3,756 matches
-
alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
fi: interceptarea și dirijarea scurgerilor de suprafață afluente din zona de platou, în afara alunecării; intercepția, colectarea și evacuarea apelor provenite din fronturile freatice care alimentează alunecarea din zona platoului înalt ce ar realiza captarea izvoarelor care apar aproape ca un brâu continuu pe râpa principală de desprindere. Lucrări de interceptare, colectare și evacuare a apelor din cuprinsul suprafețelor alunecate. În acest sens, se prevede un complex de lucrări care să asigure evacuarea rapidă a apelor în exces provenite din precipitații căzute
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi alergând,/ Pe toți întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi alergând,/ Pe toți întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
curte, nu aveam regim de carceră sau treburi de felul acesta... Toți se plimbau prin curte, de jur-Împrejur... Era acolo un teren de volei și un bazin de apă circular, cu un diametru de vreo opt-zece metri, cu apă până la brâu. Atmosfera printre elevi cum era? Atmosfera a fost schimbată, pentru că eram păziți practic de un singur gardian: moș Dumitrache. Se primeau pachete... Am avut voie În fiecare lună la un pachet de trei kilograme... La Început a fost de cinci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de inși au plecat. Eu aflasăm de ordin, că mi-a spus și mie un brigadier. Așa mai aflam și noi câte ceva... Sau mai furam câte-un ziar de la tractoriști și așa mai aflam câte-o veste... Și făcusăm un brâu, și-l băgam Înăuntru... Dar dacă te prindea, 14 zile de izolare. Atunci au venit, pare-se, doi colonei de Securitate, ne-a adunat În curte și, foarte mirați, ne Întreba: „Cine ne-a bătut? Cine ne-a forțat la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
între perne, de unde d-abia îl vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii. Astăzi, la 1927, acest spectacol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler a ars la începutul lunii ianuarie 1882 (v. cap. Anul 1882 în volumul II al ediției de față). 4. Circul Sidoli, instalat pe Bulevardul Regina Elisabeta, s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vârșețului sunt populate de aceste viețuitoare. Sau coborât mai jos la o costișe cu iarbă înaltă, unde s-au mai curățat de noroi și s-au uscat la soare. Popas și odihnă la Vârșeț Au străbătut de-a curmezișul un brâu întreg de vii și apoi au intrat în oraș. Comandantul, care mai fusese prin Vârșeț și cunoștea un oarecare Țăranu, mergea înainte. În urmă la vreo sută de metri venea Nicolae Petrașcu. Așa au intrat în oraș și s-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lespede de piatră. A făcut un drum la Cluj și altul al Hunedoara. Este un om al Ardealului, vechi costoboc, dac la înfățișare scoborât, ca și Iosif Costea de pe Columna lui Traian unde sunt sculptați aborigeni învinși. Cu pistoalele la brâu nu se cultivă nici grâul și nici nu curge oțelul în formele mașinilor dorite! A spus-o elegiac și didactic, fiindcă alura profesorală o păstrează mereu. A avut un strigăt elocvent și sincer. Mă dau bătut. Când Traian a cucerit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Începusem să-mi controlez partea de sus: îmi presam obrajii și buzele de lespedea rece, strângeam funia de nailon cu ambele mâini, îmi simțeam stomacul undeva în gât, mă zgâriasem la piept. Toate astea le aveam sub control, dar de la brâu în jos, nimic. Nici o senzație. Poate nu mai aveam partea de jos. Posibil să se fi pulverizat din pricina șocului. Să se fi desprins chiar în dreptul rănii de la burtă. Picioarele, unghiile, penisul, testiculele... Cu cât mă gândeam mai mult la asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai anormal să se fi întâmplat așa ceva. Cu siguranță că aș fi simțit și alte dureri, nu numai pe cea de la cap. M-am străduit să analizez situația cu mai multă detașare. N-avea cum să-mi lipsească partea de la brâu în jos. Am închis ochii și am încercat să fac abstracție de durerea de la cap, determinând-o să dispară ca valurile ce se îndepărtează de țărm. Mi-am concentrat toată atenția asupra părții de jos. Eforturile mi-au amintit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
diluată. Am coborât bocceluțele și ne-am schimbat. I-am dat ei puloverul meu. Mi-am aruncat cămașa și haina care erau ude, dar nu mă gândisem să-mi iau și pantaloni de schimb, așa că n-am avut încotro. De la brâu în jos am rămas așa cum eram. Fata a verificat dispozitivul de îndepărtare a Întunegrilor. Între timp, eu am deschis și-am închis lanterna de câteva ori, semnalizându-i astfel Profesorului din turn că am ajuns cu bine. Lumina gălbuie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu-i chiar canalizare, zise ea. E apă care izvorăște din subteran și se varsă în șanțurile de la metrou. Dar e murdară, nu se poate folosi în gospodărie. Cât e ceasul? — Nouă și cincizeci și trei de minute. Fata a scos de la brâu aparatul de îndepărtare a Întunegrilor și l-a înlocuit pe cel folosit. — Mai avem puțin, zise ea. Dar trebuie să fim foarte atenți în continuare. N-am scăpat încă de proprietatea Întunegrilor. Ai văzut pantoful adineauri, nu? — L-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
știi câte ceva. Am luat pachetul de țigări de pe masă și am aprins o țigară cu chibritul de la berărie. Am privit iar hainele aruncate pe jos. Mânecile cămășii mele stăteau peste ciorapii ei bleu deschis, rochia de catifea era îndoită la brâu, chiloții atârnau ca un steag de marginea ei. Își aruncase pe canapea lănțișoarele de la gât și ceasul de la mână, iar geanta de umăr din piele zăcea pe măsuța din colțul camerei. Hainele ei aruncate pe jos îi trădau prezența, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea ciocoiului în două ipostaze, dar nu a avut răgazul de a-l modela decât pe ciocoiul „cu anteriu și cu călămări la brâu al timpilor fanariotici”. Existența unei versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui F., „un Julien Sorel valah
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
își începe colaborarea la „Tribuna” din Sibiu; dă, în anul următor, trei balade pe motive populare, Blestem de mamă, Pe pământul turcului, Angelina, în 1886, Atque nos!, Fata craiului din cetini, Draga mamei (publicate și în broșuri), iar în 1887, Brâul Cosânzenii, Fulger. Ioan Slavici, directorul „Tribunei”, îl cheamă pe C. - care, bolnav, întrerupsese studiile în noiembrie 1886, întorcându-se acasă - în redacția ziarului, la Sibiu. Începe astfel o etapă hotărâtoare în formarea poetului - „cei mai rodnici ani”. Mișcarea de la „Tribuna
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
100 ml vin, 150 ml suc de mere, 5 linguri zahăr, 4 foi de gelatină, 650 ml frișcă, 100 g ciocolată, 24 bețișoare de napolitane și ½ întăritor de frișcă Blatul se învelește cu un inel de tort sau cu un brâu de carton, apoi stropim blatul cu puțin lichior de banane sau coniac, după care îl acoperim cu jumătăți de banană. Peste banane, punem vinul amestecat cu sucul de mere, zahărul și plicul de gelatină și lăsăm să se întărească. Înmuiem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu locomobilă, o moară situată la Lupești, acolo unde a avut moară și Ghimuș ăsta din Bârlad. Moara a fost vândută atunci când a murit tata. Era moștenire de la Victor Ralea, fratele lui. Acesta, pe frontul Primului Război Mondial, a fost îngropat până la brâu, de fapt până la gât, de explozia unui obuz. N-a pățit nimic, numai că a stat două zile îngropat în pământ până când suflul exploziei unui alt obuz l-a destupat de acolo. S-a întors din război cu șoc psihic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
există nimic. Dar eu am fost fericit că am găsit acte la arhivele SRI de la Pitești și mi-am luat oarecare drepturi. Vorbeam cu alți foști deținuți politici: am suferit atât, eu sunt putred prin spate, sunt și acum cu brâul pe mine, mă doare îngrozitor; câteodată noaptea mă trezesc și am coșmaruri, pentru ca țara asta să fie condusă de niște parașute de teapa Elenei Udrea. Am suferit din cauza comuniștilor și-i urăsc de moarte, dar în clipa de față ne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sistemului judecătorului unic. Nu e samă răzășească ori boierească de cheltuieli de judecată, care să nu cuprindă asemenea condeie: „10 lei un poloboc cu vin dumisali vel logofătului'", „o dulamă de postav subțire tij"; „o solniță de argint și un brâu de ibrișin datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în trăsuri reținute din vreme de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil Boteanu, unde coana Lenuța îi aștepta cu vestitele sărmăluțe moldovenești, pasiunea lui conu Costică, și cu delicioasele plăcințele poale-n brâu, stropite cu vin, puterea ursului, adus direct de la Dealul Mare. Aici se mai organiza și câte un pokeraș, în timp ce ofițerii cei mai frumoși ai Bârladului dansau în draci sau la mare tandrețe pe marile dive, așa ca să țină minte orașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor este ea însăși pusă la îndoială prin caracterul lor opus: In toiul nopții se trezi și zări, la lumina lunii ce intra pe fereastră o umbră care se mișca. Era un moșneag cu rasă de șiac, cu mătanii la brâu și traistă pe umăr ce aducea cât de colo a pustnic. Acesta se apropie de căpătâiul ei și îi spuse fără să-și miște buzele: "Bucură-te, o mamă! Căci fiul tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
accesoriile specifice care sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu motive geometrice, forale sau antropomorfe, sunt și brâiele la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate în exoziție de-a lungul costumelor ori legate pe costum. Colțul alb, broboada țesută cu mărgele colorate pe margine, casincele, barizurile, broboadele, în general, sunt expuse alături sau ieșind elegant din
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]