2,818 matches
-
de a fi o mișcare consumată”, oferă posibilități de înnoire literară printr-o „continuă înaintare spre regiunile încă neexplorate ale fondului național” (D. Tomescu, Înnoirea literaturii, 1/1927). Rubrici: „Mișcarea literară și intelectuală în țară și străinătate”, „Cronica culturală”, „Scrisori bănățene”, „Oameni, curente și idei”. În sumar intră versuri de Ion Pillat, V. Voiculescu, proză de Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu, Damian Stănoiu, Tudor Arghezi ș.a. În articolul intitulat Discuții și polemici, cu suficiență și opacitate, D. Tomescu îl acuză pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
în mai multe direcții, cea mai interesantă fiind cea a limbajului și vorbirii. Această fractură în nivelul primar al comunicării este nodul poetic al unei viziuni subiective asupra limbii, mereu străină și insuficientă. Cuvinte românești, alăturate unora din dialectul șvabilor bănățeni, și ele diferite de germană, pronunții ciudate și cântece vechi, alcătuiesc împreună vocabularul înstrăinării. Inventarul unui timp conține, pe lângă imagini și cuvinte, și câteva obiecte, banale și inofensive, desprinse din tapetul anost al unui deceniu cenușiu - pălăriile căptușite cu satin
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) și șef al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial cu volumul de povestiri Sunt dator cu o durere (1970). Acțiunea prozei lui A. este plasată în două zone predilecte: satul de munte al copilăriei, văzut ca un inepuizabil rezervor de energii umane, dirijate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
în poemele în proză. Influențat de G. Coșbuc, P.-B., care a semnat și cu pseudonimele Niță de la Lugoj și Oreste, a scris și povești în versuri, inspirându-se din legende și basme populare. De altfel, el cunoștea bine folclorul bănățean, ca unul ce culesese, în vara anilor 1886 și 1887, poezii din împrejurimile Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
1887, poezii din împrejurimile Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
i-am spus lui Cavadia adevărul. A tăcut 10 secunde. A înjurat 10 secunde. Apoi, a recunoscut că o doamnă atît de discretă și misterioasă, feminină și tristă, tăcută și inspiratoare de elogii, nu va mai trece vreodată prin festivalul bănățean... Am oftat toți trei, triști, de parcă eram în finalul Jocului de-a vacanța al lui Sebastian. * Al doilea: prin 2000, după Revelionul umoriștilor de la Urziceni, vroiam să ajung în Capitală. Fiind ora 4 dimineața, Sorin mi-a propus să plec
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1989, 10; Constantin M. Popa, Shogun - formula 5 -7- 5, R, 1990, 4; Editor, Paradoxist Literary Movement, „Small review” (SUA), 1991, 11; Paul Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Filosofie și Facultatea de Drept din Cluj, terminate în 1948. A susținut un doctorat în literatură comparată (1974). A profesat ca jurist în Timișoara, apoi a devenit cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din localitate. Colaborează la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica” ș.a. A fost soțul Aquilinei Birăescu. Debutează cu un eseu în „Vrerea” din Timișoara (1946) și editorial cu volumul Condiția romanului (1971), o cercetare riguroasă a romanului european modern, abordat cu mijloacele criticii, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
vol. I-II, București, 1986. Barbu, Eugen, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent. Poezia românească contemporană, București, Editura Eminescu, 1975. Bădărău, George, Neomodernismul românesc, București, Editura Institutului European, 2007. Berca, Olimpia, Dicționar al scriitorilor bănățeni, Timișoara, Editura Amacord, 1996. Bergel, Hans, Etape ale unei încercări de apropiere. Considerații cu privire la poezia Anei Blandiana, în "Convorbiri literare", 2 (2008). Blaga, Lucian, Geneza metaforei și sensul culturii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Blanchot, Michele, Spațiul literar, București
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, vol. III, (1944-1984), București, Editura Minerva, 1987. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului Ipoteze și ipostaze, București, Editura Tritonic, 2004. Roznoveanu, Mirela, Civilizația romanului, București, Editura Cartea Românească, 1991. Ruja, Alexandru, Cronică literară în "Renașterea Bănățeană", 18 decembrie 1995. Ruxăndoiu Ionescu, Liliana, Narațiune și dialog în proza românească, București, Editura Academiei Române, 1991. Săndulescu, Alexandru, Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1976. Sasu, Aurel, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Lugoj. V.-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu), evocarea unor tipuri caracteristice (Calu’ lu’ Doancă) sau a unor figuri din lumea satului (Carce in deparce, Lu’ Ana lu’ Gică), anecdotele, întâmplările cu haz (Ăl mai tare om
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
poezie a lui V.-D. este Ăl mai tare om din lume, notabilă prin capacitatea de a creiona în câteva linii portretul naivului și curajosului Sandu Blegia, „ăl mai tare om din lume”. Optimismul, antisentimentalismul, inspirația țărănească și graiul frust bănățean îi conferă autorului originalitate într-o epocă în care majoritatea poeților eminescianizau. Capacitatea de a sesiza și exploata comicul l-a îndreptat și către teatru. Încercările dramatice, comedii, farse, monologuri, unele rămase în manuscris, altele pierdute (Învățătorul Policarp, Flușturaticul, Gusturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de călătorie, introd. Aurel Cosma-junior, Timișoara, 1936; Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici-Bănățeanul, îngr. și pref. Al. Bistrițianu, Craiova, 1943; Corespondență. Memorii, în Documente literare, I, îngr. Radu Flora și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de călătorie, introd. Aurel Cosma-junior, Timișoara, 1936; Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici-Bănățeanul, îngr. și pref. Al. Bistrițianu, Craiova, 1943; Corespondență. Memorii, în Documente literare, I, îngr. Radu Flora și Virgil Vintilescu, pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1971, 161-294; Ăl mai tare om din lume, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
Republica Moldova. I se acordă premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974, 2000), Sibiu (1985) și Timișoara (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991), precum și Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2000). Greu încadrabilă în paradigma poetică a generației ’60, poezia scriitorului bănățean legitimează, în schimb, o analogie cu Mircea Ivănescu: traducători rafinați din lirica secolului al XX-lea - S. a tălmăcit numeroase texte din lirica germană și austriacă, dar și din aceea nordică -, amândoi se racordează la alte modele culturale decât acela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
10. 11. 1940 (7,4 grade Richter) și 4.03. 1977 (7,2 grade Richter), octombrie 2004, etc. Aceste cutremure au produs mari pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Alte tipuri de cutremure tectonice din țara noastră sunt: făgărășene, bănățene și pontice. Majoritatea cutremurelor sunt intracrustale, cele vrâncene fiind cele mai adânci. Predicția seismelor Predicția seismelor reprezintă Încă o opțiune de viitor a omenirii. Această predicție este strâns legată de cunoștințele de risc seismic care permit unele aprecieri legate de
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
formele de învățămînt școli, precum și cei institutionalizați, "pornind de la ideea că toți copii au nevoie de educație și, mai mult decît atît, au dreptul la ea", așa cum se precizează în Programul de activități. Menționăm și activitățile desfășurate de: • MUZEULUI SATULUI BĂNĂȚEAN din Timișoara, care a participat în perioada 1997-2002 în cadrul a două proiecte internaționale de pedagogie muzeală: Coeziune socială și patrimoniu cultural și Programul Mozaic; activități extrașcolare. • MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI, prin participarea elevilor din țară și străinătate la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
încheia cariera cu gradul de maior. Câțiva ani (1945-1947) a audiat cursuri de filosofie și istorie la Universitatea bucureșteană. Intrând în viața literară, între 1952 și 1954 se ocupă, la Sibiu, de cenaclul Orizonturi noi, apoi e redactor la „Scrisul bănățean” (1956-1958), secretar al Filialei timișorene a Uniunii Scriitorilor (1956-1965), redactor la „Astra” și secretar al Filialei din Brașov a Uniunii Scriitorilor, vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă Brașov (1965-1970). Ulterior se stabilește la București, unde conduce cenaclul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
nu mai face parte din Uniunea Scriitorilor, fiind sancționat și eliberat din toate funcțiile deținute. După 1990 este director al Casei de Editură și Presă Galaxia Românească și al publicațiilor „Galaxia românească”, „Violența”, „Alarmă de gradul zero”. Debutează la „Scrisul bănățean”, iar în volum în 1954, cu romanul istoric Brazdă și paloș (volumul II, 1956). T., unul din cei mai prolifici autori postbelici, încearcă să acopere în cărțile sale aproape toate compartimentele istoriei naționale, selectând episoade semnificative, privite din perspectivă realistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
ideologică a momentului. Oprindu-se asupra unei perioade oricum discutabile (etapa dintre 23 august 1944 și instaurarea puterii comuniste), T. aduce în prim-plan „eroii” noului regim ce se prefigurează: secretarul de partid și primarul. Ei conduc, într-un sat bănățean de munte, lupta contra „forțelor diversioniste”, evident elemente burghezo-reacționare și rămășițe legionare. Dincolo de acest roman ratat integral, prozatorul știe să îmbine aventura și clișeele oficiale într-un gen de consum în care predomină spectaculosul, violența, dar și monumentalul artificial. Are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
i-au apărut în 1921 în „Cronica ilustrată” (Timișoara), apoi în 1922 în „Lumea copiilor” (București), în același an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul literar”, „Viața literară”, „România militară”, „Românul”, „Banatul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Suflet nou”, „Vestul”, „Scrisul bănățean” („Orizont”) ș.a. Semnează și cu pseudonimele Sebastian Crăciunescu, Gr. Pătășanu. Este unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului Altarul cărții din Timișoara (1933), iar în 1936 al Asociației Scriitorilor Români din Banat, al cărei secretar general și apoi vicepreședinte a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
de Ady Endre, H. Heine, Lenau ș.a., precum și din scriitorii de limbă maghiară și germană din România. SCRIERI: Glasul sufletului și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea Florescu, „Cântece din fluier”, ȚA, 1935, 806; Octavian Șuluțiu, „Cântece din fluier”, F, 1935, 10; Ion B. Mureșianu, „Date și documente bănățene (1728-1887)”, VS, 1940, 2 369; Petru Sfetca, Eroul-căpitan Gr. Popiți, VS, 1942, 2 734; Grigore Popiți, în 11 poeți bănățeni, îngr. Ion Stoia Udrea, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942, 89; Perpessicius, Opere, IX, 467-468; Dumitru Micu, „Cântece din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]