumit domeniu sunt, în general, motivate intrinsec - cu alte cuvinte, găsesc delectare în activitatea însăși pe care o desfășoară în acel domeniu -, trebuie să ținem cont și de atracția recompenselor extrinsece, cum sunt banii și gloria. Tabelul 16.4. Întrebări și ipoteze legate de modul în care aria de specialitate afectează rata creativității 1. Aria de specialitate este capabilă să obțină resurse de la societate? O arie de specialitate tinde
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a influențat foarte puțin adoptarea legilor antisemite din august 1940. Rolul cel mai semnificativ al eugeniștilor a fost acela de a introduce și populariza cultura eugenistă. Astfel, ei au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre cei care aveau profesii de prestigiu, printre profesorii universitari și chiar printre preoții ortodocși și greco-catolici, care se considerau stâlpi ai stabilității și moralității. Mișcarea eugenistă a fost o forță importantă În cultura românească În timpul primei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
valorile morale ale liderilor mișcării eugeniste rezonau cu viziunea despre ordine socială și progres pe care o Împărtășea Iuliu Maniu. Alianța cu un partid care susținea că apără tradiția, dar, În fapt, urmărea să reconstruiască ordinea politică folosindu-se de atracția populistă de care se bucura și de orientarea către populația rurală, ilustrează natura fundamental modernizatoare a mișcării eugeniste din România. În Anglia, Franța și Germania, majoritatea adepților ideilor eugeniste se identificau fie cu un partid socialist, În cazul În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o critică foarte puternică a ideilor democratice liberale pe care mulți promotori români ai modernizării le așezau la baza progresului țării, ele ofereau, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile exprimate de unii eugeniști de peste granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una dintre explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru o comparație cu alte țări vezi Weindling, Health, Race and German Politics; Mazdumar, Eugenics and Human Failings; sau Kovacs, Liberal Professions. 41. Moldovan, Biopolitica, p.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gnostice - ereziarhice, după decizia Imperiului - dispar din circulație. Gnosticii, persecutați ca eretici și păgânii, au de suportat loviturile date de instituțiile creștine: distrugerea bibliotecilor, autodafeuri, măsuri inchizitoriale, bătăi, torturi - așa precum se știe. Au loc convertiri în masă la creștinism. Atracția unui partaj al puterii sau a unei participări la ea fac abajurările și convertirile dezirabile pentru cei lacomi... în aceste condiții, gândirea gnostică se estompează, fără să dispară totuși. în secolul al VIII-lea în plin Ev Mediu timpuriu, eușiții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
găsim liste lungi de indicatori nereuniți într-un index, ca, de exemplu, indicatorii de excluziune socială propuși de UE. Totuși, indicii compoziți au numeroși suporteri, fiind considerați „folositori pentru a concentra atenția și a simplifica problema. Ei prezintă o considerabilă atracție pentru politicieni. Au un impact mai puternic asupra minții, atrag cu mai mare forță atenția publicului decât o lungă listă de indicatori, combinați cu o discuție calitativă. Dar cel mai solid argument în favoarea lor este că arată inadecvarea altor indecși
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și monotone - suburbii foarte ample și canioane urbane. Fațade texturate, spectaculoase, bogat ornamentate constituind atracție pentru pietoni. Ordine și flexibilitate rațională. Spații care trădează bogăție, eleganță și stil. Duritate și opacitate - uniformitatea tipică a autostrăzii și lipsa naturii. Reconectare la localitate: reconstruire a identității istorice și geografice. Imagini seriale discontinue - asemenea imaginilor văzute din interiorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atras spre NATO noile democrații din centrul și estul Europei, două par a fi cele mai importante. Este vorba, mai întâi, de garanțiile de securitate pe care NATO le acordă membrilor săi în calitate de alianță. Pe de altă parte, există și atracția exercitată de această organizație, de club al statelor stabile, puternice și prospere. În țările abia ieșite de sub regimul totalitar comunist se manifesta o puternică dorință de a se construi o nouă identitate politică, mult mai apropiată de idealurile acestor societăți
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]