16,324 matches
-
ce desfigurează, într-un joc actoricesc impresionant în rigoare, dar și în nebunia cu care cele două actrițe se aruncă în drama acestei femei. Un cuplu ce duce impecabil stranietatea relației lor este acela al actorilor Michaela Steiger, Gabrielle York bătrînă și bolnavă de Alzheimer, și Oliver Nagele, Joe Ryan, soțul ei. Din păcate, foarte șters, linear, monocrom, neatins de delirul faptelor este Tom Radisch, aș zice chiar personajul principal, dacă este îngăduită o astfel de ierarhie. Ca și Katarina Schmidt
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
efemeră și cu precădere patologică: Rimbaud, Labiș sau Heinrich von Kleist sunt în esența lor prematuri, întreținînd o relație meteorică cu un domeniu de predilecție de care se desfac repede: toți sfîrșesc în ruptură de cuvînt. Ei sunt niște copii bătrîni, epuizați la vîrste proaspete, dar purtînd trăsături veterane: ofiliți interior și atinși de blazare. Deși în exces, talentul lor nu durează din lipsa copturii interioare. Cazul opus e al creatorilor la care senectutea păstrează o tentă iremediabil infantilă, de teribilism
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
fost. Le vei găsi cum îi apar când scrie, totdeauna cu un punct de vedere asupra lor. De aceea, e naiv să scrii o biografie conducându-te după mărturiile despre tinerețea ori copilăria proprii depuse de un matur, uneori chiar bătrân! Aproape totul e antedatat. E drept că în felul ăsta primești în filigran și sensul vieții, că fără sens nu se poate, al omului în cauză, sens pe care tu, biograful, nu mai ai decât să-l îngroși puțin. Între
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
către jocurile de noroc, care reușise să spulbere doar în câțiva ani averea considerabilă acumulată timp de câteva generații. Cei doi frați trăiseră întotdeauna împreună, aparent în armonie, până la venirea Mariei Rita, cu un an înainte. Delia era o fată bătrână puțin agreabilă, cu câțiva ani mai mare decât fratele ei, obișnuită să comande și să fie permanent ascultată de Horacio. De aceea fusese un eveniment, o adevărată surpriză pentru lumea din Tamoga, divizarea casei din piață și separarea celor doi
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
care au greșit cerul” (Îngerul căzut). Dar autorul local îi acordă venerabilului personaj o costumație adusă la zi, plebeiană. Bardul își altoiește rădăcina luciferică cu o mlădiță a revoltei sociale: „E adevărat, am spus eu, poezia e luxul săracilor” ( Poetul bătrîn își declamă faima, 2). Nu fără a adăuga un sarcasm specific: „Dumnezeu face toate lucrurile frumoase, poeții vin doar și pun hoțește semnătura” (ibidem). Spre a notifica în alt loc că se formează cozi la Apocalipsă, pîinea ca și poezia
Un manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4589_a_5914]
-
și eu! Iar îmi găsesc trăsături comune cu oameni mari. De rândul ăsta cu Márquez. Tufă la matematică, la fel ca Jung. În plus: slab la ortografie. Deci, mai pot să sper. Mai ales că, vorba lui Marcel, nu sunt bătrân. Hotărăsc să-mi scriu și eu memoriile. Încep chiar acum. Cea mai veche amintire: mă găsesc într-o mașinuță roșie, cu pedale, în curtea cimentată a grădiniței din Josefin unde fratele meu ar fi să fi fost „student”, cu ocazia
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
perioade, cedează locul unui glas în care se vestește dorul „epicei mântuiri” prin mijlocirea aventurii omenești tot mai zbuciumate (suntem deja în anii celei de-a doua conflagrații mondiale): „Mă aflu în această vârstă ce-o știi/ nici tânăr nici bătrân, aștept privesc/ această cumpănă din aer;/ nu mai știu ce-am dorit sau ce mi-a fost impus...”. Astfel are loc pentru poet acea cotitură, de el însuși calificată ca o trecere de la contemplare la coborâre spre problemele lumii, „la
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
apar, mai ales în această perioadă. Sper să se așeze la masă, să comunice și să se înțeleagă. Eu am apreciat evoluția lui Ponta. Știți că i-am reproșat că e nărăvaș ca un cârlan. Văd că acum, ăla mai bătrân e mai cârlan. Altfel, ar fi o obrăznicie din partea lui Antonescu dacă încearcă să sugereze că în spatele lui Ponta aș fi eu sau Năstase. Eu nu m-am băgat în treburile lor. N-am fost la nicio întâlnire dintre ei
Iliescu: Crin e acum cârlanul, Ponta s-a maturizat () [Corola-journal/Journalistic/46058_a_47383]
-
care-a rămas,/ Poate va fi și cineva s-asculte./ Eu nu-s decât scribul fără glas. Eu nu-s decât un martor care-aleargă/ Și zvârle-n calea roiului țărână/ Până la rât în adumbrirea largă/ A unui trunchi de salcie bătrână,/ Foșniri și zumzet crucea zilei leagă/ Sub coșnița ce-așteaptă într-o rână. [...] Eu nu-s decât drumețul, pentru-o oară/ Oprit să însemnez, să mai ascult/ Oculte voci cât nici nu pot să moară/ Și nici să-ntoarne stinsul lor
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
mai longeviv actor încă în activitate pe o scenă de teatru, marele actor a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța, ocazie cu care le-a spus celor prezenți că este mai ușor să fii bătrân decât tânăr și le-a urat să aibă o viață frumoasă și lungă ca a sa. Rectorul Universității Ovidius, Ion Bordeianu, a spus că Radu Beligan are o carieră impresionantă în lumea teatrului, dar și a filmului. După ce a primit
Radu Beligan, moment copleșitor: E mai ușor să fii bătrân decât tânăr () [Corola-journal/Journalistic/46168_a_47493]
-
ca a sa. Rectorul Universității Ovidius, Ion Bordeianu, a spus că Radu Beligan are o carieră impresionantă în lumea teatrului, dar și a filmului. După ce a primit distincția, Radu Beligan a spus celor prezenți că este mai ușor să fii bătrân decât tânăr, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, omul scapă de prejudecăți și de constrângeri. În semn de recunoștință față de onoarea pe care universitatea mi-o face, dați-mi voie să vă împărtășesc un mic secret: a îmbătrâni este contrariul a
Radu Beligan, moment copleșitor: E mai ușor să fii bătrân decât tânăr () [Corola-journal/Journalistic/46168_a_47493]
-
toate, cari în spinarea ta greutatea familiei, a tradiției, a grupului din care faci parte, a societății. A îmbătrâni înseamnă a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai ușor, mai liber, într-un anumit sens ești mai bătrân atunci când ești tânăr și mai tânăr atunci când ești bătrân, viața se scurge ca o permanentă și progresivă delestare de prejudecăți și constrângeri", a declarat Radu Beligan, conform Mediafax. La finalul discursului, el a mulțumit pentru titlul acordat, urând tuturor o
Radu Beligan, moment copleșitor: E mai ușor să fii bătrân decât tânăr () [Corola-journal/Journalistic/46168_a_47493]
-
propunătorul „reformării” Văii, câte o diplomă pregătită ca surpriză de primitoarele noastre gazde, prin care se conferea titlul de Cetățean de Onoare al Arcadiei. Întemeierea epistemologică a scenariului cultural era dublu articulată, prin Goethe invocând Weimar-ul și prin cel mai bătrân vagonetar de la mina Petrila care se numea Ion Dezideriu Sîrbu, cel care-și definea astfel spațiul natal: „Câțiva prieteni, un orășel, un teatru, mese opulente și nesfârșite discuții despre Artă, Filosofie, Științe. Nici o urmă de naționalism, intoleranță religioasă sau rasială
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
în inima atotcuprinzătoare a Înțeleptului.” Regresia este deopotrivă o ascensiune cosmică, căci inima maestrului se află printre stele. Sic itur ad astra. Astfel înălțat, Culianu nu se mai îndoiește că intelectualul român în genere, fie el mai tânăr sau mai bătrân, trebuie să trăiască, precum el însuși, o experiență autentic religioasă în raport cu Mircea Eliade. Zen românesc La împlinirea a 75 de ani, discipolul își omagiază maestrul printr-un scurt, dar la fel de entuziast articol în aceeași revistă pariziană. Intitulat cu îndrăzneală Statuia
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
Ponta, de instigarea la manifestații pentru suspendarea Președintelui «în stradă» și răsturnarea guvernării PDL. "Opoziția socialistă a trecut în sfârșit la fapte", scrie prim-vicepreședintele PDL Teodor Baconschi. "După ce ani de zile și-a etalat figura uzată exclusiv pe ecranele bătrânei Securități, Crin Antonescu a trecut în sfârșit la fapte. Mă rog, nu direct - asta ar fi cerut prea mult curaj -, ci prin interpuși, simpatizanți ai ordinii noi pe care ne-o pregătesc locotenenții și caporalii lui Ion Iliescu. Alături de copilotul
Baconschi: "Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte" () [Corola-journal/Journalistic/46413_a_47738]
-
literar. Maia îi cere să-și descrie, manu propria, perioada de refugiu. Neobținând mare lucru cu rugămințile, preia, temerar, sarcina aceasta. Dilema în care cade e una, în definitiv, tehnică: aceea de a omogeniza diversitatea de tonuri pe care unchiul, bătrân acum, își relatează tinerețea furată. Dacă anacoluturile și contradicțiile reparate din condei sunt, cumva, semnificative? Dacă această pornire, calofilă și rigoristă, se va dovedi, față de adevărul spuselor lui, o impietate? Sunt întrebări cărora, punându- le în seama personajului său pe
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
de-al patrulea, în persoana Primarului General al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, sâmbătă, președintele PSD, Victor Ponta la congresul USL. În opinia acestuia, toate personajele din romanul ”Cei trei muschetari” sunt prezente pe scena politică din România, inclusiv regele bătrâna, cardinalul “viclean” și femeia “trădătoare”, anticipând și un final fericit pentru România, asemeni celui din opera lui Dumas. “Un analist politic, văzându-ne foarte des ieșind împreună la toate conferințele de presă, la manifestările publice, pe mine, Crin și Daniel
Află cine este cel de-al patrulea muschetar al USL () [Corola-journal/Journalistic/45463_a_46788]
-
împreună la toate conferințele de presă, la manifestările publice, pe mine, Crin și Daniel, ne spunea, așa, cu ușoară ironie, că parcă suntem cei trei mușchetari. A venit și al patrulea, domnul Oprescu. Ceea ce este important este că și regele bătrân și cardinalul viclean și femeia trădătoare sunt în această povestire și sunt convins că finalul va fi cel pe care îl cunoașteți foarte bine”, a declarat Ponta.
Află cine este cel de-al patrulea muschetar al USL () [Corola-journal/Journalistic/45463_a_46788]
-
Woolf, Valurile, traducere din engleză de Petru Creția, București, Editura Humanitas Fiction, 2012 „Era iunie. Și pretutindeni, deși era încă atât de devreme, se auzea un tropot, o vînzoleală de ponei în galop, ciocniturile croselor de crichet... și chiar acum, bătrâne doamne discrete țâșneau în automobilele lor după treburi de taină; iar negustorii nu-și găseau astâmpăr în spatele vitrinelor lor cu imitații și cu diamante veritabile, cu adorabile broșe vechi verzi ca marea, în monturi din secolul al opsprezecelea...” O recunoașteți
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
Crose de crichet, câmpuri verzi ca smaraldele negustorilor, Cymbeline de Shakespeare, străzile Londrei, fantasmele Indiei plutind peste florăriile cu „lanuri de garoafe, trandafiri, iriși”, candelebrele de la Buckingham, mănuși galbene până la cot, eleganța primirilor în casele seniorale ale Angliei, „un domn bătrân cu un terier de Aberdeen”, chipuri tăiate în impasibilă piatră, nu sunt toate acestea pur spirit britanic? Să nu uităm că, deși educată doar acasă, cu profesori aduși în biblioteca tatălui ei (în timp ce frații fuseseră trimiși la Oxford și Cambridge
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
Maică-sa era atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob de mazăre și îi ziceau Măzărichea. Cât era ziua de lungă o auzeai grăind: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”. Fiind bătrână, gârbovită și ramolită, uitase și să vorbească și doar atât mai știa să zică. Dacă o întreba cineva ce dorește să mănânce la cină, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, când o întrebau dacă îi
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
reflectoarelor” noaptea Sfîntului Bartolomeu pe care „se bizuia” poetul în volumul Mașina de uitat din 1990; protagoniștii acestei enciclopedii care „se extinde enorm/ ia forme aberante fără sfîrșit încît îți vine să zici că e însuși universul himeric” sînt văduva, bătrînul cerșetor de cioburi, un om sărman „care citește cu sete/ așa cum trage din țigară”, acordeonistul care cîntă melodii vechi „dincolo pe lîngă universitate”, pentru ca decorul ei să se regăsească în „tabloul întreg” al vremii în care a dispărut ființa cu
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
meu căutând să citesc pe figura lui încântarea ca și cum cheiurile, fluviul și casele mi-ar fi aparținut. Când să intrăm pe strada Savoie, uniforma lui cu nasturi de aramă mi s-a părut deodată frapant de insolită în mijlocul acestor ziduri bătrâne. Și mai ciudate mi s-au părut tunica de culoarea măslinei și pantalonii de postav deschis la culoare pe scara cu trepte lungi și joase care ducea la apartamentul Gertrudei Stein; după ce am trecut pragul, însă, totul a revenit la
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
epoca, să fie reținut de memoria culturală drept Eckermann-ul de la Rohia. Nu e putin lucru nici acesta. Ce place în volum este evocarea în trei locuri - la început, la mijloc și la sfîrșitul jurnalului, grație unei simetrii simbolice - a părului bătrîn din curtea parohiala din satul Chintelnic, singurul supraviețuitor al unei livezi bogate care a căzut sub secure cu prilejul ridicării noii case preoțești. Îmbătrînirea pomului e pusă în analogie cu propria înaintare în vîrstă, într-o comparație nostalgica. „Încep să
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
cioranologii noștri își permit să-l contrazică. Filozofie poematică! Zarathustra! Biblia! Absolut de necitit. „Verdele timp se întomnează sub oftatul duhului. Și oricât fiorul dornic de înfiorări ți-ar foșni în frunzarele sperării, miezul cugetului își pierde prospețimea în apropierea bătrânei Sortiri.” Fiorul dornic de înfiorări... Frunzarele sperării... Bătrâna Sortire... E greu de crezut că putuse să cadă atât de jos. Locul acestor fragmente abandonate („Illisible, inutilisable, impubliable.”) ar fi fost la Biblioteca Academiei, pentru cercetători, nu în librării.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4373_a_5698]