3,438 matches
-
și de fatalitate, de a sărbători actul dionisiac al „beției de a fi”! (Vorbind despre artă, despre creație - care este, după Nietzsche, adevărata „voință de putere” -, el afirmă că ea, arta, creația umană se efectuează doar Într-o stare de beție, de beatitudine, o formă a supraexaltării simțurilor, dar și a conștiinței!Ă Ne-am rătăcit puțin În „oțioasa” problemă a morții, deoarece am vrut, tocmai, să o comparăm, În „absurditatea, În nefirescul ei”‚ cu cea amintită mai sus, a „sensului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
roșu al adevăratei poezii românești. În Pentru Marin Preda se reface, cu lux de amănunte, filmul din ziua și seara premergătoare morții părintelui Celui mai iubit dintre pământeni. E urmărit răul istoriei răsfrânt și asupra lui Marin Preda, victimă a bețiilor stimulate de cheflii, ("de la Dinescu Mircea care "l-a scos două ore" de la Editura "Cartea Românească"", în după-amiaza zilei de 15 mai 1990 și până la Mazilescu Virgil, care l-a dus și "l-a trântit" în patul din camera sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin moment; e simultan și schiță, implicând deopotrivă spațiul și timpul. Nu cred că ar trebui să facem abstracție de atmosfera junimistă și maioresciană, creată în jurul prisosului de cuvinte, de care era suprasaturată literatura română. Chiar personajele caragialiene ilustrează ideea beției de cuvinte. Cât privește cazurile atipice din momente, Stavrache, Leiba Zibal ș.a., e adevărat că ele trăiesc doar clipa obsesivă care îi transformă în făpturi transcendente. Cât privește natura, peisajul caragialian "se supune cronotopiei" momentului. Scriitorul e sensibil în fața naturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lnimă vrăjită de Romain Rolland, de pildă, îi prilejuiește șase însemnări. Dovadă de angajare profundă în cele citite, a treia (cu nr. 1416) debutează așa: "Annette l-a iubit pe Roger? Atunci de ce regretă că s-a lăsat copleșită de beția cărnii? lubirea, deci, e o fatalitate biologică. Înseamnă ca Annette e simultan o iapă excitată și un om de înaltă măreție sufletească. Annette s-a lăsat biruită de clipa animalică, dar îl acuză pe Roger că s-a lăsat dominat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iapă excitată și un om de înaltă măreție sufletească. Annette s-a lăsat biruită de clipa animalică, dar îl acuză pe Roger că s-a lăsat dominat de simțuri. Nu asta e condamnabil la un bărbat, cât ceea ce face după beția simțurilor. Roger e josnic prin reacția de după împreunare. Rolland observă: "Caraghioasă pretenție de bărbat! Dorește femeia; și când i se dăruiește cu sinceritate, e gata să socotească această faptă mărinimoasă drept necredință!..."". Un pasionat ce se reprimă, discret, cât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noapte dormeam în pat cu un copil nevinovat al gazdei mele și te-am visat pe tine și pe Dionis. Căzusem în extaz unul față de altul. Inimile noastre pulsau cu atâta tărie încât amenințau ca să sfărâme pieptul fiecăruia din noi. Beția dragostei serafice ne cuprinsese și te alintam cu săruturi care avansau impetuos, în stare săți soarbă și sufletul. Era și natural și logic ca chiar și în vis să ne fie părtaș la bucuria noastră nimeni altul decât bunul nostru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1941-1943, al căror număr a fost considerat „prea mare” de colonelul Diaconescu. Numai în perioada 1 ianuarie-31 august 1943 au fost sancționați 2512 polițiști, cei mai mulți (589) pentru lipsă de la serviciu, urmați de neglijență în serviciu (415), neexecutare de ordine (147), beție (138), nepregătire profesională (118) ș.a.m.d. Cel mai afectat oficiu de poliție a fost Prefectura Poliției Odessa, cu 63,06% de sancționați din cei 190 funcționari, urmată, în ordine, de Inspectoratul Regional de Poliție Craiova (19,04%), Inspectoratul Regional
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în paralel, irosirea a te bucura de viață, rezultatele parcelate, cu izvorul nedreptăților în comunism! moșul îți atrage atenția că stai pe trei locuri, domnul călător portavoce! ar mai fi spațiu în care să închizi, legat de atîtea, întins în beția de cuvinte adineauri cu domnul, cum să nu confund prezentul cu premiza lui, prezența! mai ține minte pe medicii aceia buni de prin Motoșeni, doi frați, dar au murit amîndoi, doi chirurgi mari, au murit, Doja n-a murit! babele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tot impune obiecte în spațiu renunțăm și la ancestrala simulare a mobilității, mai deplasăm mitul și orice funcție de relație, lumea arată și așa ca un prunc în burta mamei, dar să arate ca pruncul zămislit de alții? revin, obicei de beție, cînd mă simt sub observație la un monstru local iar tu pleci, monstruozitatea generală! rezist pînă la 15,30 în loc, atunci am trenul meu, îi cer alte condiții, cînd să-l întorc. Ora 11,25, în acceleratul Galați Timișoara, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
București, după Pașcani, trei minute cît n-a scris pixul s-au strîns oamenii, Franța transversală esențială pentru centrele regionale, n-am mașină, dacă mă duc prietenii pe rînd! Viorica Agarici, dihanie! la noul magazin "Dedeman" de peste Moldova, aud cîntecul, beția vitezei după atîtea drumuri, centrala electrică prevestește Bacăul, Galbeni mulțumim Domnului pentru cele neînțelese! somnul ne-a potolit între cuvinte, fragilitatea viteză pe șine, plăci, conturate din vis două foi, ele au stat undeva, nu tocmai materiale, cu facerea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
timp de 20 de ani, din aprilie 1932; își alesese Hotelul "Ambos Mundos", iar pentru relaxare barul său favorit era "El Floridita", unde și lucra adesea, eroii săi fiind oameni simpli, dar și politicieni, cu care uneori trăgea câte o beție; erau staruri de cinema, toreadori și oameni obișnuiți, care s-au regăsit în romanele sale, printre care faimosul Bătrânul și marea. Am petrecut câtva timp în cursul șederii la Havana pentru pregătirea vizitei oficiale de prietenie a șefului statului român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ploaie. Și nici gheața n-a făcut prăpăd ca-n alte dăți. Gospodinele satului aveau de lucru berechet, dar gospodarii cam leneveau și se cam întreceau cu măsura la băut. Rachiul pe care îl fabricau cu instrumente ingenios îmbinate producea beție, dar și o durere cumplită de cap a doua zi. Din acest motiv și datorită și proverbului "cui pe cui se scoate", sătenii o luau de la capăt în fiecare zi. Deodată, prin satul Ghireni a izbucnit o știre alarmantă. Săriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
probleme întrunesc un soi de consens vid: toți admit, la răstimpuri, că ele sunt importante, dar nimeni nu le ia în serios, decât în rare momente de criză drastică, sub clarul de lună al primei îndrăgostiri sau la capătul unei beții rusești. În Orientul mediu și extrem, accentele se schimbă. Conturul metafizic al tematicii „europene“ face loc fie transcendentului radical, care anulează tot, fie clipei revelatoare, aptă să lumineze fulgurant, în chiar nemijlocirea imanenței sale, sensul ultim. Cu multe decenii în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Balș îi comunica că domnul Constantin Moruzi l-a însărcinat verbal să-i spună că mazililor nu trebuia să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
era prețuit mai cu seamă pentru că, se credea, te apăra de otrăviri ; rubinul, pentru că îndepărta miasmele primejdioase ; safirul, pentru virtuțile lui sedative ; turcoazul, pentru că te avertiza de pericol ; și ametistul - așa cum o atestă sensul denumirii sale grecești, amethystos - pentru că risipea beția ? Atît în Lumea Veche, cît și în Lumea Nouă, aurul este în mod evident elementul în care oamenii, de cum l-au descoperit, au văzut dătătorul de viață prin excelență. Strălucește ca soarele, iar proprietățile lui fizice și chimice îl fac
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
meu. Și așa, smântânitul oalelor de chișleag a devenit proverbial pentru noi, pisicile... De alcool nu mă ating căci, ca animal carnivor, n’am fost Înzestrat de mama Natură cu alcool dehidrogenază, enzima care protejează ierbivorele și omnivorele față de o beție involuntară provocată de „concurență“, drojdiile și nu numai ele, care trăiesc pe fructe, fermentându-le. Voi Însă, ați găsit cu cale să le „educați“ ca să vă facă, de pildă, bere. Nu-i rea deloc, zic după ce m’am ridicat În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ierbivor ori omnivor. Iar asta pentru că alcoolul este un produs eminamente natural, ca rezultat al unei vieți: a drojdiei, care se poate dedulci și la un fruct oarecare, același râvnit de animal, motiv pentru care Natura Îl protejează față de o beție involuntară prin această enzimă care descompune alcoolul până la bioxid de carbon și... apă. Iar cu apă n’a făcut nimeni vreo beție; cel mult În SF, amintindu-ți seria „Dune“. Firesc deci ca o exagerare Întru prietenia cu Bacchus să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dedulci și la un fruct oarecare, același râvnit de animal, motiv pentru care Natura Îl protejează față de o beție involuntară prin această enzimă care descompune alcoolul până la bioxid de carbon și... apă. Iar cu apă n’a făcut nimeni vreo beție; cel mult În SF, amintindu-ți seria „Dune“. Firesc deci ca o exagerare Întru prietenia cu Bacchus să determine sinteza de noi cantități din această enzimă, cantități care, rămase a doua zi fără „obiectul muncii“, să mai ceară o cinzeacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pun pe seama celuilalt, dictate de interesul călăuzirii acțiunii, a țintei la care vrea să ajungă poetul-prozator: Între mulțimea de colegi era cu deosebire unul de-o frumusețe femeiască. Palid, delicat, era cu toate astea capul tuturor esceselor de student. La beție el bea îndoit cât orișicare din noi, numai că pe când ceilalți cădeau în toate lăturile și nu știau ce vorbesc, chiuiau și se sărutau ca și când ar fi amanți el singur sta în mijlocul lor senin, surâzând, și singurul semn că beuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
literară) ar putea proveni din faptul că Veronica a avut într-adevăr o fiică Valeria dar concepută cu soțul ei legiuit, Ștefan Micle. Să-i fi dat același pronume unei a doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a gazetarului este evidentă. Dac-ar fi pus mâna pe niscaiva opuri de istorie literară, ar fi aflat că sora mai mare a Virginiei Micle, Valeria, este un personaj cunoscut. A studiat la Conservatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
documente ("Conferința secretă a Uniunii Scriitorilor din 1955", Ed. "Vremea") se poate afla care a fost atmosfera în cele 8 zile (!) ale pseudo-conferinței. Plângeri, acuze, contestări, fitile, turnătorii. Baranga: "Bietul Ioanide" reabilitează legionarismul", Beniuc: "Labiș și Andrițoiu sunt descompuși din pricina beției", Jebeleanu: "Idolatrie la Cluj față de Baconsky", Dan Deșliu: "Labiș și Covaci fac tot felul de prostii", Petre Iosif: cutare student de la Școala de literatură a fost prins în flagrant delict "citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și creștinismul"32. Deși era fiul lui Zeus, zeul suprem al panteonului elen, și al Semelei, o prințesă tebană, Dionisos 33 este considerat a proveni din regiunile misterioase ale Traciei sau ale Frigiei. Acest zeu grec al vinului și al beției este de asemenea și cel al vegetației și are drept simboluri pinul și iedera, două vegetale care rămân verzi atunci când restul naturii pare că moare. De asemenea, este zeul "reproducerii", ceea ce a dus de multe ori la asimilarea lui cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care rămân verzi atunci când restul naturii pare că moare. De asemenea, este zeul "reproducerii", ceea ce a dus de multe ori la asimilarea lui cu un țap sau cu un taur. În fine, este zeul "eternei reîntoarceri", personificarea reînnoirii vieții. Zeul beției și al delirului extatic nu se simte bine decât în mijlocul tumultului și al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă) și de satiri care dansau frenetic în sunetul flautului și al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a recompensa isprăvile bahice prin atribuirea de funcții publice importante. În timp ce banchetul se alcoolizează și se sexualizează, beția se individualizează. Licoarea lui Dionisos are acum drept funcție esențială celebrarea și consolarea, așa cum observăm la Horațiu: nu numai că vinul este înzestrat cu toate virtuțile (prietenie, dragoste, bravură, entuziasm), dar el ne "consolează de sfârșitul inevitabil... [și] ne face
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
100. Începând cu Horațiu până la saga alcoolică a lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în flagel social. Anticii sacralizau beția, astăzi aceasta se tratează cu medicamente. Beția mistică nu mai este decât delirium tremens al săracului. Paradisurile artificiale nu mai sunt ceea ce erau odată. Primele comunități creștine își celebrau cultul în cinstea martirilor lor în catacombe sau în locuri cunoscute
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]