4,285 matches
-
procedeu a fost elaborat modelul cosmic al George-Ștefan COMAN 25 examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inovație este dificilă și solicită eforturi de lungă durată. Și tendința exagerată de a-i Întrece pe alții implică evitarea ideilor prea deosebite și dăunează procesului de creație. Un educator care va reuși să elimine din calea subiecților săi aceste blocaje, să se deschidă odată cu ei spre creativitate, ieșind din tiparele Învățământului formal va avea cea mai mare satisfacție sufletească atunci când, peste ani, Își va vedea „discipolii” mari creatori ai societății omenești. Dezvoltarea imaginației. Imaginația se definește ca fiind capacitatea omenească
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventică’’. Ce se poate face deci pentru stimularea Creativitate și progres tehnic 78 creativității? Mai Întâi, trebuie să fim conștienți, și să combatem anumite piedici În calea manifestării imaginației, creativității. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei, blocaje. Creativitatea, ca rezultat al stimulării și activității, Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract, precum și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Imaginația creativă se manifestă de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventică’’. Ce se poate face deci pentru stimularea Creativitate și progres tehnic 78 creativității? Mai Întâi, trebuie să fim conștienți, și să combatem anumite piedici În calea manifestării imaginației, creativității. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei, blocaje. Creativitatea, ca rezultat al stimulării și activității, Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract, precum și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Imaginația creativă se manifestă de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sporit, ideile unor colegi pot genera celorlalți alte idei similare sau diferite, dar „induse” de ideile grupului; complementaritatea de vârstă, specialități, temperamente; care conferă colectivului o eficiență deosebită În elaborarea ideilor; echipa, prin aptitudinea ei psihică, superioară individului izolat, Împiedică blocajele și dă Încredere membrilor ei prin climatul de entuziasm creator specific colectivelor, mai cu seamă celor tinere. Conținutul metodei se poate prezenta În felul următor: 1. Finalitate: dezvoltarea gândirii divergente la membrii grupului, a capacității de corelare, transfer, extrapolare, a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sporit, ideile unor colegi pot genera celorlalți alte idei similare sau diferite, dar „induse” de ideile grupului; complementaritatea de vârstă, specialități, temperamente; care conferă colectivului o eficiență deosebită În elaborarea ideilor; echipa, prin aptitudinea ei psihică, superioară individului izolat, Împiedică blocajele și dă Încredere membrilor ei prin climatul de entuziasm creator specific colectivelor, mai cu seamă celor tinere. Conținutul metodei se poate prezenta În felul următor: 1. Finalitate: dezvoltarea gândirii divergente la membrii grupului, a capacității de corelare, transfer, extrapolare, a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu dezvoltarea și răspândirea tehnologiilor informației și comunicării); • factorul uman (ca producător și consumator de cunoaștere); • contextul emergenței economiei bazate pe cunoaștere (cadrul legal și instituțional, evoluțiile macroeconomice). Evaluarea situației curente și a tendințelor de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
emergenței economiei bazate pe cunoaștere (cadrul legal și instituțional, evoluțiile macroeconomice). Evaluarea situației curente și a tendințelor de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor, reflectate de exemplu În coexistența unor performanțe macroeconomice În paralel cu creșterea sărăciei, a creșterii calificării factorului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor, reflectate de exemplu În coexistența unor performanțe macroeconomice În paralel cu creșterea sărăciei, a creșterii calificării factorului uman În paralel cu reducerea posibilităților de utilizare a acestuia). 6.2. Legi de bază ale noii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu dezvoltarea și răspândirea tehnologiilor informației și comunicării); • factorul uman (ca producător și consumator de cunoaștere); • contextul emergenței economiei bazate pe cunoaștere (cadrul legal și instituțional, evoluțiile macroeconomice). Evaluarea situației curente și a tendințelor de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
emergenței economiei bazate pe cunoaștere (cadrul legal și instituțional, evoluțiile macroeconomice). Evaluarea situației curente și a tendințelor de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor, reflectate de exemplu În coexistența unor performanțe macroeconomice În paralel cu creșterea sărăciei, a creșterii calificării factorului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de dezvoltare conduce la identificarea unor blocaje majore, grupate pe aceiași patru piloni fundamentali amintiți. Din punct de vedere funcțional, se pot identifica: • blocaje de agregare (mai ales a intereselor și informațiilor, reflectate În insuficiența datelor și a inițiativelor conjugate); • blocaje de diseminare (mai ales a politicilor, reflectate de exemplu În coexistența unor performanțe macroeconomice În paralel cu creșterea sărăciei, a creșterii calificării factorului uman În paralel cu reducerea posibilităților de utilizare a acestuia). 6.2. Legi de bază ale noii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a delimita riguros această etapă care se prelungește și în anul 1964, până la desfășurarea Jocurilor Olimpice de la Tokio, când voleiul a devenit sport olimpic, iar cu această ocazie, Congresul F.I.V.B. ținut în acest oraș a hotărât cu această ocazie modificarea regulii blocajului, cu tot ce decurge de aici pentru etapa următoare, așa cum vom vedea mai departe. Etapa modernă (1964-1994), s-a declanșat odată cu intrarea jocului de volei în marea familie a disciplinelor olimpice, la Olimpiada din Japonia, Tokio -1964, deci odată cu recunoașterea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
printr-o dezvoltare fără precedent a jocului, atât în ceea ce privește conținutul său, prin apariția unor noutăți tehnico-tactice de abordare a jocului, cât și prin modificările de regulament, care au creat condițiile favorabile acestor modificări de conținut, precum: - introducerea noii reguli a blocajului și utilizarea autodublării, ceea ce a dus la mărirea numărului de lovituri posibile într-un teren de la 3 la 4, și a apariției posibilității de a se juca mingea de 2 ori consecutiv de către același jucător și, - apariția sistemului de joc
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
numărului de lovituri posibile într-un teren de la 3 la 4, și a apariției posibilității de a se juca mingea de 2 ori consecutiv de către același jucător și, - apariția sistemului de joc 5T+1R, ca o consecință a creșterii eficacității blocajului, în detrimentul atacului. Ne-am oprit cu această etapă la nivelul anului 1994, deoarece o altă modificare de regulament, începută cu ocazia J.O. de la Barcelona (1992), și continuată în 1994, cu ocazia Campionatelor Mondiale de volei masculin de la Atena, referitoare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
consecutive ale mingii de același jucător); apare linia de centru și se interzice depășirea ei; 1925 - se fixează o diferență de cel puțin două puncte pentru obținerea victoriei într-un set; 1935- nu se mai admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
victoriei într-un set; 1935- nu se mai admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea mingii a doua oară consecutiv; 1982- serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de adversari; 1989- este modificată regula
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea mingii a doua oară consecutiv; 1982- serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de adversari; 1989- este modificată regula diferenței de cel puțin două puncte pentru victorie în set, ea fiind valabilă până la maximum 17-15
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
cu orice parte a corpului (deci și cu piciorul) și în orice moment al jocului în afară de serviciu; 1994- în Grecia, Adunarea Generală a FIVB hotărăște: - acordarea libertății serviciului pe toată linia de fund a terenului; - atingerile consecutive ale mingii în timpul blocajului; - mingea trebuie lovită, ea nu poate fi nici prinsă nici aruncată; - mingea poate intra în contact cu orice parte a corpului. 1996 — linia de 3 m se prelungește în afara terenului de joc cu două „mustăți” întrerupte, fiecare având 1,50
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
O notă în plus pentru voleiul cubanez, care a realizat o selecție deosebită, atât la feminin, cât, mai ales, la masculin, talia fiind pe primul plan, ea aducând un „surplus “ de valoare, atât în atac, cât și, mai ales la blocaj. Dacă voleiul mondial a fost dominat ani de zile de voleiul feminin și masculin Cubanez, în ultimii ani a venit rândul Braziliei să dețină supremația, ceea ce face ca școala latinoamericană să fie cea mai reprezentativă din lume după anul 1990
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fi; lovirea cu orice parte a corpului, acceptarea în cazul primei lovituri a mingiilor ținute, duble, conduse sau împinse etc. - în organizarea jocului într-un teren nu sunt permise decât trei sau uneori patru lovituri (dacă mingea este atinsă de blocaj, jucătorii echipei respective mai au dreptul la încă trei lovituri), în toate celelalte jocuri sportive, desfășurarea atacului și apărării este liberă sau condiționată de timp. - modul în care se consemnează rezultatul din timpul jocului, modul în care acesta se termină
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
indigenă puțin costisitoare și la îndemâna; - standardizarea dimensiunilor terenului de joc (18x9m) și împărțirea acestuia prin fileu (plasă) în două câmpuri egale (9/9 m); - voleiul impune jucătorilor o pregătire multilaterală prin numărul mare de sărituri efectuate în atac și la blocaj, prin deplasări scurte și rapide, prin procedee acrobatice efectuate pentru recuperarea mingiilor, precum și prin loviturile puternice și precise în minge, mișcări efectuate de toți jucătorii impuse de conținutul jocului; - voleiul este un joc sportiv în care efortul poate fi variat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
așa fel încât adversarul să nu o poată returna, fără să facă o greșeală. Fiecare echipă are dreptul la 3 (trei) lovituri consecutive ale mingii, dar nu de două ori consecutiv de același jucător. În unele cazuri, cum ar fi blocajul sau preluarea unor atacuri foarte puternice mingea poate fi trecută peste fileu numai după unul sau două contacte. Atingerea mingii de către blocaj nu este considerată lovitură, echipa mai având dreptul după aceea să execute încă trei atingeri. Punctele sunt înregistrate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
consecutive ale mingii, dar nu de două ori consecutiv de același jucător. În unele cazuri, cum ar fi blocajul sau preluarea unor atacuri foarte puternice mingea poate fi trecută peste fileu numai după unul sau două contacte. Atingerea mingii de către blocaj nu este considerată lovitură, echipa mai având dreptul după aceea să execute încă trei atingeri. Punctele sunt înregistrate în sistem tie-break la echipa care câștigă mingea în urma desfășurării jocului, indiferent dacă se află sau nu în posesia serviciului. În cazul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face să cadă în terenul de joc advers și de a o împiedica să atingă solul propriului teren; - fiecare echipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus față de contactul blocajului, care nu este numărat); - mingea este pusă în joc printr-un serviciu: jucătorul la serviciu lovește mingea cu o mână sau cu brațul, pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului, jucătorii trebuind să respecte ordinea la rotație, conform fișei cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]