4,354 matches
-
Am remarcat că, În acest caz, efectul conjuncțiilor lui Jupiter În tranzit le pune adesea În dificultate pe plan juridic sau social. Dar dacă depășesc această tendință, efectul negativ dispare. Alții, ajungând la concluzia că Îndoielile sau pesimismul care Îi bântuie sunt legate de o disonanță a lui Saturn, devin atât de lucizi cu privire la acest „punct slab”, Încât sunt oarecum „vaccinați” Împotriva stărilor de spirit saturniene. 4. Orburi și retrogradări Am văzut că importanța tranzitelor este legată, Între altele, de durata
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei se scaldă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Întreagă tradiție a „gramatologilor”, de la Trismegist Încoace), semnificațiile sale esoterice - atâtea câte sunt - se vor confunda cu cele ale universului conținut Între faldurile aparent opace ale biografiei. Ar fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme care bântuie În zona interpretărilor textualiste. La fel de contraproductivă este, Însă, poziția contrară. Pierre Reboul consideră, de pildă, că intimul este un mesaj, fără Îndoială, dar unul fără conținut - după cum intimismul a fost și va fi un conținut fără mesaj. Nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu fusese o caracteristică reală a Bulgariei socialiste, ea devenise, totuși, o problemă identitară, făcând ca raportarea la Occident să fie strivitoare 42. Semnele concrete ale unor privațiuni profunde, exasperante, au venit abia după căderea regimului comunist, în anii '90, bântuiți de incredibile și obsesive crize de alimente, de energie etc. În linii mari, așa era descrisă istoria postbelică a unei Bulgarii, care părea să nu fi cunoscut, în timpul regimului comunist, tensiuni sociale semnificative. Violentele tulburări legate de existența minorității turcești
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manipulării politice, rezultat al unei insistențe încăpățînate din partea mass- mediei italiene față de cazurile în care sunt implicați românii, în situația în care datele statistice ale criminalității nu justifică această campanie. Delincvența românească este un țap ispășitor pentru alte frici care bântuie societatea italiană: criza, lipsa de siguranță publică, xenofobia. Un alt element este rușinea. Opiniei publice românești îi este foarte clar că cea mai mare parte a faptelor antisociale grave sunt comise de români de etnie rrom, totuși distincția între români
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume încorporare paradoxală a lui Greimas, care bântuie, așa cum ar spune Derrida, aceste contribuții. O istorie care favorizează o anume vizibilitate a invizibilului greimasian care în esența ei nu se vede, dar care traversează totuși, într-un fel absent, comentariile lui Corrain și Beayert.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume încorporare paradoxală a lui Greimas, care bântuie, așa cum ar spune Derrida, aceste contribuții. O istorie care favorizează o anume vizibilitate a invizibilului greimasian care în esența ei nu se vede, dar care traversează totuși, într-un fel absent, comentariile lui Corrain și Beayert.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
stopa o istorie sângeroasă. În Germania, tribunalul de la Nürnberg a judecat criminalii de război, iar țara a fost epurată de naziști. În Franța, cu ocazia Eliberării, s-a impus politica de epurare, dar amintirea regimului de la Vichy continuă să ne bântuie. O poziție intermediară este bine definită de către fostul președinte bulgar, filosoful Jeliu Jelev: "Sigur, trebuie să mergem mai departe, să schimbăm foaia, dar mai înainte, trebuie să o citim". Această frază sugerează că justiția și iertarea nu sunt contradictorii. Ele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care favorizează o anume încorporare paradoxală a lui Greimas, care bântuie, așa cum ar spune Derrida, aceste contribuții. O istorie care favorizează o anume vizibilitate a invizibilului greimasian care în esența ei nu se vede, dar care traversează totuși, într-un fel absent, comentariile lui Corrain și Beayert.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
rămas în administrarea unei instituții publice (deci de stat) cu caracter comercial și financiar, Fondul Proprietății de Stat (FPS), fiind teoretic de vânzare. Un slogan extrem de puternic a fost inventat și scandat în piețe sau scris pe garduri, pentru a bântui imagologia populară "nu ne vindem țara" și a induce frica de "proprietarii străini" și de șomaj. Între 1997 și 1999, odată cu pierderea puterii de către "foștii comuniști", statul a încercat să se retragă din ce în ce mai mult din economie. Au fost luate măsuri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai hidos decât altul, numite pe timpuri, unul Europa Liberă și celălalt Vocea Americii. Credeam întrun timp, că leșurile acestea au fost îngropate, că țărâna uitării le-a acoperit mizerabila existență, dar se pare că uneori strigoii acestora tot mai bântuie pe aici și își ițesc figurile sordide prin paginile unor ziare. Greața de azi, mi-a fost stârnită de un articol kilometric din Evenimentul Zilei, în care e intervievat un jidănoi din cei care ne-au adus pe cap belele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu afacerea „turnurile gemene", fusese declarat „cel mai bun prieten al președinților americani", și cu veselie, antren și voie bună, a adus servicii neprețuite, ori de câte ori se simțea nevoia. Clinton, președintele saxofonist, se războise aiurea fără nici un rezultat palpabil prin Balcani, bântuind în special Serbia dar aici, vorba vecinilor țaței Veta, canci petrol, canci alte rezerve minerale. Dar în 2000, când a venit următorul președinte Bush și a văzut că petrolul este pe terminate, industria de armament nu mai are ce lucra
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
PDL care azi își alege, sau cred că mai precis aș putea spune, își realege președintele la Convenția Națională a PDL, iar cea de a doua, este tot atât de covârșitoare, fiindcă trebuie stabilit odată pentru totdeauna răspunsul la o întrebare care bântuie de sute de ani mințile luminate din domeniul respectiv. Deși întrebarea este simplă, răspunsul se lasă așteptat de atâta vreme, sper ca în timp ce privesc la televizor desfășurarea Convenției PDL, în pauze lucrând în cercetarea mea, în ritm stahanovist, să găsesc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
învinși. Și mor, în fel și chip. Fie de foame, fie de boală, fie răpus de incertitudinea zilei de mâine. Viitorul odraslelor e cât se poate de sumbru. Ce-i așteaptă? Ai bine să nu ne mai gândim. Spectrul foamei bântuie peste tot. Șanse? Niciuna. Născuți pentru chin și disperare. Hotărârile conducătorilor țin câteva zile. Ba e laie, ba e bălaie. Azi dăm o lege, mâine o abrogăm, că doar tot noi am promulgat-o. „Legea sunt eu!" - spunea un dictator
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție americane. De mare folos mi-au fost oamenii de știință, care pretind pe bază de teorii, care de care mai îmbârligate, că omul s-a despărțit definitiv și ireconciliabil de maimuță, atunci când a început
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
LEAR: Cine-i omul? KENT: Cine-i acolo? Ce cauți? GLOUCESTER: Cine sînteți voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție americane. De mare folos mi-au fost oamenii de știință, care pretind pe bază de teorii, care de care mai îmbârligate, că omul s-a despărțit definitiv și ireconciliabil de maimuță, atunci când a început
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apelează la modalități încifrate de exprimare, la "vorbitul în dodii" cum spune Monica Lovinescu: "Vorbim în dodii să ne înțeleagă prietenii și să nu ne audă dușmanii. Nu era lipsit de un anumit humor sinistru și reproșul de "încifrare" care bântuia în ultimul timp prin presa literară. Dar ce altceva decât o permanentă "încifrare" a fost viața cotidiană în ultimul sfert de veac în România?"303. În țară vorbesc deschis doar eroii și martirii, restul apelând la limbajul codificat, după cum subliniază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
său direct, căpitanul Bostan Gheorghe. În caz de control, să nu aibă probleme cu superiorii. Căpitanul avea și el necazurile lui, avea și el familie și, ca atare, aceste conspecte i-ar fi răpit din prețiosul său timp liber. Mai bântuia printre ofițeri și un alt motiv, mult mai sensibil când era vorba de condei. Până și locțiitorul politic, care în fapt avea puterea supremă de decizie în regiment, era și el agitat și emoționat, probabil, din aceeași cauză. Unii mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întunecată de făgete în amestec cu rășinoase, era lumea fiarelor și a vânătorilor. Se mai adaugă încă o taină a munților care la împins pe om spre înălțimile luminate. Sunt inversiunile de temperatură de pe văi și din micile depresiuni puțin bântuite de vânt. Acele locuri joase, care o parte a zilei rămân sub unghiul de umbră al muntelui din față, sunt în genere mai răcoroase. În timpul iernii se adugă și fenomenul mai sus menționat al inversiunilor de temperatură pe care poporul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pretențiile Rusiei/Uniunii Sovietice."100 Spre deosebire de unii istorici și oameni politici, Eminescu nu se teme deloc de numele Basarabia, dimpotrivă, acest nume devine, pentru el, punctul central al spulberării tezelor rusești, valabil și astăzi pe deplin în fața teoriei moldovenismului care bântuie mințile panslavismului încuibat puternic în sânul partidelor și ideologilor românofobi de la Chișinău sau Tiraspol. E un semn al originalității gândirii eminesciene, superioară, la nivelul științei istoriei, contemporanilor săi (dar nu numai), așa cum a remarcat-o cel mai de seamă istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să se susțină că Rusia a importat doctrina comunismului de la Europa civilizată, chiar dacă acolo s-a cristalizat teoria marxistă, preluată însă pe calapod leninist și stalinist. La 1878, Eminescu simte că stafia despotismului comunist vine chiar din "deșertul sufletesc" care bântuie spațiul slav. La 6 august, comentând atentatul asupra generalului Mezenzov, șeful secțiunii a treia a înaltei poliții, Eminescu atrage atenția că generalul a fost, de fapt, victima tendințelor comuniste: "În Rusia, comunismul are o mulțime de adepți, și unora dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cât ne este îngăduit; de la un anumit nivel încolo antenele investigatorului sunt neputincioase. Dincolo de tehnicile limbajului rămâne un fior inanalizabil. III Poate că rolul ultim al poeziei, indiferent de epocă, e unul de ordin metafizic, transcognitiv; excedat de conștiința solitudinii, bântuit de sentimentul finitudinii inevitabile, scindat și anxios, întrebându-se pentru ce? ori până când?, individul se încălzește cu himere, dându-și iluzia atingerii nevăzutului și întrezărind, dincolo de iubire, de tragic și moarte, limanuri consolatoare. Toate acestea, întrețesute, participă la conexiuni febrile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Amfiteatru, 1966, nr. 11). Pe scurt, poetul Libertății de a trage cu pușca a fost o voce remarcabilă. Marin Sorescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru și alții l-au urmărit de aproape. NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU Creator de prim rang, bântuit de mirajul cuvântului memorabil, răsturnător de noime și deschis cântului universal, pășind printre turnuri și abise și contemplând (melancolizat) limitele condiției umane, autorul Elegiilor și-a construit personalitatea pe arhetipuri remodelate, pe urcușuri și năruiri, pe alternanțe innumerabile. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ating "umerii, tâmplele, / cu umbrele melodioase". O călărire în zori în prelungire eminesciană, și Leoaică tânără, iubirea, cântare a erosului juvenil, sunt eșantioane tipice. De la o fenomenologie a sentimentelor, de la spațializarea acestora, o dată cu Dreptul la timp (1965) peregrinarea în temporal bântuie conștiința. "Eu mor cu fiecare lucru pe care îl ating" citim în Enghidu, personaj-simbol, dar și personaj-mască, preluat din străvechiul poem sumeriano-babilonian Ghilgameș. Timpul subiectiv, timpul fugace horațian din Quadriga (text dedicat: "Lui Mihai Eminescu") e obiect de percepție plastică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]