4,386 matches
-
acțiunilor înfăptuite și a stărilor trăite de personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere) deoarece felul în care este redată percepția unui obiect spune mult despre obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este agentul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obiect spune mult despre obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este agentul actului de percepție. Ea demonstrează cu exemple ilustrative cum omiterea agentului din text poate avea ca efect ascunderea sau obnubilarea responsabilității făptuitorului. Prin analogie cu poziția naratorului, Bal distinge niveluri de focalizare, iar în cazul cînd analizează fluxul conștiinței unui personaj ca obiect al focalizării, ea folosește în mod original termenul de focalizare indirectă liberă. Credem că Shlomith Rimmon-Kenan adîncește și îmbogățește studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înzestrată cu autoritate. La nivelul focalizatorilor interni, viziunea lor ideologică intră în dialog sau polemică cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai ales cinematografice. Ea atrage aici atenția asupra importanței studiului vizualității în povestirile filmate, unde camera de luat vederi este echivalentul focalizatorului, iar "transmedierea" unui roman nu reprezintă translarea sau transpunerea individuală prin corespondență a elementelor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
recentă se referă la cititorul poziționat și la poziționalitate. Ultimul capitol al tratatului se ocupă de fabulă, materialul narativ format dintr-un șir de evenimente dispuse cronologic, cauzate sau trăite de un număr de actori într-un anumit context locațional. Bal dezbate mai întîi cele două premise de la care se poate porni pentru a demonstra postulatul lui Roland Barthes că toate narațiunile (al căror număr e infinit) au un model comun care le abstractizează și esențializează narativitatea. Prima premisă o reprezintă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua corespondența structurală dintre șirurile de acțiuni înfăptuite de oamenii reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o fabulă, adică premisa realistă a logicii evenimentelor. Atitudinea lui Bal față de principiile și instrumentele structuraliste este lipsită de absolutism; din contră, este flexibilă, autoarea fiind înclinată spre pluralism și relativism. Extrem de interesantă ni se pare aplicarea metodei sale de analiză naratologică la textul biblic din Cartea Judecătorilor pentru a depista
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pare aplicarea metodei sale de analiză naratologică la textul biblic din Cartea Judecătorilor pentru a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii dintre naratologie și antropologie în înțelegerea alterității. Bal discută deci pe rînd elementele fabulei evenimentele, actorii, timpul și locul sau locația -, ceea ce comportă un nivel mai abstract față de cel al povestirii. Pentru analiza înlănțuirii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii dintre naratologie și antropologie în înțelegerea alterității. Bal discută deci pe rînd elementele fabulei evenimentele, actorii, timpul și locul sau locația -, ceea ce comportă un nivel mai abstract față de cel al povestirii. Pentru analiza înlănțuirii evenimentelor, ea preia modelul logic al lui Claude Bremond, la care adaugă însă alte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asupra relațiilor psihologice și ideologice dintre personaje, asupra unor opoziții aparent nesemnificative, dar care pot îngloba unele stereotipuri culturale importante pentru înțelegerea semnificației profunde a unei opere narative. Deși aceste elemente au fost deja discutate ca aspecte la nivelul povestirii, Bal repetă trăsăturile generale de bază introducînd noi clasificări cerute de nivelul mai înalt de abstractizare. Exemple ar fi corelarea dintre cele două tipuri de fabulă de criză și de evoluție cu consecințele tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale unor locații precum exterior / interior, accesibil / inaccesibil, rural / citadin, apropiat / îndepărtat, munte / șes, la care adaugă conotațiile sociale și ideologice ale unor locuri precum bucătărie / salon, parter / etaj, cîrciumă / piața publică. Mieke Bal nu recomandă renunțarea la analiza opozițiilor binare ca instrumente de structurare a elementelor narative, ci confruntarea cu aceste opoziții pentru a le evita tirania. Flexibilitatea intelectuală și capacitatea unei susținute auto-examinări critice sînt calitățile pe care le recomandă autoarea olandeză
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
găsim la McHale (1978). Lanser (1982) este destul de nesistematică. O teorie promițătoare vine de la Banfield (1982). Perry (1979) numește acest fenomen "discurs combinat". Dällenbach (1977) a scris o carte interesantă despre textele-oglindă. O dezbatere critică și o sistematizare găsim la Bal (1991). Vezi și Jefferson (1983). Există un articol extins (1972) și o carte (1981) de Hamon despre descriere. Tipologia motivației se bazează pe acest articol. Cele șase tipuri de descriere sînt inspirate în mare parte din Lodge (1977). Motivația ca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cartea lui Booth. Ambele conțin, totuși, un număr apreciabil de elemente interesante și pătrunzătoare. Distincția dintre narațiune și focalizare este introdusă de Genette în 1972. O discuție critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și care discută în mod foarte interesant personajul și focalizarea este cea a lui Rimmon-Kenan (1983). Utilizarea de către Lanser a termenului de "focalizare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Analiștii culturii interpretează mai degrabă felul în care culturile duc la dezbinarea dintre oameni și lucruri, ba chiar și în tagma lor (vezi Catalogul seriei intitulate Cultural Memory in the Present, editată la Stanford University Press, în îngrijirea editorilor Mieke Bal și Hent de Vries). Naratologia devine relevantă pentru reorientarea simultană a lecturii imanente și a studiilor culturale înspre domeniul analizei culturale. În orice caz, pe lîngă faptul că oferă o perspectivă asupra culturii, o asemenea teorie avertizează asupra unor erori
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu luăm în considerare multele analize ale descrierii care au accentuat cu deosebire importanța de simbol a acesteia. Un număr special al revistei Yale French Studies oferă sugestii interesante (Kittay, 1982). O trecere în revistă a problematicii se găsește în Bal (1982). În ceea ce privește diferențele dintre părțile narative și cele non-narative ale textului, a se consulta Genette (1969). Discursul indirect liber și folosirea limbajului personal Pe lîngă lucrarea lui Banfield menționată mai sus, a se vedea McHale (1978), care pune în discuție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
semantici a lumilor posibile" pentru teoria literaturii. Dialogurile Glowinski (1974) discută statutul dialogurilor. În comparație cu Pelc (1971), opiniile lui au un mai slab suport teoretic, dar oferă mai multe posibilități pentru analiza textului. Cele două articole ar putea fi fructuos combinate. Bal (1981) discută despre dialog ca parte încadrată în texte. Pentru alte aspecte, a se consulta teoria teatrului. Platz-Waury (1978) e o simplă introducere; Van Kesteren și Schmid (1975) conține un număr de articole importante. O a doua colecție e în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a lucrat ca marinar. Acum este scriitor, apărînd la televizor și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ELU Bachelard, Gaston [1957] 2003. Poetica spațiului.Trad. Irina Bădescu. Pitești: Paralela 45 Bahtin, Mihail [1924,1934-1935,1975] 1982. Probleme de literatură și estetică. Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers [1929] 1970. Problemele poeticii lui Destoievski. Trad. S. Recevski. București: Univers Bal, Mieke 1978. Mise en abyme et iconicité. In Littérature 29, 116-28 1981. Notes on Narrative Embedding. In Poetics Today 2:2 1982. On the Meaning of Descriptions. In Twentieth-Century Literature, 6:1-2, 100-48 1986. Tell-Tale Theories. In Poetics Today 7
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
in Narratology. Ed. David Jobling. Sonoma: Polebridge Press 1991 (1994). Reading Rembrandt: Beyond the Word-Image Opposition. New York: Cambridge University Press 1994. On Meaning-Making: Essays in Semiotics. Sonoma: Polebridge Press 1997. The Mottled Screen: Reading Proust Visually. Stanford: Stanford University Press Bal, Mieke, ed. 1998. The Practice of Cultural Analysis: Exposing Interdisciplinary Interpretation. Stanford, CA: Stanford University Press Banfield, Ann 1982. Unspeakable Sentences. London: RKP Barthes, Roland 1977. Introduction to the Structural Analysis of Narratives. In Image-Music-Text. London: Fontana Benveniste, Emile [1966
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
van 90, 120 , 177, 178 Aptekar, Ken 12, 81, 82, 85, 90, 166, 168, 185, 190, 194, 212, 214 Aristotel 192 Auerbach, Erich 219 Austen, Jane 12, 35 Bachelard, Gaston 177, 231 Bahtin, Mihail 22, 30, 33, 78-80, 90, 129 Bal, Mieke 9-17, 90, 177, 223, 228 Balzac, 45, 223 Banfield, Ann 90, 228 Barthes, Roland 11, 16, 179, 187, 189, 191, 193, 219, 227 Baxandall, Michael 178, 231 Beecher-Stowe, Harriet 170-171 Bellow, Saul 139, 211 Benjamin, Walter 13, 72 Benveniste
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Elena Munteanu Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 16,5x23,5 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Mieke Bal este membră a Academiei regale de arte și științe din Țările de Jos și predă critică și teorie culturală la Universitatea din Amsterdam. Are o o sferă foarte largă de preocupări culturale, de la Antichitatea biblică și cea clasică greco-romană la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
culturale (New York și Londra, 1996); Ecranul pestriț: Lectura vizuală a textului lui Proust (Stanford, 1997); Citîndu-l pe Caravaggio: Artă contemporană, istorie absurdă (Chicago, 1999); Concepte mobile în științele umaniste (Toronto, 2002); Scrutînd interiorul: Arta de a privi (London, 2004); Mieke Bal. Texte reprezentative (Chicago, 2006). Mieke Bal este de asemenea o artistă a camerei video, fiind autoarea unor remarcabile filme experimentale despre migrație. 2 1. MGM, 1940, scenariul Aldous Huxley și Murfin, regizor Robert Z. Leonard, cu Laurence Olivier (Mr. Darcy
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pestriț: Lectura vizuală a textului lui Proust (Stanford, 1997); Citîndu-l pe Caravaggio: Artă contemporană, istorie absurdă (Chicago, 1999); Concepte mobile în științele umaniste (Toronto, 2002); Scrutînd interiorul: Arta de a privi (London, 2004); Mieke Bal. Texte reprezentative (Chicago, 2006). Mieke Bal este de asemenea o artistă a camerei video, fiind autoarea unor remarcabile filme experimentale despre migrație. 2 1. MGM, 1940, scenariul Aldous Huxley și Murfin, regizor Robert Z. Leonard, cu Laurence Olivier (Mr. Darcy), Greer Garson (Elizabeth Bennet), Maureen O
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scenariul Deborah Moggach, regizor Joe Wright, cu Keira Knightley (Elizabeth Bennet), Talulah Riley (Mary Bennet), Rosamnud Pike (Jane Bennet), Jena Malone (Lydia Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Lydia Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a musafirilor, ridică în aer fotoliile, scaunele și canapelele cu tot cu ocupanți. Delir. Rafael este omagiat. A doua zi pleca la Brașov, pentru a-și desăvârși studiile la școala superioară de științe. Locuia în palatul părinților. Aici aveau loc reuniuni, serate, baluri. Rafael avea douăzecișicinci de ani. Era în plină glorie. Uimea pe toată lumea cu prezicerile sale, despre viață și moarte. Facultățile sale de clarvăzător și medium, dovedeau posesia celui de al treilea ochi, fiind un spirit superior, ajutat de alte spirite
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]