KorAP: Find »[drukola/base=buclă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...108 109 110 ...142 >

3,531 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901

și cămăși negre, rochii negre cu flori albe și rochii albe cu flori negre. Găseam cele vreo trei poze ale mele "de când eram mic", știute atât de bine: în curte, pe Silistra, în costumaș tricotat, cu ghetuțe-n picioare, cu bucle și moț în creștet, ținând o mână pe un stâlp de grădină cu glob în vârf și cealaltă ducînd-o la ochi, căci aveam un an și jumătate și mă smiorcăiam; se vedea și un perete de casă de mahala, cu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
ceruri, spărgând norii, dând stelele la o parte și dezvăluind măreția nesfârșit de blândă a Treimii. Și prin strunga de lumină prinseră a ninge îngerii, încinși cu arcuri și tolbe cu săgeți, purtând lăncii lungi în mâini, fluturîndu-și în coborâre buclele de sârmă de aur. Un strigăt de biruință izbucni din piepturile Badislavilor. Atingând pământul cu tălpile, străveziii vestitori, clădiți din idei și cristal, se-mpărtășiră din puterile țarinii. În tălpi le-ncolțiră firișoare de sânge, care se răspândiră repede în

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
mașina de tuns. Am acționat-o de câteva ori prin aer, privind cum se încalecă în partea anterioară cele două lame dințate, bine unse, apoi am așezat metalul rece pe fruntea Ancăi și am defrișat o primă fâșie până în creștet. Bucla a căzut înfășurată grațios, art-nouveau, în poala fetei, doar câteva fire de păr i-au rămas atârnate de geană, de unde și le-a scuturat cu un clipit. Am continuat, urmând atent bosele țestei, împrăștiind pe jos zulufii moi, până ce întreaga

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
mînă-n mână, tânguirile lăutarilor-țigani prin cârciumioare, iar apoi ies sub covorul de stele ca să se-mbrățișeze sub felinarele pâlpâitoare, în piațete cu statui. Coborâseră și niște decoruri, cu Ateneul, Arcul de Triumf, Mihai Viteazul călare, toate pictate ciudat, numai din bucle și volute, ca împletite din fier forjat. Niște siluete de tineri cu frac și țilindru și domnișoare cu fuste deasupra genunchilor, cu funduri rotunde și mijlocele înguste, dansau o pantomimă lentă între clădirile de carton, în semiântuneric, căci singura luminată

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cu mânecile suflecate, zâmbind damelor pe sub mustața cu vârfurile răsucite), le duse la o prăvălie de pe Cavafii Vechi și le cumpără rochii și pălăriuțe la modă, le despleti cu mâna ei cozile, dîndu-le pe mâna maestrului coafor, care le făcu bucle și buclișoare cu drotul, încît arătau ca doi pudeli nătângi în oglinzile salonului, și în fine le rezervă o măsuță permanentă la "Gorgonzola", mai aproape de scenă decât în prima seară, așa că, mai multe nopți la rând, ucenicele se bucurară de

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
visa fragmente de vise în care se vedea la el în Teleorman, mai deschidea ochii ca s-o vadă pe Estera, în adâncul nopții, tot la birou, cu claviculele și sânii reliefați de conul de lumină al lămpii și cu buclele arămii întunecate, în afară de o șuviță arzând ca flacăra în preajma veiozei. Într-o seară de aprilie, cățărat pe scara lui în formă de A, luptîndu-se cu cărăbușii care țineau neapărat să se izbească de tâmplele încrustate cu licheni ca niște firișoare

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
de liliac, mijea ochii și se-ndrepta-ntr-acolo silindu-se să nu vadă sculptura. Cu ochii-n pământ și, urcat pe scară, cu ochii-nchiși, lua în palme obrajii modelați cu dalta, își trecea mâinile peste fruntea ridată și urmărea cu degetul buclele aspre, iar apoi spunea cu siguranță: "A, Beethoven, tăicuțule, mata erai? Tot așa urât te uiți?" Îi știa absolut pe toți, erau deja colegii lui, îi bătea protector peste obraz sau pe chelii, apuca sânii, mai tari ca ai oricărei

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
lui visător-paranoică și sub ochii lui cu gene femeiești totul corespundea totului într-o vastă și cristalină conspirație. Ieșind de pe bulevard, se afundară pe străduțele spectrale și sonore din spatele hotelului Ambasador. Maria își scoase baticul de pe cap și-și lăsă buclele, încrețite cu drotul, să-i fluture pe spate. Ziua începea să coboare spre seară, dar aerul era la fel de cald și vântos, izbind muchiile de sticlă ale clădirilor, eviscerate de pustietate și tăcere. Pașii îi duseră, ciudat și oarecum inevitabil, spre

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
înnegrit de trecerea anilor, era prinsă în blatul masiv de metal. Pe dreapta ușii, o placă de alamă slinoasă păstra, înțepenit de un fel de lichen verde, un străvechi și mâncat buton de ebonită. Deasupra butonului se deslușea, scris cu bucle și înflorituri, un nume: MĂRIA. Șanțurile buclelor erau umplute de jeg și abia se deslușeau. Oricât de stranie ar fi părut, nu placa asta, pnnsă-n buloane lângă ușa liftului, făcea să i se zbată inima fetei și să piară sângele

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
blatul masiv de metal. Pe dreapta ușii, o placă de alamă slinoasă păstra, înțepenit de un fel de lichen verde, un străvechi și mâncat buton de ebonită. Deasupra butonului se deslușea, scris cu bucle și înflorituri, un nume: MĂRIA. Șanțurile buclelor erau umplute de jeg și abia se deslușeau. Oricât de stranie ar fi părut, nu placa asta, pnnsă-n buloane lângă ușa liftului, făcea să i se zbată inima fetei și să piară sângele din obrajii lui Costel (care vedea și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
ce făcea să tremure tot turnul de plasă neagră. Alunecând pe șine unse cu vaselină și trăgând în sus marea contragreutate dreptunghiulară, liftul începu, cu o lentoare maiestuoasă, să se apropie de parter. Partea de jos a cutiei purta o buclă de cablu îndoit ca un intestin și prins într-un mecanism prăfuit. Trecând prin dreptul fiecăruia dintre cele trei plafoane, liftul scotea un zgomot de tren la capăt de șină, ca apoi să măsoare lent, glisând aproape silențios, spațiul până la

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
boturile ușor lăsate spre pământ și cu pocalul alburiu brăzdat de vinișoare albastre, pântecul brăzdat de câteva cute adânci. Păru-i crescuse până la podeaua jerpelită a liftului și-și împrăștia pe jos ultimii cârcei, după ce-i înfășurase pulpa dreaptă în bucle și șuvițe despletite. Un parfum subțire, repede dizolvat în vertijul dulce al primăverii, adia dinspre icoana femeii cu fluturele-n brațe. Un mare Omega melancolic era săpat între sprâncenele ei. Multă vreme, ea rămase aproape nemișcată, privindu-i pe cei

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
ce declina, Costel și Maria se opriră contemplând perspectiva ascuțită a bulevardului, și el aproape pustiu. Totuși, treceau uneori grupuri de tineri, liceeni cu șepci pe cap și serviete, studenți cu părul pieptănat lins pe spate, fete cu părul numai bucle și cu sprâncenele pensate ciudat, "cu sprîncenele-n deplasare", cum glumea Tomazian la radio; mai vedeai și cîte-un domn cu lavalieră, cu baston de trestie-n mână, într-un costum croit atât de elegant, încît te-ntrebai dacă nu cumva timpul

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
iarmaroacelor în alt anotimp decât cel al bâlciului tradițional. Unele căruțe cu coviltir sau GAZ-uri cu tablele zdrăngănind se-nvîrteau în cerc, altele, după un imens traseu drept, luînd-o câteodată prin lanurile de rapiță și floarea-soarelui, făceau deodată o mare buclă la stânga. Ca la o comandă, toate trupele își dădeau reprezentațiile simultan, în aceeași zi și la aceeași oră, ceea ce-i făcuse pe ofițerii KGB, primii sesizați (prin ce întîmplare?) despre ciudatele manevre ale circarilor, să presupună fie existența unui plan

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
din membrane vii, suprapuse, lipite, bălăcite una-ntr-alta repetă fidel stratificarea creierului meu, e harta pe suport aspru de celuloză a împletirii de neuroni ce formează icoana lumii sub țeasta mea. Iar peste stratul manuscrisului meu, reflectîndu-i fidel fiecare buclă, punct și ștersătură, se întinde marele manuscris stelar, pulberea de neuroni gigantici, interconectați, de sub țeasta Dumnezeirii. Astfel cele trei scrieri (neuroni, litere și stele) stau lipite ca un sistem de lentile în obiectivul unui aparat optic prin care, privind cu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
umede, șuierătoare le lunecau uneori din boturi, mirosind cu vârfurile ascuțite spătarul caprei și surtucul vizitiului. Pe tron stătea singuratică o femeie cu fața dată cu pudră de marmoră. Pudră de marmoră avea și pe piept, și pe brațele rotunde. Buclele-i erau ca săpate în calcar și curgeau în inele de piatră până spre mijloc. Un peplum de pânză albă și groasă făcea sute de-ncrețituri complicate, ce nu puteau ascunde totuși globii semeți ai sânilor și rotunjimea de lira a

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
clipă. Cât de greșit, de nebunesc căutăm certitudinea în creaturile noastre, scriind cărți mereu în josul curentului, din cascade-n cascade, tot mai diluate și mai șterse, când ar trebui să ne zbatem, asemeni somonilor, în susul torentului de cerneală care formează buclele vieților noastre, să navigam înapoi, către primele pagini, prima frază, primul cuvânt, prima literă și să suim în fine, prin penița de aur dumnezeiesc, în rezervorul insondabil al harului, acolo unde se află, adormite, toate poveștile. Mă-ntorc acum, lăsând

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
fi fost pe-atunci decît: vântul ce clătina leandrii și le-mprăștia duhoarea dulce peste casă, în schimb mi se-arată în fața ochilor cu atâta limpezime bascul acela de fetru frez, cu fiecare pufușor și firișor al lui, de parcă peste buclele ei castanii-luminoase Coca ar fi purtat o aureolă de sfântă. Partea II Am închis ușa de la sufragerie, am închis și ușa de la camera mea și e, în sfârșit, liniște. Deși afară nu urlă numai tramvaiele. Trecând prin cameră către masa

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
doar forma și mărimea, ci și grosimea unei foi de hârtie. Și deodată în fața noastră se afla un manuscris, foi boțite și-ngălbenite de trecerea vremii, acoperite de-un scris de mână, litere formate cu pixul, curgând febril unele după altele, bucle după bucle pentru mine indescifrabile, ștersături și adăugiri, tăieri furioase a unor pasaje întregi... Nu văzusem niciodată un teanc de foi mai înalt. Securistul care părea să fie cel mai mare în grad se așeză invers pe scaun, în fața măsuței

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
și mărimea, ci și grosimea unei foi de hârtie. Și deodată în fața noastră se afla un manuscris, foi boțite și-ngălbenite de trecerea vremii, acoperite de-un scris de mână, litere formate cu pixul, curgând febril unele după altele, bucle după bucle pentru mine indescifrabile, ștersături și adăugiri, tăieri furioase a unor pasaje întregi... Nu văzusem niciodată un teanc de foi mai înalt. Securistul care părea să fie cel mai mare în grad se așeză invers pe scaun, în fața măsuței pe care

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
viața mea, îmi imaginam viitorul ca pe o garsonieră cu o masă, un scaun și-un pat, în care eu, văduvitul, sumbrul, neconsolatul, iluminat doar de un soare negru, aveam să scriu nesfârșita mea carte, cartea ilizibilă, dementă, ale cărei bucle de cerneală aveau să fie direct conectate la venele mele, la canalele mele limfatice, și ale cărei pagini erau chiar pielea mea și țesutul meu cerebral. Tot pe-atunci îmi închipuisem cum aveam să fiu găsit cândva mort, aproape putrezit

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cântau cântece pionierești, salutau când soseau steagurile. Apoi se-ntîmpla ceva solemn și misterios, președinții de detașament ieșeau în față, se aliniau și, salutând, dădeau pe rând raportul președintei de unitate, o fată dintr-a șaptea cu mari cozi prinse-n buclă ca niște urechi de cățel și cu funde mari și albe. Ea o jucase și pe Lizuca la serbarea de sfârșit de an, vara trecută, sub cupola Circului. La rândul ei, comandanta de unitate se-ntorcea către tovarășul Preda, de

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
Dar își scria conștiincios tot ce-avea de scris, cu o răbdare de care era mândru. În clasa întîi, când începuse cu liniuțele și bastonașele, se enerva și plângea la fiecare pagină. Îi ieșeau strâmbe, uita să le facă vreo buclă, nu ținea seama de înclinarea liniilor din caiet. Îi fusese îngrozitor de greu să învețe să facă literele. Apăsa pe pagină cât putea, penița tocului se crăcăna și caligrafia ieșea aiurea. Îi plăcea însă mult mirosul și chiar gustul tocului, care

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
avea să afle el mai tîrziu) de la mama ei, al cărei budoar de femeie singuratică adăpostea un număr surprinzător de flacoane și creme, rimeluri și rujuri, clești de curbat genele și seringi de umflat buzele cu parafină, droturi pentru făcut bucle, pensule pentru pudrat obrajii, rețele pentru prins părul, precum și șifoniere-ntregi de lenjerie intimă de dantelă, roșie, neagră și sidefie, portjartiere complicate ca niște harnașamente, sutiene cu pernițe-n interior, chiloți ca niște mici triunghiuri mătăsoase susținute de ațișoare și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
statuie antică, ci de femeie reală, una din cele multe, aleasă de pe stradă, dezbrăcată și silită să pozeze pentru sculptorul genial și scelerat care-i modelase în marmură străvezie fiecare cută a pântecului, fiecare aluniță a pielii, fiecare vârtej și buclă a părului ei tăiat simplu, ținut la spate de un pieptene de asemeni de marmură. Oroarea fără margini a statuii, care-l izbi pe Herman din prima clipă ca un baros direct în vintre, venea dintr-o mutilare atroce. Peretele

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]